Plângere contravenţională. Sentința nr. 7025/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 7025/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 3923/245/2015

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică de la 25 Mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – Judecător: B. E. B.

Grefier: O. A. D.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7025

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta . V. DE SUS în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMNTARE ÎN COMUNICAȚII având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.05.2015, când a hotărât următoarele.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 27.10.2014, sub nr._, petenta .., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii ./300/01.09.2014, întocmit de A. Națională Pentru Administrare Și Reglementare În Comunicații, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze procesul verbal de contravenție atacat, iar în subsidiar să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivarea plângerii, petenta a arătat în esență că, în cazul preluării unui colet pentru transport în străinătate, lucrătorul are obligația de a-l verifica, eticheta și sigila, precum și de a întocmi avizul de expediție în baza căruia se încasează taxa de transport și se calculează impozitul. La data de 01.09.2014, inspectorii intimatei, controlând agenția din Iași, au sancționat petenta cu suma de 5000 de lei în mod nejustificat deoarece agentul de vânzări din acea dată, P. A., era angajat doar din data de 07.08.2014 și ca orice angajat nou, a arătat petenta, este mai încet în lucrări până se deprinde cu lucrul în flux continuu. Astfel, la data sancționării, angajatul a primit între orele 12:30-12:45 două colete pentru a fi trimise în străinătate (Londra, respectiv Torino), iar agentul avea la dispoziție toată ziua (pana la terminarea programului de lucru) să proceseze aceste colete și eventual altele pe care le-ar fi primit, în sensul că trebuia să le sigileze cu bandă adezivă, să le eticheteze cu adresa destinatarilor, pe care se trece data primirii lor și să întocmească AWB - urile, respectiv avizele de taxare, agentul a procedat într-o succesiune aleatorie dar absolut corect, în sensul că, în prezența clienților - depunători a verificat și sigilat coletele, apoi le-a întocmit avizele AWB, respectiv: avizul nr.2502 pentru coletul de Torino, care poartă data: 01 septembrie 2014 - ora 13:11 și avizul nr. 2503 pentru coletul de Londra, care poartă data: 01 septembrie 2014 - ora 13:24, apoi urma să le eticheteze cu nr. și data primirii lor și să le depoziteze deoarece urmau a fi ridicate, pentru transport la destinație, în zilele următoare respectiv pe 03 sau 04 septembrie 2014, când plecau cursele spre Londra și Torino.

Petenta a arătat că la ora 13:30, după ce agentul P. A. completase avizele pentru cele 2 colete, în agenție au intrat cei 2 inspectori de la A.N.C.O.M. și au constatat cele scrise în procesul verbal de contravenție „ cele 2 colete nu sunt inscripționate cu data depunerii trimiterii poștale" încălcându-se obligația de la pct. 3.13.2 din Anexa 1 la Decizia ANRCTI nr.2858/2007, însă această constatare este neconformă cu legea întrucât agentul P. A. era în curs de a executa tocmai aceste obligații prevăzute de lege, efectuase o parte din operațiuni și continua cu etichetarea și înscrierea datei depunerii coletului, precizând că legea, respectiv decizia președintelui ANRCTI, obligă furnizorul de servicii poștale să inscripționeze coletul cu data depunerii lui, ziua calendaristică și poștală (legală) ce începe la ora zero și se sfârșește la ora 24:00, astfel că în intervalul orar al zilei respective se poate îndeplini oricând cerințele actului normativ, invocat ca fiind încălcat, de agentul constatator, practic coletele respective puteau și trebuiau inscripționate cu data depunerii până la orele 24:00, deoarece decizia ANRCTI nu cere în mod expres „ de îndată" ci cere inscripționarea coletului cu data depunerii lui (a se vedea copia deciziei nr. 2858/2007 - anexa 1).

