Pretenţii. Sentința nr. 3100/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 3100/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 36251/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr . 3100/2015

Ședința publică de la 03 Martie 2015

Completul constituit din:

Președinte: C. E. D.

Grefier: D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. "S." S.A. în contradictoriu cu pârâtul R. A., având ca obiect pretenții .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită; s-a solicitat judecata în lipsă, după care:

Instanța verifică și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art. 131 raportat la art. 94 lit.(j) si art.107 din Noul cod de procedură civilă.

În temeiul disp. art. 255 și 258 din Noul cod de procedură civilă, deliberând asupra probelor utile, pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei, instanța încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte probe de administrat, în temeiul art. 244 NCPC instanța declara terminată cercetarea procesului și în temeiul art.394 NCPC declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub număr de dosar anterior menționat reclamanta S.C. S. S.A. a chemat în judecată pe pârâta R. A. solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 257,18 lei reprezentând preț al serviciului de salubritate și penalități, cu cheltuieli de judecată.

Motivându-și cererea reclamanta a arătat faptul că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii salubritate_/16.06.2011 iar pârâta nu a înțeles să își execute obligația de plată a prețului serviciului prestat derivând din această convenție, ceea ce a condus la calcularea de penalități conform art.8.4 din contract..

Cu adresele nr._ expediată prin serviciul poștal cu confirmare de primire pârâta a fost invitată la conciliere directă, fără succes însă.

În drept s-au indicat prevederile art.1516 cod civil iar în baza art.223,411 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Cererea a fost legal timbrată cu 21 lei taxă de timbru .

În probațiunea reclamanta a anexat cererii introductive înscrisuri (f.7-15 dosar).

Fiindu-i comunicată copia acțiunii introductive de instanță și înscrisurile anexate pârâta nu a formulat întâmpinare și nici cerere de probatorii .

În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei .

Față de cererea reclamantei de judecarea a cauzei în lipsă și față de poziția procesuală a pârâtei, cauza s-a judecat în lipsa părților legal citate.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 16 iunie 2011 între reclamanta din cauză și pârâtă a intervenit contractul de prestări servicii salubritate numărul_ în baza căruia reclamanta s-a obligat să presteze în beneficiul pârâtei servicii de colectare, transport, depozitare a deșeurilor pentru un număr de 2 persoane, contractul fiind încheiat pe durată nedeterminată (art.1-2 din contract, f.8 dosar).

În schimbul serviciului de salubritate prestat beneficiara, pârâtă în cauza de față, s-a obligat la plata contravalorii acestuia în baza facturilor emise de prestator lunar (art.5 și urm contract).

Potrivit articolului 6.4 din contract părțile au convenit anticipat asupra daunelor moratorii datorate de beneficiară în caz de întârziere la plata prețului serviciului prestat, nivelul acestora fiind stabilit la nivelul dobânzii datorate pentru neplata la timp a obligațiilor bugetare.

În baza contractului reclamanta a furnizat beneficiarei serviciul de salubritate în intervalul apr 2013- mart 2014, facturând contravaloarea acestuia așa cum rezultă din facturile depuse la dosar (f. 10-16).

Față de neplata facturilor de către pârâtă, cu adresele nr._ expediată prin serviciul poștal cu confirmare de primire pârâta a fost invitată să achite debitele restante și de asemenea a fost invitată să se prezinte la sediul creditoarei în vederea concilierii directe, demers rămas fără rezultat (fila7 dosar).

În drept, instanța reține că sunt incidente situației de fapt anterior descrisă dispozițiile art.969(1), art.970(1) și art.1169 Cod civil din 1864 dat fiind faptul că raporturile juridice contractuale s-au născut sub imperiul acestor dispozițiile legale și față de disp.art. 3 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Codului civil aprobat prin legea nr. 287/2009.

Dispozițiile art.969(1) și art.970(1) Cod civil consacră principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.

Instanța arată că în materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe, neexecutarea culpabilă se prezumă câtă vreme debitorul nu face dovada faptului plății sau al unei cauze exoneratoare de răspundere. Revine așadar debitorului sarcina de a proba efectuarea plății, prin aplicarea principiului general statuat prin dispozițiile art.249 c.civ., conform căruia acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Aplicând aceste principii la speța de față, instanța apreciază că facturile fiscale depuse la dosarul cauzei și necontestate de pârâtă, unite cu contractul de prestare servicii încheiat de părți, fac dovada deplină a existenței creanței solicitate de reclamantă prin acțiune, creanță lichidă și exigibilă astfel încât sarcina probei în sensul stingerii ei prin plată s-a transferat asupra pârâtei care însă nu a făcut dovada că ar fi achitat sumele pretinse de reclamantă.

În acest context probator instanța reține că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei și anume: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea de către aceasta a unei obligații contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial - prețul serviciului de salubritate, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa pârâtei, prezumată conform art.1082 C.Civ., atât timp cât acesta nu a dovedit o cauză străină exoneratoare de răspundere contractuală.

Cât privește suma solicitată cu titlu de penalități de întârziere, instanța arată că neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații contractuale atrage răspunderea contractuală a părții care în mod culpabil nu și-a îndeplinit întocmai obligația și a cauzat un prejudiciu celeilalte părți. Potrivit art.1068 și 1069 C.Civ., în cazul neexecutării la termen a obligației, creditorul poate cere de la debitor pe lângă obiectul obligației principale și penalitatea, dacă aceasta a fost stipulată pentru simpla întârziere.

Potrivit art.6.4 din convenția părților neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare; valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului.

Această clauză contractuală reproduce disp.art.42 alin.10 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51 din 8 martie 2006.

Având în vedere convenția părților precum și dispozițiile legale anterior menționate instanța reține că nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare este cel stabilit prin disp.art.120 din Codul de procedură fiscală text care instituie un nivel al dobânzii de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, revizuibil prin legile anulare bugetare.

Văzând tabelul de calcul detaliat al penalităților depus de reclamantă la dosar instanța constată că aceasta a aplicat procentul de penalitate în vigoare la data scadenței, că penalitatea astfel calculată nu depășește cuantumul debitului solicitat fiind așadar respectate dispozițiile contractuale și legale pe care convenția se grefează.

Așadar instanța va recunoaște reclamantei dreptul de a obține de la pârâtă plata acestor penalități aferente debitului principal solicitat.

Pentru toate motivele de fapt și de drept expuse instanța va admite acțiunea astfel cum a fost formulată .

Conform art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. De asemenea, potrivit art. 452 Cod procedură civilă partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întiderii lor.

Având în vedere chitanța atașată la dosar în temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligată la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 21 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în pretenții formulată de reclamanta S.C. S. S.A. cu sediul în mun Iași, ., județ Iași în contradictoriu cu pârâta R. A. cu domiciliul în mun. Iași, Bvd Poitiers nr79 blocul Cămin 4 ..

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 236,32 lei reprezentând c/val serviciului de salubritate pentru perioada apr.2013- mar.2014 în baza contractului de prestări servicii și la plata sumei de 20,86 lei penalități aferente aceluiași interval.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 21 lei cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, 03 martie 2015.

Președinte, Grefier,

C.E.D D.V.

Red. CED/ teh.DV-13.03.2015- 4 Ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 3100/2015. Judecătoria IAŞI