Pretenţii. Sentința nr. 5124/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5124/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 5124/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 5124/2015
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I.
Grefier C. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . PRIN LICHIDADOR JUDICIAR CASA DE INSOLVENȚĂ IAȘI IPURL in contradictoriu cu pârâta ., , având ca obiect pretenții acțiune în daune moratorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă prin întâmpinare, precum și faptul că prin serv. Registratură s-au depus la dosarul cauzei de către reclamantă note de concluzii privind excepția prescripției și practică judiciară și note de ședință de către pârâtă, după care:
Instanța constată faptul că s-au depus la dosarul cauzei atît de către reclamantă cât și de către pârâtă, concluzii cu privire la excepția prescripției dreptului material la actiune.
Instanța incuviințează pentru reclamantă proba cu inscrisuri solicitată prin cererea de chemare in judecată. In ceea ce privește proba cu expertiză tehnică specialitatea „ contabilitate”, având ca obiectiv stabilirea cuantumului penalităților solicitate in prezenta cauză, instanța o respinge, apreciind ca nefiind necesară, utilă și concludentă soluționări cauzei .
De asemenea, instanța incuviințează pentru pârâtă proba cu inscrisuri aflate la dosarul cauzei. Instanța constată administrată proba cu inscrisuri și rămâne in pronunțare cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, a excepției autorității de lucru judecat și pe fondul cauzei
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iasi sub nr._, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu parata . obligarea acesteia la plata sumei de_,61 lei reprezentand daune moratorii, calculate conform art. 3.5 din contractul de prestari servicii . nr._/21.05.2008, asupra debitului de 1438,45 lei aferent facturii . nr._/02.03.2009, achitata la data de 16.01.2012.
In motivarea cererii reclamanta arata ca, in temeiul conventiei intervenite intre parti, a fost emisa fatura fiscala nr. 398, iar prin sentinta civila nr. 2612/2012 pronuntata in dosarul nr._/245/2011, parata a fost obligata sa achite suma de 1483,45 lei cu titlul de debit, instanta apreciind ca in cadrul ordonantei de plata, nu a fost dovedit cuantumul penalitatilor.
Reclamanta mai arata ca, in timpul procesului, parata a achitat debitul principal, insa nu a achitat si penalitatile de intarziere, desi acestea sunt datorate conform clauzelor contractuale prevazute expres la pct. 3.5 din contract.
In drept, au fost invocate disp. art. 102 din Legea 71/2011, art. 969, 970, 1066 C.civ., Decretul 167/1958, art. 43 C.. OUG 119/2007.
In sustinerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei inscrisuri.
Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
Parata, a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Iasi in solutionarea prezentei cauze si exceptia autoritatii de lucru judecat, avand in vedere sentinta civila nr. 2612/03.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr._/245/2011.
Pe fond, a solicitat respingerea cererii, aratand faptul ca, suma solicitata cu titlul de penalitati de intarziere este aferenta debitului inscris in factura . nr. 398/02.03.2009, emisa in baza contractului . nr._/21.05.2008, insa, acest contract a fost incheiat sub imperiul Legii 469/2002, care la art. 4 al. 3 prevede ca, in cadrul contractelor comerciale totalul penalitatilor de intarziere nu poate depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate, exceptia facand cazul in care partile au stabilit in mod expres acest lucru, astfel incat, se impune limitarea pretentiilor reclamantei la cuantumul debitului principal carea fost achitat deja.
Parata mai arata ca, suma de_,61 lei solicitata cu titlul de penalitati de intarziere si care au fost calculate asupra unui debit in cuantum de 1483,61 lei este excesiva si se impune a fi limitata.
In drept, au fost invocate disp. art. 4 al. 3 din Legea 469/2002, art. 1541 al. 1 C.civ.
In sustinerea intampinarii au fost depuse la dosarul cauzei inscrisuri.
Asupra exceptiei necompetentei teritoriale a Judecatoriei Iasi, instanta s-a pronuntat in sedinta publica din data de 14.01.2015, in sensul respingerii acesteia, cu motivarea aratata in incheierea de sedinta de la acea data.
In sedinta publica din data de 04.03.2015, instanta, din oficiu, a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Potrivit disp. art. 248 C.pr.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra exceptiei autoritatii de lucru judecat, instanta retine urmatoarele:
In speta, parata a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, avand in vedere sentinta civila nr. 2612/03.02.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr._/245/2011.
Potrivit art. 432 C.pr.civ., excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
De asemenea, conform disp. art. 430 C.pr.civ., hotărârea udecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Prin urmare, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare, iar autoritatea de lucru judecat priveste exclusivitatea hotararii, astfel incat un nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cu aceeasi cauza, sa nu mai fie cu putinta, tocmai in scopul de a se realiza o administrare uniforma a justitiei.
Instanta retine ca, prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr._/245/2011 creditoarea . a solicitat in contradictoriu cu debitoarea . emiterea ordonantei de plata prin care debitoarea sa fie obligata la plata sumei de 1483,45 lei reprezentand contravaloare factura neachitata si la plata de daune moratorii, cererea fiind intemeiata pe dispozitiile OUG 119/2007.
