Plângere contravenţională. Sentința nr. 2377/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2377/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 9209/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 18.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER - P. A.-M.
SENTINȚA CIVILĂ NR.2377
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta D. R. E., în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 11.02.2015 fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când,din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.02.2014, când:
INSTANȚA:
Prin plângerea înregistrată la data de 14.03.2014 sub număr de dosar_, petenta D. R. E. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.02.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar transformarea amenzii în avertisment.
În fapt, petenta a arătat că cele menționate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu corespund realității, nu se face vinovată de niciuna din contravențiile reținute în sarcina sa. Petenta a contestat și legalitatea procesului-verbal, fapta nefiind descrisă în mod complet, lipsind și locul săvârșirii contravențiilor.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe art. 31 din O.U.G. nr. 2/2001.
A fost anexată plângerii copie de pe procesul-verbal contestat.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a arătat că procesul verbal contestat este legal întocmit, nu conține vicii de formă sau de fond și respectă prevederile O.G. nr. 2/2001.
La data de 19.11.2014, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat a numitului P. F. și la data de 08.10.2014 a societăților de asigurare S.C. C. Asigurări SA și S.C. A. SA, în temeiul art. 33 din OG nr. 2/2001 și art. 119 din OUG nr. 195/2002.
În prezenta cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri, cu înregistrarea video și cu interogatoriul intervenientului forțat P. F..
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal . nr._/27.02.2014, petenta a fost sancționat cu 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei pentru faptul că pe data de 08.02.2014, ora 12:00, Iași, . Peco Mol, ar fi fost depistată conducând autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ și pe fondul neglijenței în conducere, a intrat în coliziune cu auto nr._ condus de către P. F., faptă care, conform procesului-verbal, este prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 1, pct.10 din O.U.G. nr. 195/2002. De asemenea, petenta a fost sancționată cu 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce, pentru că în urma producerii accidentului nu s-a prezentat în termen de 24 de ore la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul pentru întocmirea documentelor de constatare, faptă care, conform procesului-verbal, este prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. nr. 195/2012.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Potrivit primelor trei alineate ale art. 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata și actualizată, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră.
Conform art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. 195/2002, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).
Conform art. 100 alin.1 pct.10 din O.U.G. 195/2002, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activități de natura a-i distrage atenția de la conducere ori folosirea instalațiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranță a lui și a celorlalți participanți la trafic.
Instanța, în urma verificării cerute de art. 34 din O.G. 2/2001, constată că plângerea a fost înregistrată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal contestat .
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității exprese. De asemenea, susținerile petentei referitoare la neconsemnarea completă a faptelor contravenționale nu pot fi reținute de către instanță, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției fiind completat în mod complet cu indicarea tuturor elementelor de natură a determina încadrarea juridică și pericolul social concret, fiind indicat în mod corespunzător și locul săvârșirii faptelor.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în continuare Convenția, (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Pentru a determina dacă aceste garanții sunt sau nu aplicabile in procedura contravențională este imperios necesar ca, anterior oricărei dezbateri privind temeinicia actului de aplicare a sancțiunii, instanța să determine dacă procesul verbal atacat constituie „acuzație in materie penală” in sensul autonom dat de Convenție acestei noțiuni.
În cauzele Deweer (27 februarie 1980, . nr. 35, pag. 24, par. 48) și Foti c. Italiei (10,12,1982, . nr. 56, pag. 18) Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în continuare Curtea, a arătat ce trebuie înțeles in sensul Convenției prin „acuzație”. In opinia Curții această noțiune trebuie definită mai degrabă în sens formal și se referă la „existența unei notificări din partea autorităților cu privire la imputarea săvârșirii unei fapte penale”.
Fără îndoială așadar că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției constituie o „acuzație” in sensul Convenției astfel că urmează a se determina dacă aceasta se referă sau nu la o faptă penală, aspect ce urmează a fi elucidat in lumina criteriilor instituite prin practica Curții.
Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului apreciază, in mod constant ca pentru a determina daca o contravenție poate fi calificată drept “acuzație in materie penală” in sensul Convenției sunt necesare a fi avute in vedere trei criterii: 1)daca textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura si gradul de severitate al sancțiunii aplicate ; toate acestea urmând a fi examinate prin raportare la scopul si obiectul art. 6 din Convenție.
În aprecierea Curții, indicațiile furnizate de dreptul intern al Statului respondent au numai valoare relativa in ce privește primul criteriu (Kadubek vs. Slovakia, 1998).
Celelalte doua criterii urmează a fi cercetate alternativ, iar nu cumulativ.
