Pretenţii. Sentința nr. 4291/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4291/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 4291/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 4291/2015
Ședința publică de la 25 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant S.C. "S." S.A. în contradictoriu cu pârât A. F., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, niciuna dintre părți nu este prezentă. În temeiul art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, instanța lasă cauza la a II-a strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a II-a strigare, ambele părți litigante lipsesc.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că este primul termen de judecată și că la dosar nu s-au mai depus alte cereri sau înscrisuri.
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța, având în vedere că proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei conform art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, în temeiul art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă o încuviințează, iar în temeiul art. 260 Cod procedură civilă o administrează.
Instanța, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, pe rolul Judecătoriei Iași la data de 25.12.2014 reclamantul S.C. S. S.A. a chemat în judecată pârâtul A. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul la plata debitului în valoare de 232, 17 lei cu titlu de preț și a sumei de 46, 47 lei cu titlu de penalități de întârziere. De asemenea a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii nr._/13.07.2012, având ca obiect, potrivit art. 1 din contract, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată. Întrucât pârâtul nu a înțeles să achite contravaloarea serviciilor prestate, s-a acumulat un debit de 232, 17 lei cu titlu de preț reprezentând contravaloare facturilor de salubritate emise pe perioada 04.2013 – 03.2014.
De asemenea, reclamanta arată că, în temeiul art. 8.4 din contractul încheiat, la debit au fost calculate penalități în cuantum de 46, 47 lei. Totodată, reclamantul arată că a încercat soluționarea amiabilă a litigiului.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1516 Cod civil, solicitându-se totodată judecarea cauzei și în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri.
Instanța a efectuat din oficiu verificări privind domiciliul actual al pârâtului.
Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula oral apărările sale.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamantul S.C. S. S.A. a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii nr._/13.07.2012, prin care reclamanta se obliga la colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajere.
În raport de data încheierii contractului, raporturile juridice dintre părți sunt guvernate de Noul Cod Civil.
Potrivit art. 1270 C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Din punct de vedere al repartizării sarcinii probei între creditor și debitor, creditorul care pretinde executarea unei obligații trebuie să dovedească existența ei.
În cazul obligațiilor de a da sau de a face, în situația în care creditorul face dovada existenței creanței, neexecutarea obligației corelative a debitorului se prezumă cât timp acesta din urmă nu dovedește executarea.
În prezenta cauză instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența creanței pe care o deține împotriva pârâtului prin depunerea la dosarul cauzei a contractului de prestări servicii salubritate nr._/13.07.2012 și a facturilor emise în temeiul acestuia.
În temeiul contractului de prestări servicii salubritate nr._/13.07.2012, pârâtul s-a obligat, conform art. 6.2 din contract, să achite contravaloarea serviciilor executate de prestator, în termenele legale, plata contravalorii serviciilor făcându-se pe baza facturilor emise de prestator sub formă de numerar.
De asemenea, părțile au convenit că, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (art. 8.4 din contract).
Pârâtul avea posibilitatea contestării facturilor emise de reclamantă în termen de 10 zile de la primire, în caz contrar factura considerându-se acceptată (art. 5 pct. 7 din contract).
În cauză pârâtul nu a contestat facturile emise în termenul prevăzut în contract, astfel încât facturile au fost acceptate tacit la plată de către acesta.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală și nici nu a făcut dovada stingerii obligațiilor pe care le are față de reclamantă.
Potrivit principiului menționat mai sus, cât timp pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației corelative de plată a prețului, se prezumă neexecutarea acesteia și prin urmare pretențiile reclamantei sunt întemeiate, motiv pentru care instanța urmează să le admită și să admită în consecință acțiunea.
De asemenea, din convenția părților reiese acordul acestora în privința aplicării penalităților de întârziere în caz de neplată la termen a facturilor (art. 8 pct. 4 din contract), Această sumă reprezintă prejudiciul suferit de reclamantă ca urmare a neexecutării la termen a obligației pârâtului de a plăti anumite sume de bani, prejudiciu pe care însăși legiuitorul civil l-a catalogat ca intrinsec acestui tip de obligații (art.1535 alin. (1) C.civ.). Reținând că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile la termenele stipulate în facturi, văzând și dispozițiile art. 1535 C.civ., instanța constată întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la suma de 46, 47 lei, sumă în mod corect calculată de către reclamantă, astfel cum a rezultat din verificarea tabelului de calcul al penalităților (fila 8), motiv pentru care va obliga pârâtul să achite reclamantei această sumă cu titlu de penalități întârziere.
În consecință, fața de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale și ținând cont și de prevederile art. 1516 din Codul „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exacta și la a obligației, instanța va admite cererea reclamantului.
Întrucât pârâtul a pierdut litigiul, în temeiul art. 453 C. proc. civ., acesta va fi obligat să achite reclamantului cheltuielile de judecată pe care acesta le-a efectuat cu acest litigiu. Astfel, pârâtul va fi obligat să achite reclamantului suma de 123 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul ..U.I RO14816433, cu sediul în Iași, . în contradictoriu cu pârâtul A. F., C.N.P._, cu domiciliul în Iași, .. 25A.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 232, 17 lei cu titlu de preț și suma de 46, 47 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Admite cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored. G.T./4ex./04.05.2015.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4275/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4312/2015. Judecătoria... → |
|---|
