Plângere contravenţională. Sentința nr. 9995/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9995/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 9995/2015
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 11.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător: B. E. B.
GREFIER: O. A. D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9995/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent J. D. în contradictoriu cu intimata IPJ IAȘI, asigurator ., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 04.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.09.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din data de 05.02.2015, petentul J. D. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/22.01.2015 întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean Iași.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că în data de 22.12.2014 a ieșit cu autotractorul cu semiremorcă din curtea reprezentanței DAF, acordând prioritate atât autoturismelor care circulau din stânga, cât și celor care circulau pe DE 583 dinspre Lețcani către Iași și apoi a efectuat virajul la stânga, încadrându-se pe banda de lângă axul drumului. În momentul în care a efectuat virajul din partea dreaptă, la o distanță de circa 200m venea un autoturism pe prima bandă, iar din momentul în care s-a încadrat pe banda de lângă axul drumului a parcurs aproximativ 50m, după care pe prima bandă venea un autoturism cu o viteză mare de 100-120 km/h care l-a depășit, intrând în față, pierzând controlul și intrând pe contrasens, moment în care a intrat în coliziune cu un alt autoturism. Petentul a arătat că și-a continuat drumul și a intrat în curtea societății ., ulterior fiind informat de șeful său că a fost căutat de un agent de poliție deoarece la data de 22.12.2014 a fost implicat într-un accident auto.
Petentul a învederat că există contradicții între fapta descrisă și dispoziția legală menționată, nefiind precizată nici perioada pentru care se suspendă permisul. A mai arătat că nu trebuia să se prezinte la poliție, autovehiculul condus de către el nefiind avariat.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În drept, petentul a invocat disp. OUG nr.195/2002, OG nr.2/2001.
În dovedire, petentul a anexat cererii înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei.
Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură la data de 06.03.2015 (fila 24), intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea actului de sancționare, cu motivarea că situația de fapt a fost corect reținută iar petentul a fost sancționat conform prevederilor art.101 alin.3 lit.a și g din OUG nr.195/2002.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.148,205, 315 C.pr.civ., O.G. nr.2/2001 și OUG nr.195/2002.
Intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 24.03.2015 (fila 39) prin care a arătat că descrierea faptei din plângerea contravențională se coroborează cu cele relatate de martorul S. A., șoferul care a pierdut controlul și a intrat pe contrasens circulând cu viteză mare.
În cauză, a fost administrată la solicitarea ambelor părți proba cu înscrisuri, respectiv: proces-verbal . nr._/22.01.2015, act de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare, poliță de asigurare, declarații date în fața agentului constatator de petent, B. C. D., C. F., S. A., iar din oficiu proba testimonială cu martorii B. C. D., C. F. și S. A..
A fost introdusă în cauză, în calitate de asigurator, C. A. SA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 22.01.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul IPJ Iași, procesul-verbal de contravenție . nr._ (fila 25), prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 585 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru contravențiile prevăzute și sancționate potrivit art.101 alin.3 lit.a și g din OUG nr.195/2002, întrucât la data de 22.12.2014, ora 12:30, a condus ansamblul tractor_ remorcă_ pe DE588, Uricani, M., moment la care nu a acordat prioritate de trecere autoturismului Dacia cu nr._, faptă ce a dus la coliziunea autoturismului Dacia cu auto Dacia Duster_, ambele fiind conduse regulamentar. S-a reținut în sarcina petentului și faptul că nu s-a prezentat în termenul legal.
Persoana sancționată a semnat procesul-verbal, iar la rubrica alte mențiuni s-a precizat:”nu mă consider vinovat de săvârșirea contravenției”.
În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, referitoare la modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce pot fi constatate din oficiu.
În ceea ce privește apărarea petentului privind neconcordanța între fapta descrisă în procesul-verbal și dispozițiile art.101 alin.3 lit d ce prăvd circulația pe sens opus, instanța o înlătură, constatând că petentul a fost sancționat în temeiul art.101 alin.3 lit.a din OUG nr.195/2002 care prevăd :” a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”, respectiv art.100 alin.3 lit.g din același act normativ; „g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2)”, încadrarea faptelor fiind realizată în mod corespunzător de agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată, în primul rând, că agentul constatator nu a fost prezent la momentul săvârșirii contravenției, astfel încât nu a constatat în mod nemijlocit (propriis sensibus) presupusa faptă contravențională, actul de sancționare fiind întocmit în urma prezentării conducătorilor auto implicați în accident.
Or, așa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudența recentă, procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, având forță probantă prin el însuși, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului forței publice care l-a întocmit.
