Fond funciar. Sentința nr. 269/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 269/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 269/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. - GARĂ
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 269
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M.-D. J.
GREFIER: F. P.
Pe rol soluționarea amânării pronunțării cauzei civile, având ca obiect „fond funciar – reconstituire drept de proprietate”, acțiune formulată de reclamantul I. A., împotriva pârâtelor C. L. DOR MĂRUNT PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25.03.2015, fiind consemnate în ședința publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 08.04.2015 când în urma deliberărilor a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea introdusă la această instanță la data de 18.06.2014 și înregistrată sub nr._, reclamantul I. A., domiciliat în mun. București, .. 85-93, ., CNP_, cu sediul procesual ales în mun. București, ., .. 1, ., Sector 3, la Cabinet Avocat C. I., unde solicită să-i fie comunicate toate actele de procedură, le-a chemat în judecată pe pârâtele C. L. DOR MĂRUNT PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, cu sediul în com. Dor Mărunt, .. 229, jud. Călărași și C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991, cu sediul în mun. Călărași, .-11, jud. Călărași, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că este persoana îndreptățită să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra următoarelor suprafețe de teren: 4,75 ha teren extravilan situat pe raza teritoriala a localității Dor Mărunt, jud. Ialomița, pe care autoarea sa I. D. l-a dobândit în baza actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8491/04.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov, secția notariat, de la mama sa C. G. Prepelița, teren aflat pe fostul amplasament al moșiei Piersica Mierlari; 3.875 mp loc de casa format din 3 (trei) loturi: 1250 mp situați în vatra satului Dor Mărunt, învecinat la miază-noapte cu moștenitorii Gavanescu, la miazăzi cu R. și B. Lacustoiu; 625 mp situat în vatra satului Dor Mărunt învecinat la miază-noapte cu S. I. R., la miază-zi cu A. S. și la capete cu drumurile; 2000 mp situați în vatra noua a satului Dor Mărunt, învecinat la sud cu S. Ivascu, la răsărit cu G. St. C. și la capete cu drumurile.
Arată că cele trei loturi au fost dobândite de autoarea sa prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8490/04.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov- Secția Notariat.
Solicită să se dispună, în limita competențelor stabilite de lege pentru fiecare pârât, obligarea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri prin emiterea titlurilor de proprietate și punerea efectivă în posesie pe vechile amplasamente, iar în situația în care reconstituirea dreptului de proprietate pe aceleași amplasamente nu mai este posibilă, să fie obligate pârâtele să compenseze cu o suprafața de teren echivalenta în intravilan în suprafață de 3875 mp și în extravilan cu o suprafața de 4,75 ha, acceptate în prealabil de el. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că, în temeiul legilor fondului funciar, în termen legal, a formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile sus arătate pe care bunica sa I. D. le-a deținut în proprietate conform actelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 8491/4.03.1938 si 8490.4.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov, Secția Notariat, iar terenurile au fost luate din proprietatea bunicii fără niciun titlu, de fostul stat comunist și fără vreo despăgubire.
Mai arată că a transmis toate actele solicitate de pârâta C. L. Dor Mărunt, revenind în repetate rânduri în scris și verbal prin deplasări la sediul acesteia cu rugămintea de soluționare a cererilor sale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile în cauză, dar toate diligentele sale au rămas fără rezultat până în prezent, iar o ultimă încercare a realizat-o la data de 3.06.2013 cu notificarea înregistrată la Primăria Dor Mărunt, la care a primit răspuns cu adresa nr.925/6.06.2013 prin care i face cunoscute următoarele: în ce privește suprafața de 4,75 ha teren extravilan pârâta îl informează că această suprafața de teren a fost înscrisă în anexa 23 poz. 67, anexă validată prin Hotărârea Comisiei Județene nr.1078/2006”.
Întrucât C. Locala Dor Mărunt nu mai are teren la dispoziție pentru retrocedări,C. Județeană de fond funciar a stabilit punerea în posesie a celor înscriși în Anexa 23 pe amplasamentul disponibil la fostele IAS-uri Perișoru și D., el fiind repartizat pe raza comunei Perișoru.
Arată că până la momentul formulării acțiunii nu a fost contactat de pârâte referitor la această ofertă, la identificarea și amplasamentul celor 4,75 ha de pe raza . ce privește terenul intravilan de 3875 mp, pârâta C. Locala Dor Mărunt precizează că „actele sunt vechi” și încearcă să-l identifice.
