Plângere contravenţională. Sentința nr. 7236/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7236/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 44277/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. N.
Grefier D.-G. M.
SENTINȚA Nr. 7236/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul P. C. și pe intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23 decembrie 2014 sub nr._ petentul P. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, anularea procesului verbal . nr._ încheiat de un agent al intimatului la data de 30 noiembrie 2014.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că în data de 30 noiembrie 2014 în jurul orei 21.50, se afla în incinta autogării C., împreună cu fratele lui P. I., în scopul deplasării către domiciliul său, situat în București. Aflând că următoarea cursă spre București este la ora 1.00 s-a îndreptat către autobuzul parcat în curtea autogării, moment în care paznicul l-a somat să părăsească autogara. Apreciind că este dreptul său să aștepte plecarea autobuzului în incinta autogării, a refuzat să părăsească incinta autogării, motiv pentru care au fost chemate organele de poliție. Petentul a subliniat că nu a refuzat să se legitimeze. A precizat că a solicitat agenților de poliție să se prezinte și să-i arate legitimația, și abia după se va legitima și el. Nu a primit nici o explicație cu privire la justificarea invitației de a se legitima, conform art. 3 pct. 31 legea 61/1991. A mai arătat că a consumat băuturi alcoolice moderat, nu se afla în stare de ebrietate, iar pe parcursul evenimentelor din seara de 30.11.2014 nu a fost agresiv, nu a ridicat vocea și a fost politicos, conform educației primite și meseriei de regizor pe care o practică.
Petentul a mai invocat faptul că, temeiurile de drept sunt greșit indicate.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 6 și 7 Legea 61/1991, iar în dovedirea susținerilor sale petentul a anexat în copie procesul verbal contestat. A solicitat și audierea martorului ocular – P. I., arătând că va asigura prezența acestuia în sala de judecată.
Plângerea contravențională a fost legal taxată în raport de dispozițiile art. 19 OUG 80/2013, fiind atașată dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei – fila 4 dosar.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii arătând că, sancțiunea a fost aplicată în mod legal. Întâmpinarea a fost motivată în drept, pe dispozițiile art. 148, art. 205, art. 315 Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, OUG 195/2002, precum și HG nr. 1391/2006, iar în temeiul dispozițiilor art. 223 și art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă s-a cerut judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului intimatului. În dovedire, intimatul a înaintat la dosar raportul agentului constatator – fila 10 dosar, dar și procesul verbal contestat și dovada comunicării acestuia, solicitând totodată și audierea martorului asistent G. N..
Instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, fiind totodată audiat și martorul asistent G. N., declarația sa fiind atașată la dosar – fila 29. Instanța a constat imposibilitatea audierii martorului P. I., motivat de faptul că petentul nu a asigurat prezența acestuia în sala de judecată, deși și-a asumat această obligație și a fost citat cu această mențiune.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prin prisma susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimat la data de 30 noiembrie 2014, se reține că, la data de 30 noiembrie 2014, ora 22.20, petentul aflându-se în incinta autogării C. și fiind sub influența băuturilor alcoolice a refuzat să părăsească locația la cererea agentului de pază, angajat al societății care administrează autogara, a refuzat să se legitimeze la cererea agenților de poliție cu actul de identitate care îl avea asupra sa și de asemenea a refuzat să dea date cu privire la identitatea sa, faptă prevăzută de art. 3 pct. 31 din Legea 61/1991 și sancționată conform art. 4 lit. a din același act normativ cu amendă în cuantum de 300 lei. Procesul-verbal nu este semnat de contravenient, acesta refuzând să semneze. La rubrica obiecțiuni agentul constatator a înscris că petentul refuză să semneze. Procesul verbal este semnat în calitate de martor asistent de Gorgos N..
În ce privește termenul de introducere a plângerii contravenționale, instanța apreciază că în speță a fost respectat termenul de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 OG nr. 2/2001, procesul verbal contestat fiind comunicat la data de 04 decembrie 2014, iar plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23 decembrie 2014, fiind expediată către instanță prin intermediul serviciilor poștale, data înscrisă pe plic, fiind 19 decembrie 2014.
În temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are îndatorirea de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat prin plângerea care formează obiectul prezentei cauze, instanța, analizând din oficiu conținutul acestuia prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de articolul menționat sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că petentul nu a reușit să facă dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, acesta beneficiind în continuare de prezumția de legalitate și temeinice instituită de lege în favoarea sa.
Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul de circulație.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal . nr._/30.11.2014, reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu privire la fapta săvârșită. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că fapta nu corespunde adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauză, petentul nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție. Mai mult, instanța reține și declarația martorului Gorgos N., care a descris pe larg circumstanțele în care au fost apelate organele de poliție, precum și motivele care au determinat acest apel, dar și comportamentul petentului față de agenții de poliție sosiți la fața locului. Aflat, în stare de ebrietate, petentul a refuzat să se legitimeze. Chiar prin plângerea formulată acesta arată că, a cerut agenților de poliție să îi prezinte legitimația, și doar după ce aceștia ar fi făcut acest gest, s-ar fi legitimat și petentul. Martorul G. N. a arătat că agenții de poliție s-au prezentat de trei ori, petentul refuzând să se legitimeze.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 31 Legea 61/1991 “Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitația justificata a organelor de urmărire penala sau de menținere a ordinii publice, aflate in exercitarea atribuțiilor de serviciu; “
Potrivit dispozițiilor art. 4. alin. 1 lit. a Legea 61/1991 „Contravențiile prevăzute la art. 3 pct. 31, se sancționează cu amenda de la 100 lei la 500 lei”
Încadrarea juridică a faptelor a fost corect efectuată de agentul constatator în raport și forma republicată a Legii 61/1991, așa cum a fost publicată în MO Partea I, nr. 96, din 7 februarie 2014.
Față de cele expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale prevăzute de art. 3 pct. 31 din Legea 61/1991, iar conduita petentului se situează în sfera ilicitului contravențional, ce constituie temei al răspunderii contravenționale. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al contravenției s-a materializat prin acțiunea petentului, de a refuza să se legitimeze la solicitarea agenților de poliție. Urmarea imediată a faptelor săvârșite de către petent, constă în lezarea valorii sociale care asigură un climat de ordine și securitate a vieții publice. Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a petentului față de faptă și urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției indirecte, deoarece a prevăzut rezultatul faptelor sale și deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel fiind, dată fiind situația de fapt reținută și gradul de pericol social semnificativ al faptei contravenționale reținute, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de agentul constatator îndeplinește cerința proporționalității în sensul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și că o sancțiune nepecuniară, pentru punerea în pericol a siguranței și ordinii publice, nu ar fi justificată, întrucât din atitudinea petentului nu rezultă că o astfel de măsură ar fi aptă să își atingă scopul preventiv.
În baza acestor considerente, reținând faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal . nr._/30.11.2014, și având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea formulată, ca neîntemeiată și va menține ca legal si temeinic procesul verbal de contravenție.
Față de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă și de principiul disponibilității, instanța va lua act că nu au fost solicitate, de către părți, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca fiind neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petentul P. C., CNP_, cu domiciliul în București, sector 3, .. 42 SA, ., . cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cod fiscal_, cont bancar RO17TREZ406503XXX000634, cu sediul în Iași, .. 6, județul Iași, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/30.11.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. În situația în care se formulează cerere de apel, aceasta se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2015.
Președinte, Grefier,
M. N. D.-G. M.
Red./tehnored. M.N./ M.D.G.
4 ex. / 07.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4347/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Hotărâre din 11-05-2015, Judecătoria IAŞI → |
|---|