Petenta a precizat că dacă agentul constatator ar fi constatat fapta după 2-3 zile de la data depunerii coletelor, era îndreptățit să aplice o sancțiune, dar în aceeași zi, după numai 10-20 de minute de la primirea lor, să aplici o sancțiune de 5000 lei operatorului pentru o faptă inexistentă este prea mult și de neconceput, mai ales că din punct de vedere legal, procedura civilă este exactă în acest sens și conf. art. 182 al.l C.P.C. termenul pe zile se împlinește la ora 24:00, până când se poate îndeplini actul de procedură, astfel că agentul constatator a greșit, aplicând o sancțiune pentru neîndeplinirea termenului la ora 13:30, pe când termenul procedural expira la ora 24:00 a acelei zile calendaristice, menționând că dacă legiuitorul ar fi dorit o altă reglementare ar fi prevăzut în actul normativ să se treacă data și ora depunerii sau inscripționarea deîndată, dar legea nu cere așa ceva.

Prin urmare, petenta arată că actul de inscripționare a coletelor cu data depunerii lor se putea face până la ora 24:00 a zilei de 01 septembrie 2014 și în concluzie, fapta descrisă în procesul verbal ca fiind contravenție nu există, iar sancțiunea aplicată este absolut nelegală și nejustificată.

S-a mai arătat că fapta nu prezintă nici un fel de pericol social atât timp cât s-au întocmit avizele de expediție cu data și ora primirii coletelor, din urma cărora se calculează și se plătesc taxele aferente datorate statului român, iar etichetarea care urma era un act formal, fără consecințe juridice, caz în care agenții constatatori puteau și trebuiau doar să-1 avertizeze pe agentul economic să-și îndeplinească sarcinile până la capăt, însă acest mod de constatare, de a vâna contravenții cu orice preț este contrar actului de justiție și dreptate în România, este împotriva bunului mers al activităților economice producătoare de venituri la bugetul statului și dăunător dezvoltării economice a țării.

S-au depus înscrisuri în dovedire și s-a solicitat proba testimonială cu martorul P. A. B..

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei.

Intimatul a depus la întâmpinare la data de 02.12.2014 și a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.

În fapt, s-a arătat că societatea petentă a fost autorizată să furnizeze servicii poștale, în condițiile dispozițiilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, aprobată, cu modificări și completări prin Legea nr. 187/2013, precum și ale art. 3 din Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale, cu modificările și completările ulterioare, fiindu-i emis certificatul-tip de furnizor de servicii poștale nr. SC-DEASRN-_/27 mai 2013, prin urmare, de la data autorizării, petentei îi reveneau toate obligațiile stabilite în sarcina furnizorilor de servicii poștale de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (l)-(3) din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002, „(1) Furnizarea serviciilor poștale se realizează în condițiile regimului de autorizare generală prevăzut de prezentul capitol.

Regimul de autorizare generală este regimul juridic adoptat de autoritatea de reglementare, care stabilește drepturile și obligațiile furnizorilor de servicii poștale, permițând furnizarea de servicii poștale fără obținerea unei decizii explicite din partea autorității de reglementare, prin notificarea intenției de a presta activități de furnizare a serviciilor poștale.

Regimul de autorizare generală stabilește obligații privind furnizarea serviciilor poștale, în scopul și în măsura necesare pentru garantarea respectării cerințelor esențiale."

Având în vedere dispozițiile legale anterior enunțate, a fost emisă Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007 prin care a fost reglementată procedura de autorizare a persoanelor care intenționează să furnizeze servicii poștale, precum și condițiile în care furnizorii de servicii poștale beneficiază de regimul de autorizare generală, iar potrivit dispozițiilor pct. 3.13.2. al Anexei nr. 1 la Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007, ...Furnizorul are obligația de a inscripționa în mod lizibil toate trimiterile poștale introduse în rețeaua sa poștală cu data depunerii trimiterilor poștale,cu excepția trimiterilor poștale care fac obiectul serviciului de publicitate prin poștă francate cu amprente obținute cu presă de imprimerie sau un alt procedeu de imprimare ori de timbrare."

