Pretenţii. Sentința nr. 1337/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1337/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1337/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 03 februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
GREFIER - A. E.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1337/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul P. V., în contradictoriu cu pârâtul O. C. A., având ca obiect ,,cerere de valoare redusă’’.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 19.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a se formula și depune la dosar concluzii scrise de către reclamant, prin reprezentant convențional, a amânat pronunțarea pentru azi, 03.02.2015, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /19.03.2014 reclamantul P. V. a solicitat, pe calea acțiunii de valoare redusă, ca în contradictoriu cu paratul O. C.-A. să se dispună, prin hotărare judecătorească, revocarea contractului de donație prin care i-a cedat acestuia camera de cămin în care locuiește pentru ingratitudine .
Cererea a fost inițial timbrată cu suma de 200,00 lei.
În motivare a arătat reclamantul că este pensionar și are 77 ani, trăind singur și fără copii, iar pentru că nu are cine să-l îngrijească la nevoie a decis să doneze paratului camera de cămin în care locuiește, cu condiția ca acesta să-i rezerve un loc la Căminul de Pensionari "Sf. Parascheva" din Iași în maxim o lună de la semnarea donației și să-l ajute ulterior să se mute, asumandu-și totodată și obligația de a-i asigura zilnic apoi alimente, dar și îngrijire medicală pană la sfarșitul vieții, iar în caz de nevoie să-l înmormanteze creștinește prin grija și cheltuiala lui.
Conform susținerilor reclamantului i-a acordat paratului toată încrederea cu privire la cele convenite, iar faptul că s-a semnat contractul la notar i-a conferit o anume siguranță, însă, din motive inexplicabile, niciuna din condiții nu a fost cuprinsă în contract, cu mențiunea că se culpabilizează acum pentru că nu a citit înscrisul la momentul întocmirii și nu a știut că paratul nu și-a asumat de fapt nicio obligație, iar el a fost înșelat.
După cum a arătat reclamantul, prin declarația dată la notar paratul a recunoscut, la 06.02.2014, în fața acestuia, în mod indirect, că el nu l-a ajutat cu alimente, ci doar părinții lui și se impune revocarea contractului pentru ingratitudine în acest context.
La cerere au fost anexate înscrisuri în copie, certificate " conform cu originalul" (f.11-16).
În termenul acordat pentru complinirea lipsurilor cererii reclamantul a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 200,00 lei, anexat precizărilor înregistrate sub nr. 9685/31.03.2014 (f.19-20).
Prin formularul de răspuns paratul a arătat că solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, întrucat și-a onorat obligațiile pană în prezent, în privința asigurării alimentelor și îngrijirilor, iar pe de altă parte cererea nu se încadrează în cele prevăzute de art. 1025 NCPC, fiind inadmisibilă.
La formularul de răspuns a anexat paratul înscrisuri în copie, certificate" conform cu originalul" (f.30-35).
La primul termen de judecată instanța a dispus prin încheiere de ședință judecarea cauzei în procedura de drept comun avand în vedere manifestarea de voință a reclamantului, exprimată prin apărător.
La termenul din 13.10.2014 reclamantul a depus chitanță de plată a diferenței de taxă timbru pusă în vedere de instanță, iar la termenul din 24.11.2014 reclamantul a depus precizări cu caracter modificator, prin care a invocat excepția nulității contractului de donație autentificat sub nr. 2589/21.11.2013 pentru lipsa discernamantului precum și pentru leziune, anexand înscrisuri (f.90-91) .
La termenul din 19.01.2014 instanța a admis excepția tardivității cererii modificatoare, invocată de parat, apreciind că a fost depășit termenul prevăzut de art. 204 NCPC pentru depunerea acesteia.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar, completate cu un exemplar al contractului de donație nr.4783/2007, depus de parat prin apărător (f.88-89), proba cu interogatoriul reclamantului respectiv al paratului, care au răspuns în fața instanței la întrebările formulate (f.85, f.44-45) precum și proba testimonială, în cadrul căreia a procedat la audierea martorilor A. D.-I. și P. C.-C., ambii propuși de reclamant, ale căror depoziții au fost consemnate și atașate la dosar (f.86-87), cu mențiunea că deși paratul a fost prezent la termenul din 24.11.2014 reclamantul nu a depus interogatoriul pentru administrare.
La termenul din 19.01.2015 paratul a depus note de concluzii scrise, iar reclamantul a depus concluzii sub nr. de înregistrare 9685/27.01.2015, în termenul de amanare a pronunțării.
Analizand probatoriul administrat, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța constată următoarele:
Prin contractul de donație autentificat sub nr. 2589/21.11.2013 de BNP Asociați Z. și J. reclamantul, în calitate de donator, a transmis paratului donatar, în mod irevocabil și gratuit, dreptul de proprietate asupra imobilului - cameră de cămin situat în Iași, ., ..2, . dreptul de proprietate forțată și perpetuă asupra porțiunilor din cămin care prin natură și destinație sunt în folosință comună precum și dreptul de folosință specială asupra cotei indivize de 6,36 mp teren din totalul acestuia.
