Plângere contravenţională. Sentința nr. 4824/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4824/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 42936/245/2014
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4824
Ședința publică din data de 06.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE- Judecător: B. E. B.
GREFIER: O. A. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimata S. C. CONTROL PRIMAR AL MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 30.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.04.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 09.12.2014, petenta .. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr._/20.11.2014 întocmit de Municipiul Iași, prin Primar - S. C. Control Primar, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petenta a arătat că a fost sancționată contravențional pentru că autoturismul cu nr._ staționa pe . nr.2, deși fapta nu a fost săvârșită de către aceasta, autovehiculul fiind vândut la data de 06.08.2014 către numitul A. M., aspect confirmat prin contractul de vânzare cumpărare și certificatul de radiere aferent, precum și prin factura fiscală emisă la data de 08.08.2014. prin urmare, numitul A. M., noul proprietar, trebuia sancționat.
De asemenea, petenta a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal deoarece acesta a fost încheiat în lipsa contravenientului și în lipsa unui martor, fiind încălcate dispozițiile art.19 alin.1 din OG nr.2/2001.
Petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind atașate cererii în copie: adresa nr._/24.11.2014, proces-verbal nr._/20.11.2014, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 06.08.2014, factura fiscală nr.242/08.08.2014, chitanța . nr._/08.08.2014, certificat de identitate a vehiculului, certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice nr.7052/29.09.2014, plic dovada de comunicare.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 lei conform art.19 din OUG nr.80/2013 (fila 8).
Prin întâmpinarea depusă prin S. Registratură la data de 19.12.2014 (fila 23), intimatul Municipiul Iași, prin Primar a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată, cu motivarea că, din punct de vedere al legalității, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001, nu lipsește niciun element care să atragă nulitatea absolută și nu există cauze ce înlătură caracterul contravențional al faptei, iar din punct de vedere al temeiniciei, sancționarea a fost determinată de nesocotirea prevederilor legale referitoare la staționarea mijloacelor de transport bunuri sau persoane. De asemenea, a mai învederat că apărarea petentei privind lipsa calității de proprietar este neîntemeiată, certificatul de radiere anexat plângerii nefiind vizat de Inspectoratul de Poliție, autovehiculul figurând la data sancționării pe numele petentei. Fapta a fost constată personal de agentul constatator din cadrul Primăriei Municipiului Iași, fiind realizate și o . fotografii.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art.205-208 C.proc.civ și a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, fiind depuse: dovadă de comunicare, planșe foto, extras H.C.L. nr.215/2001, detalii certificat de înmatriculare.
În cauză, a fost administrată la solicitarea ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și menționate mai sus.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 20.11.2014, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Primăriei Iași - S. C. Control Primar, procesul-verbal de contravenție nr._/20.11.2014 (fila11), prin care petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.1 alin.1 din Hotărârea Consiliului Local Iași nr.153/2010 și sancționată potrivit art.2 din același act normativ, întrucât la data de 14.11.2014, ora 11:25, pe . nr.2 autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, cu o lungime mai mare de 5,2m, staționa pe domeniul public.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către petentă, fiind menționat că nu se află de față, și nici de către un martor asistent, prevăzându-se că procesul-verbal a fost întocmit la sediul Primăriei Iași, de față cu alți agenți constatatori.
În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, cu privire modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce pot fi constatate din oficiu.
In ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent prin raportare la art. 19 alin. 1 din OG 2/2001, respectiv că procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului și în lipsa unui martor asistent, instanța constată că motivul de nelegalitate invocat este neîntemeiat. În primul rând, legiuitorul nu a condiționat prin nicio normă obligativitatea încheierii unui proces-verbal de constatare a contravenției de prezența personală a contravenientului ori a reprezentanților acestuia. Totodată, din interpretarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 rezultă că procesul-verbal trebuie semnat de către contravenient cu anumite excepții precum cea în care acesta nu se află de față, caz în care agentul constatator trebuie să facă mențiune despre această împrejurare, dispoziții respectate la întocmirea procesului-verbal nr._/20.11.2014. Astfel, în cuprinsul acestuia s-a menționat că petenta nu este de față. De asemenea, a fost menționat și motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent, consemnându-se că „procesul-verbal a fost întocmit la sediul Primăriei Iași, de față cu alți agenți constatatori”, or potrivit art.19 alin.2 din același act normativ, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
În ceea ce privește temeinicia, actul de sancționare a reținut în mod și complet situația de fapt, fiind întocmit prin constatarea nemijlocită a faptei de către agentul constatator, aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale.
Or, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului, procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de autenticitate și veridicitate și are forță probantă prin el însuși, cât timp petentul nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Din perspectiva jurisprudenței C.E.D.O., deși răspunderea contravențională constituie o „acuzație în materie penală” ce atrage aplicabilitatea prezumției de nevinovăție, aceasta nu are caracter absolut, procesului-verbal de contravenție putându-i-se recunoaște, la rândul său, în dreptul intern, prezumții (de legalitate și temeinicie), dacă îi sunt acordate contravenientului garanții suficiente pentru respectarea dreptului la apărare.