În scopul verificării respectării dispozițiilor legale de către societatea petentă, la data de 01 septembrie 2014, agenții constatatori ai ANCOM au efectuat un control la punctul de acces fix deservit de personal aparținând petentei din .. 8, . Iași, constatând că aceasta nu a inscripționat trimiterile poștale introduse în rețeaua sa poștală, cu data depunerii trimiterilor poștale, încălcând, astfel, obligația ce îi revenea conform regimului de autorizare generală stabilit prin Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007.

Având în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (2) pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013," nerespectarea de către furnizorii de servicii poștale a obligațiilor care le incumbă, potrivit regimului de autorizare generală” constituie contravenție și a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nr. SCR IS/300/01 septembrie 2014, prin care s-a constatat că societatea T. S.R.L. a săvârșit contravenția prevăzută la art. 52 alin. (2) pct. 6 și sancționată de art. 53 alin. (1) pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013.

S-a mai arătat că prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nr. SCR IS/300/01 septembrie 2014, organele de control ale ANCOM au constatat săvârșirea de către societatea T. S.R.L. a contravenției prevăzută la art. 52 alin. (2) pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 constând în "nerespectarea de către furnizorii de servicii poștale a obligațiilor care le incumbă, potrivit regimului de autorizare generală” fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. c) din același act normativ.

Astfel, potrivit dispozițiilor pct. 3.13.2. al Anexei nr. 1 la Decizia președintelui ANRCTI nr. 2858/2007, „Furnizorul are obligația de a inscripționa în mod lizibil toate trimiterile poștale introduse în rețeaua sa poștală cu data depunerii trimiterilor poștale, cu excepția trimiterilor poștale care fac obiectul serviciului de publicitate prin poștă francate cu amprente obținute cu presă de imprimerie sau un alt procedeu de imprimare ori de timbrare."

Prin urmare, conform prevederilor legale menționate mai sus, furnizorii de servicii poștale au obligația să inscripționeze cu data depunerii toate trimiterile poștale care sunt introduse în rețeaua lor poștală, obligație pe care petenta nu a îndeplinit-o, astfel cum s-a constatat la data de 01 septembrie 2014 de către agenții constatatori ai Autorității care au identificat trimiterile poștale expediate din România având destinatar pe H. Marja din Londra, Anglia, respectiv pe P. E. din Torino, Italia, intrate în rețeaua furnizorului, neinscripționate cu mențiunile obligatorii prevăzute de pct. 3.13.2. din regimul de autorizare generală, precizându-se că furnizorii de servicii poștale au obligația să inscripționeze în mod lizibil cu data depunerii toate trimiterile poștale care sunt introduse în rețeaua lor poștală, prin urmare, introducerea unei singure trimiteri neinscripționate în rețeaua poștală reprezintă contravenție.

Fată de afirmația petentei cum că inspectorii ANCOM ar fi sancționat-o pentru o faptă lipsită de orice pericol social și care, de altfel era în curs de procesare, fiind controlat la câteva minute după primirea cotețelor în agenție, s-a precizat că, la momentul controlului, petenta nu a putut prezenta niciun document din care să rezulte că cele două colete au intrat în rețeaua poștală în data de 01 septembrie 2014, ziua controlului, așa cum susține prin prezenta contestație, or, dacă susținerile de mai sus ar fi adevărate și petenta, "în prezența clienților-depunători a verificat și sigilat coletele, apoi a întocmit avizele AWB", aceste înscrisuri ar fi putut fi prezentate agenților constatatori la momentul controlului, fapt ce nu s-a întâmplat, fapt ce este cu atât mai surprinzător cu cât petenta cunoștea, dacă se dă crezare afirmațiilor sale din cererea de chemare în judecată, și ora introducerii coletelor în rețeaua poștală, ba chiar cu o acuratețe de ordinul minutelor, respectiv ora "13:11" și ora "13:24".

