Evacuare. Sentința nr. 4598/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4598/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 4598/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința din camera de consiliu de la 02 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE V. Ș. P.
Grefier G. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria Iași a fost reprezentat
de procuror C. Țapliuc
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4598/2015
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant M. C. - E. și pe pârât M. M., având ca obiect ordin de protecție .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 01.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze de minori și familie, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 187 din 8.01.2015 reclamanta M. C. E. l-a chemat în judecată pe pârâtul M. M., solicitând instanței emiterea unui ordin de protectie față de pârât.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile sunt căsătorite din anul 1998, iar din această relație au rezultat patru copii cu vărste între 10 și 15 ani: N. A., născut la 2.07.2003, M. A., născută în data de 19.03.1999, G., născută în data de 5.06.2004 și G., născută în data de 20.08.2000. De la începutul căsătoriei, arată reclamanta că pârâtul a manifestat o personalitate agresivă care, pe fondul consumului de alcool, s-a transpus în violențe de natură fizică și psihică asupra soției. Vărsta foarte tânără și resursele financiare modeste au determinat-o pe reclamantă să conviețuiască cu pârâtul. Tot lipsa veniturilor a determinat-o pe reclamantă ca în anul 2012 să plece la muncă în străinătate lăsând copiii în grija pârâtului. Mai arată reclamanta că după plecarea în străinătate pârâtul a început să maltrateze copiii, aplicându-le corecții fizice, maltratându-i din punct de vedere psihic și economic, astfel încât aceștia au fost nevoiti să meargă la Poliție. Se precizează că acești copii au fost găsiți într-oi stare deplorabilă, neîngrijiți, speriați, iar reclamanta a sesizat DGASPC Iași solicitând intervenția autorităților pentru protecția copiilor. Arată că în cursul anului 2012 a fost agresată de pârât și a alertat Secția 6 Poliție cu privire la incidentul care s-a petrecut la locul de muncă deținut la momentul respectiv. Mai arată că a ezitat să meargă la un control medical și să depună plângere penală de teama repercusiunilor. Susține că nenumăratele bătăi au avut loc în prezența copiilor, aceștia fiind nevoiți să asiste la scene dramatice și să asculte un limbaj vulgar al tatălui lor. Pe fondul bătăilor repetate și al stresului resimițit fiica cea mare a dezvoltat o patologie cardiacă . Solicită instanței evacuarea pârâtului din domiciliul comun, obligarea la păstrarea unei distanțe de 100 m de reclamantă și copii, domiciliul comun și unitatile de învățământ ale copiilor, interzicerea oricărui contact cu reclamanta și copiii, încredințarea copiilor către mama lor și stabilirea locuinței la domiciliul reclamantei, îndrumarea pârâtului către consiliere psihologică și tratament de specialitate în vederea dezintoxicării.
Cererea a fost motivată în drept pe disp.Legii 25/2011, fiind scutita de taxa judiciara de timbru.
Au fost atașate înscrisuri în susținerea crerii: acte de stare civilă, înscrisuri doceditoare ale veniturilor reclamantei, sesizarea de la DGASPC, adeverința de elevi.
Din dispoziția instanței a fost desemnat un avocat din oficiu pentru pârât și a fost efectuat un raport de anchetă socială la locuințele părților.
Pârâtul, legal citat, s-a prezentat in instanta. A formulat întâmpinare după angajarea unui apărător, arătând că cele susținute de reclamantă nu sunt adevărate, că a avut grijă de patru copii așa cum a putut, a fost nemulțumit de anturajul uneia dintre fete motiv pentru care a fost mai sever și a dezaprobat comportamentul acesteia.
Au fost atașate înscrisuri în susținerea cererii.
In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii D. D. și A. L..
În data de 20.03.2015 au fost audiați în camera de Consiliu cei patru minori.
Analizând probele administrate în cauză instanta retine urmatoarele:
Părțile sunt căsătorite din anul 1998, relație în urma căreia au rezultat patru copii cu vărste între 10 și 15 ani: N. A., născut la 2.07.2003, M. A., născută în data de 19.03.1999, G., născută în data de 5.06.2004 și G., născută în data de 20.08.2000. În anul 2012 reclamanta a plecat la muncă în străinătat, iar cei patru copii au fost lăsați în grija tatălui. În prezent părțile se află în divorț,.iar minorii locuiesc împreună cu mama lor din primăvara anului 2015,. după sesizarea instanței cu acest dosar. .
Potrivit art 26 al.1 din Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*)
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, ,,persoana a cãrei viațã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violențã din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecție, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligații sau interdicții …,,
Din această dispoziție legală rezultă că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existenta unei forme de violenta exercitata de unul din membrii familiei și necesitatea înlăturării unei stări de pericol.