În dreptul nostru, aceste garanții sunt recunoscute și acordate prin reglementarea dreptului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție conform art.34, alin.1 din O.G. nr.2/2001 și prin posibilitatea de a proba contra împrejurărilor constatate.
Pe de altă parte, în jurisprudența sa în materie contravențională, Curtea Europeană nu a statuat că procesul-verbal de constatare a contravenției ar fi lipsit de orice putere probatorie sau că organele administrative ar avea obligația ca pe lângă constatările personale, să prezinte și alte probe din care să rezulte vinovăția persoanei.
Prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat prin prezenta acțiune este întărită și de planșele foto depuse de intimat la dosar din care rezultă că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ staționa la data de 14.11.2014 pe domeniul public. Totodată, din cartea de identitate a autovehiculului (fila 15) rezultă că acesta are o lungime de 6535mm, deci mai mare decât lungimea de 5,2 metri prevăzută de art.1 alin.1 din HCL nr.153/2010.
În cauză, petenta a invocat ca și motiv de anulare a procesului-verbal faptul că a vândut autoturismul la data de 06.08.2014. Din analiza dispozițiilor art. 8 din ORDIN Nr. 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, instanța reține că responsabilitatea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul revine noului proprietar. Însă, chiar dacă obligația solicitării autorității competente a transcrierii transmiterii dreptului de proprietate revine cumpărătorului, vânzătorul are posibilitatea de a solicita radierea autovehiculului din evidențele sale fiscale.
Instanța constată că atât timp cât nu s-a dispus radierea autovehiculului din evidențele fiscale ale petentei, contractul de vânzare-cumpărare al autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ nu este opozabil terților, nefiind îndeplinite formele de publicitate. Astfel certificatul de radiere nu este semnat și nu poartă ștampila IPJ Iași, iar din certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice depus la fila 18 rezultă că acesta a fost eliberat pentru radiere la data de 29.09.2014, autovehiculul nefiind radiat însă efectiv din evidențele fiscale ale petentei la data săvârșirii contravenției.
În raport de cele expuse, instanța concluzionează că nu a fost răsturnată, prin proba contrară, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, iar apărările invocate de contestatoare nu au fost dovedite.
Având în vedere dispozițiile art.1, alin.1 din H.C.L nr.153/2010: „Se interzice staționarea pe domeniul public al municipiului Iași a următoarelor tipuri de vehicule: autovehiculele sau ansamblurile de vehicule cu lungimea mai mare de 5,2 metri, stabilită ca dimensiune însumată de gabarit”, sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art.1 alin.1 din HCL nr.153/2010, astfel încât în mod corect a fost angajată răspunderea contravențională a petentei.
Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Mai mult de atât, orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
Raportat la operațiunea de individualizare judiciară a sancțiunii aplicate, instanța reține că obiectul oricărei plângeri contravenționale este reprezentat de verificarea îndeplinirii condițiilor de antrenare a acestui tip particular de răspundere, cu posibilitatea aprecierii pericolului social concret și a tuturor împrejurărilor de săvârșire a faptei.
Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții europene a drepturilor omului (hot. Muller c. Franța, hot. Handyside c. Regatul Unit).
Cu toate acestea, apreciind, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată petentei . și ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a faptei, dar și de atitudinea petentei, instanța apreciază că reducerea sancțiunii amenzii la cuantumul minim prevăzut de art.2 din HCL nr.153/2010, respectiv la suma de 1500 lei, este suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii, nejustificându-se însă înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentei, căreia într-adevăr i-a conferit relevanță Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în materie contravențională, prin oferirea posibilității fiecărei părți implicate în a-și dovedi susținerile și, ținând seama că prin procesul verbal de contravenție acesteia i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 2500 de lei, dar având în vedere cele anterior menționate, instanța în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 va admite în parte plângerea petentei . împotriva procesului verbal de contravenție nr._ din 20.11.2014, urmând a dispune reducerea amenzii contravenționale de la suma de 2500 de lei la suma de 1500 de lei, urmând să mențină restul dispozițiilor procesului-verbal menționat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . (înregistrată la O.R.C. sub nr. J_ ) cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat I. R., Iași, .. 3, . în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR (cod fiscal nr._), cu sediul în Iași, . și Sfânt, Nr. 11, Jud. Iași.
Dispune reducerea amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal nr._/20.11.2014 de la suma de 2500 de lei la suma de 1500 de lei.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 06.04.2015.
Președinte, Grefier,
B. E. B. O. A. D.
Red./Tehnored./B.E.B./O.A.D/4 ex./07.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5476/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 5202/2015.... → |
|---|