În realitate, cu ocazia efectuării controlului, care s-a desfășurat pe durata a 3 ore și s-a finalizat prin întocmirea procesului verbal contestat, petenta nu avea întocmit niciun document în care să fie menționată data depunerii coletelor în rețeaua poștală, iar coletele nu erau inscripționate cu nicio mențiune în acest sens, fapt atestat de agenții constatatori și confirmat de pozele coletelor poștale, Anexa nr. 1 la procesul verbal întocmit, motiv pentru care susținerile petentei potrivit cărora „la ora 13:30, după ce agentul P. A. completase avizele pentru cele 2 colete, în agenție au intrat cei doi inspectori de la ANCOM și au constatat cele scrise în procesul verbal” sunt doar o încercare de a induce în eroare instanța, de altfel, petenta recunoaște în cuprinsul contestației faptul că cele 2 trimiteri poștale menționate în procesul-verbal nu erau înregistrate.

Mai mult decât atât, afirmația petentei potrivit căreia chiar în momentul controlului cele 2 trimiteri poștale erau în curs de înregistrare este cel puțin bizară, dat fiind faptul că atât pe parcursul efectuării controlului, cât și la momentul încheierii procesului-verbal contestat, deși reprezentantul petentei a foșt.prezent, acesta nu a înțeles să facă nicio mențiune, nu a prezentat nicio obiecțiune la procesul-verbal, neaducând nicio lămurire suplimentară.

Prin urmare, deși reprezentantul petentei a fost prezent, acesta nu a înțeles să facă nicio mențiune, nu a prezentat nicio obiecțiune la procesul-verbal, neaducând nicio lămurire suplimentară, menționând chiar în cuprinsul procesului verbal faptul că nu am obiecțiuni, or, astfel cum rezultă din dispozițiile pct. 3.13.2 din Anexa la Decizia președintelui ANRCTI nr.2858/2007 toate trimiterile poștale introduse în rețeaua poștală a unui furnizor trebuie să fie inscripționate în mod lizibil cu data depunerii trimiterilor. Așadar, iar momentul în care un furnizor de servicii poștale introduce în rețeaua sa o trimitere poștală, acesta are obligația de a inscripționa respectiva trimitere cu mențiunea obligatorie constând în data depunerii trimiterii, deci din lecturarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă, fără echivoc, faptul că legiuitorul nu a condiționat inscripționarea trimiterilor cu data depunerii de încheierea "zilei calendaristice" cum eronat susține petenta, ci de operațiunea de introducere a trimiterii în rețeaua poștală a furnizorului.

S-a invocat ca practică unitară o sentință pronunțată de Judecătoria Cluj-N., cu privire la soluționarea unei contestații formulate împotriva unui alt proces-verbal, prin care S.C. POȘTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea aceleiași fapte ca cea contestată în prezenta cauză, rămasă irevocabilă.

În drept, întâmpinarea fost întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2013 privind serviciile poștale, aprobată, cu modificări și completări prin Legea nr. 187/2013, Ordonanței Guvernului nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Codului de procedură civilă.

S-au depus înscrisuri în dovedire.

Petenta a forumlat răspuns la întâmpinare la data de 15.12.2014 prin care a reiterat motivele arătate în cerere.

Prin sentința civilă nr.252 din 21.01.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Pe rolul Judecătoriei Iași dosarul a fost înregistrat la data de 16.02.2015 sub nr._ .

Instanța a încuviințat și administrat la solicitarea ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv: proces0verbal . IS nr.300 din data de 01.09.2014, planșe foto, AWB . TAR nr.2502 și nr.2503, contract individual de muncă din data de 06.08.2014, înștiințare de plată, raport de investigație nr.303/01.09.2014, formular de control, precum și proba testimonială cu martorul P. A. B. solicitată de petentă.