În situația contrară, pentru a păstra un just echilibru între scopul legitim urmărit prin sancționarea faptelor contravenționale și prezumția de nevinovăție (cauzele Salabiaku c. Franței și Janosevic c. Suediei), exigențele art.6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impun ca actul de sancționare să fie susținut de un minim suport factual și probator, pe care să se întemeize concluziile agentului constatator.
În speță, procesul-verbal a fost întocmit pe baza declarațiilor petentului și ale martorilor B. C. D., C. F. și S. A..
Instanța constată că împrejurările de fapt constatate sunt confirmate și de proba testimonială administrată în cursul dezbaterilor, și anume de declarațiile martorilor B. C. D., C. F. și S. A..
Astfel, martorul B. C. D. a relatat că, în timp ce se deplasa din direcția Lețcani către Iași, petentul a pătruns de pe un drum lăturalnic pe . prioritate, motiv pentru care martorul a intrat cu autoturismul său într-o mașină marca Duster.
De asemenea, martorul S. A. a declarat că petentul a ieșit cu autoutilitara de pe o stradă secundară sau din curtea unei societăți și a tăiat calea unui autoturism Dacia, șoferul acesteia trăgând de volan, ieșind pe acostament, pătrunzând pe contrasens prin fața autoutilitarei și lovindu-se de o Dacia Duster.
Situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat este confirmată și de declarația martorului C. F., acesta declarând că, în timp ce se deplasa din direcția Iași spre Bacău, în dreptul reprezentanței Ford a fost nevoit să frâneze deoarece un camion de la firma Arabesque a ieșit de la reprezentanța Renault și nu a acordat prioritate nici mașinilor ce mergeau spre Tg. F. și nici mașinilor ce veneau spre Iași. Astfel, martorul a arătat că autoutilitara a tăiat toate benzile, ieșind perpendicular, încadrându-se pe ultima bandă de pe sensul opus de mers și apoi a făcut stânga. Martorul a mai învederat că un autoturism Dacia, cu numere de N., pentru a evita impactul cu camionul, a tras de volan, a atins cu roata din dreapta spate spațiul verde, a intrat în derapaj, pe contrasens și s-a ciocnit de autoturismul condus de martor.
Instanța reține că declarațiile martorilor date în cursul procesului se coroborează cu cele date în fața agentului constatator, aceste din urmă declarații având valoarea unor înscrisuri sub semnătură privată. Martorul C. F., în declarația dată la poliție aflată fila 30, a arătat că a fost lovit de un autoturism Dacia L. MCV ce a intrat în derapaj, încercând să evite coliziunea cu un tir (_ ) care a intrat pe Europeană fără să acorde prioritate participanților la trafic. De asemenea, martorul B. C. I. a arătat în declarația consemnată în înscrisul de la fila 28 din dosar faptul că i-a ieșit în față un tir de la Arabesque de pe o stradă unde este reprezentanța Ford, din partea stângă a sensului său de mers, l-a evitat trăgând maxim dreapta, dar a intrat în derapaj și a intrat în coliziune cu Dacia Duster.
Față de aceste considerente, instanța reține că petentul, conducând autoutilitara de la firma Arabesque, în momentul în care a intrat pe drumul principal, nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Dacia nu nr._, iar șoferul acesteia din urmă, pentru a evita impactul cu autoutilitara, a fost nevoit să efectueze manevra care a condus la . la coliziunea cu autoturismul marca Dacia Duster.
În ceea ce privește apărarea petentului conform căreia accidentul s-a produs deoarece șoferul autoturismului marca Dacia cu nr._ conducea cu o viteză foarte mare este neîntemeiată. Deși instanța nu neagă posibilitatea ca, într-adevăr, autoturismul Dacia să fi circulat cu o viteză peste limita legală, reține însă că accidentul s-a produs din culpa petentului. Acesta nu a respectat obligația de a acorda prioritate autoturismelor care circulă pe un drum principal în momentul în care a intrat pe acesta de pe un drum secundar. Astfel, petentul, având în vedere și calitatea sa de șofer profesionist, avea obligația de a pătrunde pe drumul european doar în momentul în care putea efectua această manevră în condiții de siguranță, cu atât mai mult cu cât conducea o autoutilitară, deci un vehicul cu gabarit mare, ce presupune un timp mai îndelungat de efectuare a manevrelor.
Totodată, petentul a arătat, atât prin plângerea contravențională formulată, cât și în declarația dată în fața agentului constatator (fila 26), faptul că autoturismul Dacia L. MCV avea viteză foarte mare, ceea ce duce indubitabil la concluzia că a perceput această situație în momentul în care a pătruns pe drumul principal și, cu toate acestea, a continuat efectuarea manevrei deși a conștientizat că aceasta nu se realiza în condiții de siguranță.