Prin sentinta civila nr. 2612/03.02.2012, si fata de care se invoca exceptia autoritatii de lucru judecat in prezenta cauza, instanta a admis cererea creditoarei privind somarea debitoarei la plata sumei de 1483,45 lei reprezentand contravaloare factura si a respins cererea privin plata de daune moratorii, incepand cu data scadentei mentionata pe factura din 02.03.2009 si pana la plata efectiva.
Potrivit disp. art. 11 din OUG 119/2002, in cazul in care instanta, examinand probele cauzei, pronunta o ordonanta de plata numai pentru o parte din creanta pretinsa, creditorul poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun pentru a obtine obligarea debitorului la plata restului datoriei.
Or, in speta, reclamanta solicita pe calea dreptului comun obligarea paratei la plata daunelor moratorii care au fost respinse de catre instanta prin sentinta civila nr. 2612/03.02.2012.
F. de cele expuse, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru existenta autoritatii de lucru judecat, instanta va respinge exceptia invocata de parata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, instanta retine urmatoarele:
Intre parti s-a incheiat contractul de prestari servicii publicitare nr._/21.05.2008, in baza caruia a fost emisa factura fiscala . nr._/02.03.2009, in valoare de 1483,45 lei.
Potrivit art. 3.1 din conventia partilor, plata se va face numerar, prin virament bancar sau prin bilet la ordin, in lei, la cursul oficial al BNR din ziua facturarii, dupa cum urmeaza: 290 EURO, fara TVA, achitabil lunar, pana la data de 30 a fiecarei luni, in perioada iunie 2008-mai 2009, iar la art. 3.5, partile au prevazut ca, in cazul neplatii la timp se vor apălica majorari de 1% pe zi, in fiecare din primele 5 zile si de 5% pentru fiecare din urmatoarele zile.
In cauza, reclamanta solicita obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere aferente sumei de 1483,45 lei, mentionata in factura fiscala . nr._/02.03.2009 si in care se arata ca aceasta suma nu va fi achitata mai tarziu de data de 30.03.2009.
Potrivit art. 6 al. 4 C.civ. si art. 201 din Legea 71/2011, prescriptiile extinctive incepute si neamplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime suspuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
Prin urmare, legea aplicabila prescriptiei extinctive, sub toate aspectele ( inceput, termen, suspendare, intrerupere, repunere in termen, efecte ), este legea in vigoare la data la care presciptia a inceput sa curga.
Astfel, validitatea si eficacitatea unui drept de creanta, se afla in stransa legatura cu institutia prescriptiei reglementata de Decretul nr. 167/1958, care functioneaza ca o institutie de drept civil ce opereaza impotriva pasivitatii creditorului, care nu intreprinde in termenul de 3 ani prevazut de lege, masurile necesare pentru realizarea creantei sale, ceea ce duce la transformarea obligatiei civile perfecte . imperfecta, care nu mai poate fi adusa la indeplinire pe cale silita.
Potrivit art. 1 al 1 si 2 din Decretul 167/1958, dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal, se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, iar potrivit art. 3 din acelasi act normativ, termenul prescriptiei este de trei ani, in art. 7 aratandu-se ca prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita.
Aplicand aceste prevederi legale la cererea din prezenta cauza, instanta retine ca dreptul la actiune privind penalitatile solicitate a inceput sa curga de la data la care acestea au inceput sa se calculeze, respectiv de la data scadentei facturii fiscale . nr._/02.03.2009.
Dreptul la penalitatile de intarziere reprezinta un drept unic, care se naste dupa sau odata cu scadenta creantei principale, iar zilele pentru care se calculeaza procentual reprezinta doar un mod de calcul al cuantumului total al acestor penalitati.
In speta, reclamanta solicita obligarea paratei la plata penalitatilor datorate pentru un debit care a avut ca data scadenta data de 30.03.2009. Penalitatile solicitate se prescriu in termen de trei ani de la data exigibilitatii acestora, data la care se naste dreptul material la actiune.
Or, fata de data introducerii actiunii, respectiv 27.08.2014 si perioada pentru care s-au solicitat penalitatile de intarziere, este evident ca termenul de prescriptie pentru penalitatile de intarziere era deja implinit.
Normele care reglementeaza prescriptia sunt imperative, sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii termenului de prescriptie fiind stingerea dreptului material la actiune, reclamanta nefacand dovada intervenirii unor cauze de intrerupere sau de suspendare a termenului de prescriptie, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 13 si 16 din Decretul 167/1958.
Cat priveste plata debitului principal, invocata de catre reclamanta, instanta constata ca aceasta nu a fost de natura sa intrerupa cursul prescriptiei cu privire la penalitati, dat fiind ca acea plata a stins doar debitul principal, nefiind facuta nici o plata in contul penalitatilor de intarziere si care ar fi intrerupt cursul prescriptiei pentru acestea.
F. de cele expuse, instanta va admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si va respinge cererea formulata, ca fiind prescris dreptul material la actiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia autoritatii de lucru judecat.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Respinge cererea formulată de reclamanta . prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENTA IASI IPURL, cu sediul in Iași, ..36, ., MEZANIN în contradictoriu cu parata . SRL cu domiciliul procedural ales la cabinet avocat C. F. - situat in Oradea, . nr. 5, . , ca fiind prescris dreptul material la actiune.
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.04.2015.
Președinte, Grefier,
I. A. A. C.
Red. / tehnored. I.A. / 4 ex / 14.07.2015
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 5213/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2304/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