Petenta a invocat excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale prin raportare la disp. art.14 alin.1 din OG nr.2/2001 pe care instanța, prin încheierea din 30.03.2015 a calificat-o ca fiind o apărare de fond, și nu o veritabilă excepție procesuală.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . IS nr.300 din data de 01.09.2014 încheiat de către agentul constatator al intimatei A. Națională Pentru Administrare Și Reglementare În Comunicații, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei pentru fapta prevăzută de art.52 alin.2 pct.6 și sancționată de art.55 alin.1 pct.2 lit.c din OUG nr.13-2013, constatându-se că, în data de 01.09.2014, ora 13:30, în urma controlului efectuat la sediul petentei din ..8, ., două trimiteri poștale introduse în rețeaua poștală a petentei, respectiv un colet poștal identificat cu nr._, expediat din România, destinatar fiind H. M. din Londra și un colet poștal expediat din România, destinatar fiind P. E. din Torino, nu erau inscripționate cu data depunerii trimiterii poștale, prin aceasta nerespectându-se obligația prevăzută la pct.3.13.2 din anexa 1 la Decizia Președintelui ANRCTI nr.2858-2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale.

Sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei a fost aplicată prin rezoluția din 06.10.2014 ce face parte integrantă din procesul-verbal contestat.

În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20, privitoare la modalitatea de întocmire și mențiunile pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate ce pot fi constatate din oficiu. Mai mult, instanța reține că petenta nu a invocat nicio cauză de nelegalitate a procesului-verbal, singurele obiecțiuni ale acesteia vizând netemeinicia procesului-verbal.

În ceea ce privește temeinicia, procesul-verbal a constatat în mod corect și complet situația de fapt, fiind întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator efectuate cu ocazia controlului de la punctul de lucru al petentei.

Or, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului, procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de autenticitate și veridicitate și are forță probantă prin el însuși, cât timp petentul nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Această concluzie nu contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului conform căreia răspunderea contravențională constituie o „acuzație în materie penală” ce atrage aplicabilitatea prezumției de nevinovăție întrucât prezumția prevăzută de art.6 para.2 din Convenție nu are caracter absolut, procesului-verbal de contravenție putându-i-se recunoaște, la rândul său, în dreptul intern, prezumții (de legalitate și temeinicie), dacă îi sunt acordate contravenientului garanții suficiente pentru respectarea dreptului la apărare.

În dreptul nostru, aceste garanții sunt recunoscute și acordate prin reglementarea dreptului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție conform art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001 și prin posibilitatea de a proba contra împrejurărilor constatate.

Pe de altă parte, în jurisprudența sa în materie contravențională, Curtea Europeană nu a statuat că procesul-verbal de constatare a contravenției ar fi lipsit de orice putere probatorie sau că organele administrative ar avea obligația ca pe lângă constatările personale, să prezinte și alte probe din care să rezulte vinovăția persoanei.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . IS nr.300 din 01.09.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale inspectorului aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că petenta nu a invocat o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, recunoscând prin susținerile din cerere și răspunsul la întâmpinare că în momentul controlului existau două colete primite ce nu purtau data depunerii. De asemenea, planșele foto existente la dosar și declarația martorului P. A. (angajatul petentei care a arătat că la momentul controlului data recepționării nu era scrisă pe pachete) confirmă faptul că petenta a introdus în rețeaua sa poștală două trimiteri poștale, având obligația de a le inscripționa cu data acceptării acestora, obligație pe care petenta nu a respectat-o.

Potrivit art.52 din OUG nr.13/2013 „(2)Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni: 6. nerespectarea de către furnizorii de servicii poștale a obligațiilor care le incumbă, potrivit regimului de autorizare generală”. Conform pct.3.13.2 din anexa 1 la Decizia ANCOM nr.2858/2007 „3.13.2. Furnizorul serviciului Express are obligația de a inscripționa în mod lizibil toate trimiterile poștale introduse în rețeaua sa poștalã cu data și ora acceptãrii trimiterilor poștale”.

Față de dispozițiile anterior menționate, instanța va înlătura apărarea petentei conform căreia inscripționarea coletelor cu data depunerii se putea realiza pe întreaga durată a zilei în care a fost primit coletul. Astfel, instanța reține în primul rând că aceste dispoziții legale au fost edictate în vederea protejării consumatorilor de eventualele abuzuri ale furnizorilor de servicii poștale, menționarea pe AWB a datei și orei acceptării trimiterii poștale chiar în momentul primirii coletului asigurând respectarea dreptului consumatorului de a-i fi expediat coletul în termenul indicat de furnizor. De asemenea, având în vedere că furnizorul are obligația de a inscripționa coletul nu doar cu data, ci și cu ora acceptării trimiterii poștale, această obligație poate fi îndeplinită numai în momentul depunerii la sediul furnizorului a trimiterii poștale.