Reclamanta a susținut în cerere faptul că pârâtul a exercitat acte de violență fizică și verbală asupra ei, în prezența copiilor cât și asupra copiilor, invocând violențe fizice, psihice și economice. Înscrisurile depuse în susținerea cererii, fără a cuprinde și vreun certificat medico –legal sau de psihodiagnostic nu sunt de natură să conducă la această concluzie .Declarația martorei D. D., în lipsa coroborării cu alte probe, nu poate dovedi că acte de violență invocate s-au petrecut în concret și recent. Există certitudinea unui conflict între cei doi soți, la care probabil au participat vizual și copiii, însă instanța nu își poate forma convingerea unui pericol actual. Reține instanța că, în ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta a plecat în anul 2012 la muncă în străinătate și nu a dovedit nici un act de violență după această dată.
În ceea ce privește copiii, reține instanța de asemenea că probele administrate nu au format convingerea instanței că în prezența tatălui aceștia sunt expuși vreunui risc. Mai mult, s-ar părea că reclamanta a avut încredere să lase patru copii în grija tatălui lor în momentul în care a plecat în străinătate. Timp de aproape trei ani această situație nu s-a schimbat, iar reclamanta a rămas în pasivitate . Este adevărat că și minorii invocă un comportament oarecum agresiv al tatălui lor, pe fondul consumului de alcool, însă trebuie ținut cont de mai multe aspecte: situația acestei familii nu este una ușoară, mama fiind plecată la muncă în străinătate, iar tatăl- nevoit să aibă grijă de patru copii. Necesitățile materiale și emoționale ale minorilor sunt într-o continuă schimbare și în ascendentă, odată cu vărsta. La aceasta se mai adaugă și dorul față de mama lor, problemele de sănătate, problemele scolare. Implicarea minorei G., în vărstă de 14 ani, într-o relație de amiciție cu un tânăr mai mare decât ea care este deținut în penitenciar a fost factorul declanșator pentru pârât, acesta adoptând, ca tată, o atitudine mult mai severă și nepermisivă față de fiica sa, interzicându-i accesul la rețelele de socializare și la utilizarea telefonului, fapt care a nemulțumit-o pe aceasta. În mod evident, pe fondul acestor conflicte, copiii s-au distanțat de tatăl lor, astfel încât venirea mamei în țară a constituit un moment de bucurie generală, cunoscându-se îmbunătățiri în starea lor emoțională cât și în aspectul fizic. Această concluzie o putem trage atât din probele anterior enumerate, dar mai ales din coroborarea acestora cu înscrisurile depuse de pârât la dosarul cauzei, precum și cu declarația martorei A. L., și referatul de anchetă socială întocmit în cauză.
În ceea ce privește actele de violență economică, reține instanța că reclamanta a dovedit doar situația materială precară a familiei, însă nu și intenția pârâtului de a-i priva pe copii de mijloacele de existență primară, martora audiată relatând aspecte care i s-ar fi povestit de copii sau de reclamantă, fără a fi coroborate cu alte mijloace de probă: din ascultarea minorilor nu a rezultat că nu aveau de mâncare sau nu aveau cu ce să se îmbrace, iar ancheta socială și declaratia martorului pârâtului au combătut această susținere.
Evaluarea psihologică a minorilor ar fi putut fi un mijloc de probă cu valoare științifică, care să confirme acuzațiile de violență de natură psihologică asupra minorei invocate de reclamantă. Necesitatea unui astfel de mijloc de probă a fost pus in discuția părților, reclamanta renunțând la el. Ori sarcina administrării acestuia îi revenea reclamantei, astfel încât în lipsa, nu se poate considera ca fiind dovedit nici acest aspect.
Pentru considerentele mai sus expuse, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile emiterii unui ordin de protecție ,nici sub aspectul urgenței și nici sub aspectul necesității înlăturării unei stări de pericol sau în ceea ce privește actele de violență fizică economică sau psihologică asupra minorilor, astfel încât se impune respingerea cererii reclamantei.
Față de angajarea unui avocat ales de către pârât, după primul termen de judecată, se impune achitarea a jumătate din onorariul avocatului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de instituire ordin de protectie, formulata de reclamanta M. C., cu domiciliul procedural ales la cabinet individual de avocat I.-L. G., din Iași, Șoseaua N., nr. 30, ., ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul M. M., cu domiciliul în . D., jud. Iași.
Dispune achitarea a jumătate din onorariul pentru avocatul din oficiu, domnul P. C., confom delegației nr_ din 6.03.2015, emise de Baroul Iasi
Cu apel în 3 zile de la pronunțare, calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Iasi.
Pronunțată in ședință publică azi, 2.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P.V.Ș. S.G.
Red./Tehnored. P.V.Ș.
5 ex./02.04.2014
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2857/2015. Judecătoria IAŞI | Evacuare. Sentința nr. 4606/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