Cu privire la cea de-a doua contravenție reținută în sarcina petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat pentru neprezentarea la poliție în termen legal pentru declararea accidentului. Față de considerentele expuse în analizarea primei fapte săvârșite, se constată în speță că petentului îi incumba această obligație. În primul rând, din declarația dată de petent în fața agentului constatator, rezultă că acesta a avut cunoștință de accidentul produs. De asemenea, chiar dacă nu s-a produs nici un impact cu vehiculul condus de petent, acesta avea obligația de a se prezenta la poliție, percepând în mod direct că accidentul s-a produs ca urmare a efectuării de către conducătorul autoturismului Dacia L. a manevrei de evitare a coliziunii cu autoutilitara, chiar dacă petentul nu s-a considerat vinovat de producerea incidentului.
Potrivit art.101 alin3 OUG nr.195/2002 „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale”, iar potrivit art.100 alin3 lit.g OUG nr.195/2002 „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2)”.
În consecință, instanța reține că temeinicia actului de sancționare a fost confirmată prin probele administrate în cursul dezbaterilor, iar petentul nu a făcut sub niciun aspect proba contrară situației reținute, astfel încât prezumția de nevinovăție invocată în apărarea sa, a fost răsturnată.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța constată că acestea au fost individualizate în mod corect conform art.10 din OG nr.2/2001 „Dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă, sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității”. Astfel, agentul constatator a aplicat sancțiuni pentru fiecare din cele două contravenții reținute în sarcina petentului, după cum urmează: 585 lei pentru contravenția prev. de art. 100 alin.3 lit.a din OUG nr.195/2002 și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile; avertisment pentru cea prev. de art.100 alin.3 lit.g din același act normativ, aplicând în total amenda în cuantum de 585 lei și sancțiunea complementară privind suspendarea dreptului de a conduce.
Sub acest aspect, în raport de prevederile art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că sancțiunile (principale și complementară) au fost aplicate în mod corespunzător de organele de poliție rutieră, faptele petentului având un grad de pericol social ridicat ce nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.
Față de împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul J. D. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/22.12.2014.
Martorul S. A. a depus la data de 04.09.2015, în ședință publică, cerere de acordare a cheltuielilor de transport, cazare și masă, depunând în susținere bon carburant nr.451/02.09.2015 emis de . SRL București.
Potrivit art.326 Cod proc.civ. „ (1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare și masă dacă este din altă localitate, precum și dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obținut dacă și-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, prilejuită de chemarea sa în vederea ascultării ca martor, stabilite în raport cu starea sau profesia pe care o exercită precum și cu timpul efectiv pierdut. (2) drepturile bănești se asigură de partea care a propus martorul și se stabilesc, la cerere, de instanță, prin încheiere executorie.”
Analizând cererea formulată de martorul S. A., instanța constată că acesta își are domiciliul în București. Acesta s-a deplasat în localitatea Iași, pentru a fi ascultat ca martor, cu autoturismul, depunând bon de carburant în valoare de 327 lei. Având în vedere faptul că, pentru a putea fi ascultat ca martor, acesta a efectuat cheltuieli pentru transportul din localitatea de domiciliu în localitatea în care se află sediul instanței, instanța constată întemeiată cererea formulată de martor privind acordarea cheltuielilor de transport. În ceea ce privește cheltuielile de cazare și masă, martorul nu a făcut dovada efectuării acestora, motiv pentru care cererea sa va fi admisă în parte.
Având în vedere că martorul a fost propus din oficiu de instanță pentru a se confirma susținerile petentului, instanța urmează a obliga petentul la plata către martor a sumei de 327 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport, această dispoziție fiind executorie potrivit art. 326 alin.2 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul J. D. (C.N.P._) cu domiciliul în Oraș M., Județul V. contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI (C.I.F._) cu sediul în Iași, .. 6, Județul Iași, și asigurător . cu sediul în Sibiu, .. 5, Județul Sibiu.
Menține valabil procesul-verbal . nr._ din data de 22.01.2015.
Admite în parte cererea formulată de martorul S. A..
Obligă petentul la plata către martorul S. A., cu domiciliul în București, Sector 1, ..94, ., ., a sumei de 327 lei reprezentând cheltuieli de transport.
Executorie în ceea ce privește dispoziția de plată a cheltuielilor de transport către martor.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 11.09.2015.
Președinte, Grefier,
B. E. B. O. A. D.
Red./Tehnored./B.E.B./O.A.D/ 6 ex./17.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-10-2015,... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9919/2015. Judecătoria... → |
|---|
