Pretenţii. Sentința nr. 1450/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1450/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 27172/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1450/2015
Ședința publică de la 04 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. A.
Grefier S. M. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant . pe pârât H. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 21 ianuarie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 04 februarie 2015, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de fața, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23.07.2014 sub nr. de dosar_, reclamanta . chemat în judecată pe pârâtul H. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să îl oblige pe acesta la plata sumei de 262,86 lei reprezentând preț și penalități.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că între reclamantă și pârâtul H. C. a intervenit contractul de prestări de servicii salubritate nr._/2009 care constă în ridicarea și transportul reziduurilor menajere. Întrucât pârâtul nu a înțeles să achite contravaloarea serviciilor prestate, s-a acumulat un debit de 219,41 lei reprezentând contravaloare facturi de salubritate emise în perioada 10._.
Se susține totodată că în baza art. 8 pct.4 din contract, la acest debit au fost calculate penalități în cuantum de 43,45 lei, aplicându-se un coeficient de penalizare de 0,04% conform legii 51/2006 și OUG 88/2010, că respectivul contact îl obligă pe pârât la respectarea clauzelor sale și că reclamanta a încercat rezolvarea amiabilă, convocând pârâtul la conciliere.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 1516 din Noul Cod Civil.
Acțiunea a fost legal timbrată, fiind achitată o taxă judiciară de timbru în valoare de 22 lei.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate copii xerox de pe următoarele înscrisuri: contractul de prestări servicii salubritate nr._/2009, tabel cuprinzând modul de calcul al penalităților, facturi fiscale, proces verbal de informare privind avantajele medierii.
Pârâtul a formulat întâmpinare. Recunoaște că a încheiat cu pârâta contractul de prestări servicii salubritate, însă precizează că reprezentanții pârâtei nu s-au prezentat niciodată să ridice gunoiul, deși a achitat contravaloarea serviciilor pentru perioada 02.09._11.
Susține că a adus la cunoștință reprezentanților reclamantei faptul că nu este ridicat gunoiul de la domiciliul său.
Prin răspunsul formulat, reclamanta a solicitat respingerea excepției de neexecutare a contractului, având în vedere că pârâtul nu a contestat în scris,în 10 zile, facturile,potrivit art. 5.6 din contract.
Precizează că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile și că pârâtul nu a respectat termenele de plată a contravalorii facturilor de salubritate.
Pe parcursul cercetării judecătorești, au fost administrate, la cererea reclamantei proba cu înscrisuri, iar la cererea pârâtului, proba testimonială constând în audierea martorului Hăvărean E. C..
Examinând cererea, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține:
Reclamanta . încheiat cu pârâtul H. C. contractul de prestări servicii nr._/2009, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere.
În baza contractului, pârâtul s-a obligat să achite la termen contravaloarea serviciilor executate de prestator.
În executarea acestui contract reclamanta a emis facturi, prețul contravalorii serviciilor prestate fiind de 219,41 lei pentru perioada 10._.
Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr.71/2011 contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Astfel, în raport de data încheierii contractului de furnizare, instanța constată că legea care era în vigoare la momentul încheierii contractului este codul civil de la 1864.
Întrucât, conform art. 969 din Codul civil de la 1864, reclamanta a probat prin contract și facturile depuse la dosarul cauzei, nașterea raportului juridic și obligația pârâtului de a achita suma de 219,41 lei cu titlu de contravaloarea a serviciilor prestate, astfel că revenea pârâtului sarcina contraprobei conform art. 249 din Noul cod de procedură civilă, în sensul exonerării lui de obligația de plată.
De asemenea, din convenția părților reiese acordul acestora în privința aplicării penalităților de întârziere în caz de neplată la termen a facturilor.
Pârâtul a invocat excepția de neexecutare a contractului.
Instanța apreciază însă că declarația martorului nu este relevantă sub acest aspect. Martorul nu locuiește permanent în localitatea Cercu. De asemenea martorul a declarat că pârâtul cară parte din gunoi cu mașina,astfel că nu este exclusă posibilitatea de a fi dus la un container, care tot de reclamantă este cărat.
Instanța reține și faptul că respectivul contract nu a fost denunțat de pârât, că acesta a achitat o bună perioadă de timp contravaloarea serviciilor și că pârâtul nu a contestat facturile potrivit dispozițiilor contractului.
Întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a facturilor la termenele scadente, instanța constată ca întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la suma de 43,45 lei reprezentând penalități întârziere la debitul datorat.
Față de considerentele expuse, instanța va admite cererea așa cum a fost formulată.
Având în vedere soluția pronunțată și dispozițiile art. 453 din Noul cod de procedură civilă, pârâtul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată pe care reclamanta a dovedit că le-a avansat în proces, respectiv taxa de timbru. Cheltuielile de mediere nu au fost dovedite în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta .>, înregistrată la Registrul comerțului sub nr. J22/836/14.08.2002, CUI_, cu sediul în Iași, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul H. C., domiciliat în .. Bârnova,jud. Iași, CNP_.
Obligă pârâtul la plata în favoarea reclamantei a următoarelor sume de bani
219,41 lei cu titlu preț servicii prestate pe perioada 10._,
43,45 lei cu titlu de penalități de întârziere la debitul datorat,
22 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2015.
Președinte Grefier
Red./Tehnored. A.M.
4 ex./04.03.2015.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2377/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1593/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