În ceea ce privește invocarea de către petentă a prescripției executării sancțiunii contravenționale deoarece procesul-verbal nu i-a fost comunicat în termen de o lună de la data întocmirii, instanța constată că este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse. Potrivit art. 14 alin.1 din OG 2/2001 (în forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal) „Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”. Prin urmare, termenul de prescripție a executării sancțiunii amenzii contravenționale curge de la data aplicării sancțiunii, și nu de la data întocmirii procesului-verbal. Petentei i-a fost aplicată sancțiunea prin rezoluția din data de 06.10.2014 (fila 10 dosar) ce face parte comună cu procesul-verbal contestat, de la această dată curgând termenul de prescripție de o lună, termen ce s-a împlinit la 06.11.2014. Petentei i-a fost comunicat procesul-verbal la data de 21.10.2014 (fila 10, în josul paginii) deci în interiorul termenului de prescripție.

Având în vedere acestea și având în vedere și atitudinea de recunoaștere a petentei, instanța concluzionează că procesul-verbal de contravenție a fost confirmat de probatoriul administrat nemijlocit în cursul dezbaterilor, iar răspunderea petentei a fost stabilită în mod legal și temeinic.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Mai mult de atât, orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.

Raportat la operațiunea de individualizare judiciară a sancțiunii aplicate, instanța reține că obiectul oricărei plângeri contravenționale este reprezentat de verificarea îndeplinirii condițiilor de antrenare a acestui tip particular de răspundere, cu posibilitatea aprecierii pericolului social concret și a tuturor împrejurărilor de săvârșire a faptei.

Cu toate acestea, apreciind, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată petentei, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a-i atrage atenția asupra obligațiilor ce-i revin în calitate de furnizor de servicii poștale.

Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții europene a drepturilor omului (hot. Muller c. Franța, hot. Handyside c. Regatul Unit).

Instanța constată că fapta a fost săvârșită datorită lipsei de experiență a angajatului petentei, martorul P. A. B. declarând că era angajat la petentă de câteva zile și că nu a avut timp să completeze data recepționării deoarece a avut clienți. De asemenea, din contractul individual de muncă depus la dosar rezultă că P. A. lucra pentru petentă la momentul controlului de mai puțin de o lună.

Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a faptei dar și de atitudinea petentei, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii .

Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentei, căreia într-adevăr i-a conferit relevanță Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în materie contravențională, prin oferirea posibilității fiecărei părți implicate în a-și dovedi susținerile și, ținând seama că prin procesul verbal de contravenție acesteia i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 5000 de lei, dar având în vedere cele anterior menționate, instanța în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 va admite în parte plângerea petentei .. împotriva procesului verbal de contravenție . IS nr.300 din 01.09.2014, urmând a dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii de 5000 lei cu sancțiunea avertismentului, urmând să exonereze petenta de la plata amenzii contravenționale și să mențină restul dispozițiilor procesului verbal menționat mai sus, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale și să își instruiască angajații corespunzător pentru ca aceștia să facă față exigențelor legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta .. (COD FISCAL RO8253254, J/_ ) cu sediul social în Oraș V. de Sus, .. 64, Jud. Suceava în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII cu sediul în București, .. 2, Sector 3, București.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei aplicată petentei prin procesul-verbal . IS nr.300/01.09.2014 cu sancțiunea avertismentului.

Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.

Cu drept de apel în termen 30 de zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 25.05.2015.

Președinte, Grefier,

B. E. B. O. A. D.

Red./Tehnored./B.E.B./O.A.D/4 ex./26.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7025/2015. Judecătoria IAŞI