In examinarea acestor criterii Curtea apreciază că, pentru ca art. 6 sa devina aplicabil este suficient ca fapta sa fie prin natura sa « penala » din punct de vedere al Convenției, sau sa expună persoana vizata unei sancțiuni care, prin natura sa sau gradul de severitate, aparține sferei « penale ». Astfel, norma juridică ce sancționează astfel de fapte, precum cea reținută în sarcina petentului, are caracter general (O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor) și amenda și măsurile complementare (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv, nu să asigure o reparație pecuniara a unei eventuale daune ci are caracter punitiv prin natura ei, Curtea apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala caracteristica distinctiva a sancțiunii penale.
Curtea amintește în cauza A. c. României că în materie penală problema administrării probelor trebuie analizată în lumina paragrafelor 2 și 3 din art. 6 din Convenție. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție, obligația prezentării probei revenind acuzării și îndoiala folosind în avantajul acuzatului.
Combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Convenție obligă, între altele, statele contractante să ia măsuri pozitive. Ele constau în special în informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, în acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, în garantarea dreptului la apărare personal sau fiind asistat de un avocat și în a-i permite să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Analizând actele dosarului din acest punct de vedere, instanța constată că petentei i s-a adus la cunoștință, chiar în momentul constatării și sancționării contravenției reținute în sarcina sa de către agentul constatator, acuzația în mod detaliat, asigurându-i-se dreptul de a face obiecțiuni și de a-și construi apărarea, astfel cum rezultă din întocmirea procesului verbal contestat. De asemenea, petentei i s-a asigurat exercitarea dreptului la apărare prin posibilitatea de a administra probe și de a analiza probele administrate de către intimată în fața instanței de judecată.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, în măsura în care nu conține constatări personale, prin propriile simțuri ale agentului constatator.
Prin raportul depus la dosarul cauzei, fila 23, agentul constatator arată că în urma sesizării formulate de către intervenientul forțat P. F. a constatat prin vizionarea înregistrării video de la stația de benzinărie „Mol” situată în ., Iași, faptul că petenta a intrat în coliziune cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ condus de către P. F., pe fondul neatenției în conducere, petenta fiind atentă la pompa de alimentare.
Vizionând înregistrarea video depusă la dosarul cauzei de către intimat, fila 27, instanța constată că într-adevăr petenta se face vinovată de producerea accidentului ce a avut loc în data de 08.02.2014, ora 12:00 la stația de benzinărie „Mol” situată în ., Iași, prin aceea că a intrat în coliziune cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ condus de către P. F., petenta neapreciind în mod corect distanța în raport de autovehiculul ce se afla în fața sa, urmărind să fie cât mai aproape de pompa de alimentare. Din această înregistrare video, instanța constată că petenta este cea care a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare Is-07-UWE, aceasta fiind de rea-credință atunci când susține prin plângerea contravențională faptul că nu a provocat niciun accident de circulație care să producă avarii la un alt autoturism, din înregistrarea video rezultând în moc clar faptul că accidentul a fost constatat în acel moment de către ambii conducători auto.
Însă, potrivit art. 100 alin 1 pct. 10 din OUG nr. 195/2002 elementele constitutive ale acestei contravenții presupun efectuarea unor activități străine de acțiunea de conducere, activități de natură a distrage atenția, precum discutarea cu un alt participant în trafic, manevrarea radioului ori a telefonului, etc. Or, petenta nu a realizat astfel de activități străine, ci a apreciat în mod greșit distanța față de autovehicul aflat în fața sa, urmărind să se apropie de pompa de alimentare.
Prin urmare, instanța constată că elementele constitutive ale acestei contravenții prevăzută de art. 100 alin 1 pct. 10 din OUG nr. 195/2002, nu sunt întrunite în prezenta cauză, petenta săvârșind însă cu vinovăție fapta contravențională prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. 195/2002, petenta având obligația de a se prezenta la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul de circulație prezentat mai sus, din care au rezultat pagube materiale. Instanța constată că petenta nu a făcut dovada faptului pozitiv, sarcina probei revenindu-i, respectiv prezentarea ori înțelegerea amiabilă conform dispozițiilor art. 79 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, ci dimpotrivă petenta a negat cu rea-credință producerea și participarea la acest accident.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta D. R. E. și va anula în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.02.2014 în ceea ce privește fapta contravențională prevăzută de art. 100 alin 1 pct. 10 din OUG nr. 195/2002 pentru care s-a aplicat sancțiunea de 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei, menținând restul dispozițiilor procesului-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petenta D. R. E., având CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 149, ..1, . împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.02.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, cu sediul în Iași . 6.
Anulează în parte procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/27.02.2014 în ceea ce privește fapta contravențională prevăzută de art. 100 alin 1 pct. 10 din OUG nr. 195/2002 pentru care s-a aplicat sancțiunea de 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Iași, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.02.2015
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
Red/teh.I.C.
7ex/24.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1772/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1450/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