Potrivit clauzelor contractului menționat paratul a intrat în stăpanirea de fapt și drept asupra imobilului odată cu încheierea acestuia, reieșind din cuprins că înscrisul nu conține nicio clauză care să permită donatorului să-l revoce prin voința sa din cele prevăzute de art.1015 NCPC, cu posibilitatea însă de a-l revoca pentru ingratitudine în temeiul disp. art. 1023 C.civ dacă: paratul atentează la viața lui sau a persoanelor apropiate, se face vinovat de fapte penale, cruzimi și injurii față de el, refuză nejustificat să-i asigure alimente fiind ajuns în nevoie.
După cum reiese din declarația olografă a reclamantului din 06.02.2014(f.32) acesta nu a dorit să-și rezerve dreptul de abitație odată cu încheierea contractului de donație, dar pe viitor dorește să nu poată fi scos din cameră pană la sfarșitul vieții, să fie înmormantat potrivit obiceiurilor creștinești și să i se asigure alimente de donatar, cu ajutorul părinților lui, P. V. recunoscand că a fost ajutat și pană la semnarea declarației și este în general mulțumit.
Mai constată instanța că la aceeași dată și paratul a dat o declarație în fața notarului prin care a menționat că este de acord cu perioada pentru care reclamantul dorește să aibă folosința imobilului și cu pretențiile acestuia de a fi înmormantat potrivit obiceiurilor creștinești respectiv de a-i asigura alimente pentru anumite nevoi, iar urmare acestor declarații a fost rectificat contractul de comodat autentificat sub nr. 2590/21.11.2013, prin care paratul a transmis în folosința gratuită a reclamantului imobilul cameră de cămin ce a făcut obiectul donației, aceasta realizandu-se pe perioadă nedeterminată prin încheierea nr.7/06.02.2014.
Conform disp. art. 1023 NCC, aplicabile în speță din punctul de vedere al dreptului substanțial, prina raportare la disp. art. 6 alin.4 NCC și data încheierii contractului de donație :"Donația se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri: a) dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat;b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator; c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației."
În speță, instanța va analiza, raportat la probatoriul administrat dacă, prin prisma motivelor invocate, așa cum au fost arătate prin cererea introductivă, poate fi reținut sau nu cazul prevăzut de disp. art. 1023 lit.c NCC, ce ar putea determina revocarea pentru ingratitudine doar în cazul constatării existenței unui refuz nejustificat din partea paratului de a-i asigura alimente reclamantului ajuns în nevoie.
În acest context reiese din înscrisuri că reclamantul încasează venit din pensie în cuantum de 1194,00 lei lunar și chiar dacă are 77 ani se poate deplasa și descurca în general singur, mergand și la cumpărături ori la biserică, cu mențiunea că nu a fost ajutat de cineva la spălat sau la gătit, după cum a declarat martorul A. D.-I., propus de acesta în timp ce din depoziția martorului P. C. rezultă că locuiește la pârât de 5 ani, fiind student și a mers de multe ori împreună cu acesta la domiciliul reclamantului pentru a-i duce alimente, cu mențiunea că nu a pătruns în locuință decât de vreo trei ori.
A menționat martorul pârâtului că vizitele se derulau cel puțin o dată pe săptămână, până când la un moment dat (primăvara anului 2014) reclamantul a refuzat să mai primescă alimentele, iar la una din vizite a scos sacoșa adusă de pârât pe hol închizând ușa, fapt pe care el l-a văzut personal și care a fost recunoscut chiar de P. V. prin răspunsul la interogatoriu.
Din cuprinsul situației de fapt reținută în cauză și având în vedere declarațiile părților date la 06.02.2014, coroborate cu celelalte probe ale dosarului, instanța constată faptul că nu a fost dovedit refuzul nejustificat al pârâtului de a-i asigura alimente, dar nici acea stare de nevoie care să justifice îndeplinirea unei asemenea obligații în mod permanent.
Astfel, la data de 06.02.2014 reclamantul a declarat că a primit ajutor până la semnarea acesteia și este în general mulțumit, dovedindu-se că, ulterior, în cursul lunii martie 2014, el a fost cel care a refuzat alimentele, iar pe de altă parte din declarațiile martorilor și chiar din percepția instanței cu ocazia prezentării reclamantului la interogatoriu rezultă că starea fizică a lui P. V. îi permite încă să se întrețină singur în principiu, cât timp se deplasează la cumpărături, gătește sau spală, chiar dacă nu poate fi negat, raportat la vârsta înaintată a acestuia, că se poate afla în stare de nevoie uneori și doar în acele momente s-ar impune cu necesitate asigurarea de alimente, după cum chiar el a solicitat la 06.02.2014 prin declarație.
Nefiind așadar îndeplinite condițiile art.1023 lit.c NCC pentru a fi dispusă revocarea contractului de donație pentru ingratitudine instanța va respinge cererea, ca neîntemeiată, având în vedere considerentele expuse.
Ținând seama de disp. art. 453 alin.1 NCPC instanța va obliga reclamantul la plata către pârât a sumei de 500,00 lei, reprezentând c/v onorariu apărător ales, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul P. V., cu domiciliul în Iași, ., ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul O. C.-A., cu domiciliul în Iași, ..4, ., ..
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 500,00 lei, reprezentând c/v onorariu apărător ales, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare la Tribunalul Iași (se depune la Judecătoria Iași).
Pronunțată în ședință publică, azi 03.02.2015.
Președinte, Grefier,
C.C. E.A.
Red. Pr.C.C.
4 ex./27.05.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3809/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1328/2015.... → |
|---|