Solicită admiterea acțiunii și pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor arătate și să se dispună obligarea pârâtelor, în limita competențelor stabilite de lege pentru fiecare, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile în cauză pe vechiul amplasament, iar dacă nu mai este posibil să fie obligate la compensarea cu alte terenuri intravilane sau extravilane, conform principiului echității, cu acceptul prealabil al său. Cu cheltuieli de judecata.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. Legii nr.18/1991; Legii nr.169/1997; Legii nr.1 /2000, Legii nr.247/2005 și a altor acte normative ce reglementează materia fondului funciar.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri în cadrul căreia solicită instanței să dispună în sarcina pârâtelor obligația de a comunica întregul dosar cu documentația și demersurile întreprinse de el pentru reconstituirea dreptului de proprietate, expertize de specialitate pentru identificarea terenurilor, precum și orice alte probe permise de lege a căror necesitate în administrare ar rezulta pe parcursul procesului.
Alăturat acțiunii, reclamanta a atașat în xerocopie următoarele acte: act de vânzare-cumpărare transcris în registrul de transcripțiuni la Tribunalul Ialomița sub nr.5937/14.12.1939; act de vânzare-cumpărare transcris în registrul de transcripțiuni la Tribunalul Ialomița sub nr.5937/14.12.1939; act de vânzare-cumpărare transcris în registrul de transcripțiuni la Tribunalul Ialomița sub nr.5938/14.12.1939; certificat de moștenitor nr.1546/30.11.1981 emis de Notariatul de Stat Sector 2 București pentru defunctul I. C.; certificat de moarte . nr._ privind pe I. E.; certificat de căsătorie I. C. cu P. D.; certificat de naștere I. A.; certificat de naștere I. E.; certificat de deces I. C.; certificat de deces I. D.; adresa nr.925/06.06.2013 emisă de Primăria . I. A. și I. G. B.; notificare formulată de I. A. și I. G. B. către primarul . de reconstituire formulată de I. A. și înregistrată la Primăria Dor Mărunt sub nr. 1962/10.03.2000; cererea de reconstituire formulată de I. A. și înregistrată la Primăria Dor Mărunt sub nr. 1053/15.02.2006; dovada depunerii actelor solicitate de Primăria Dor Mărunt reclamantului și înregistrată sub nr.654/31.01.2006; CI.
Acțiunea este scutită de taxă de timbru, potrivit art. 29 alin. 1 lit. l) din OUG 80/2013 rap. la art. 42 din Legea 1/2000.
Pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului - Județul Călărași a formulat în cauză ÎNTÂMPINARE, solicitând admiterea excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași și, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea întâmpinării, pârâta arată că prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului extravilan în suprafață de 4,75 ha și asupra terenului intravilan în suprafață de 3875 mp, ambele situate pe raza comunei Dor Mărunt, județul Călărași.
Pe cale de excepție, solicită respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Arată că, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a adoptat HCJ nr.1078/29.06.2006 privind validarea Anexei 23 la ., la poziția nr.7, sunt trecuți I. D., defunctă, I. A. și I. N. cu 4,75 ha, dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe fiind deja validat, iar C. județeană Călărași și-a îndeplinit, astfel, atribuțiile prevăzute de art. 6 lit.e din HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, conform cărora„comisiile județene validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale (...)." Revine Comisiei locale de fond funciar Dor Mărunt să pună în posesie persoanele îndreptățite, având în vedere prevederile art. 5 lit. a din HG nr. 890/2005, conform cărora comisiile comunale (...) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie aacestora (...). Procesul - verbal de punere în posesie se emite de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dor Mărunt, județul Călărași și numai această comisie poate avea calitatea de a sta în proces ca pârâtă.
Apreciază că în cauza de față nu se contestă o hotărâre a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, iar aceasta nu are calitate procesuală pasivă și se impune respingerea acțiunii în ceea ce privește C. județeană, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, referitor la suprafața de 3875 mp teren intravilan, având în vedere probele existente la dosar, solicită instanței de judecată să aibă în vedere următoarele considerente:
Conf. disp. art. art. 6 al. 1"2, al. 2"1 din Legea nr. 1/2000, art. 9 al. 1 și art. 11 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cererile de înscriere în cooperativa agricolă de producție, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei, toate conținând însemnări efectuate între anii 1945 -1990.
Arată că reclamantul nu a depus niciun certificat eliberat de Arhivele Naționale din care să rezulte faptul că, în perioada de referință a legii, 1945 - 1990, autorul său deținea mai mult decât terenul trecut în registrul agricol și chiar susținerile cuprinse în acțiunea dedusă judecății, în sensul că actele doveditoare emană din anul 1938, rezultă că probele depuse nu sunt cele din perioada de referință, 1945-1990, cerute de Lege.
Privitor la obligarea Comisiei județene la plata de cheltuieli judiciare, supune atenției punctul de vedere format în practica judecătorească, în sensul neobligării la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că potrivit disp. art.51 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată, C. județeană și cea locală au, în limita competenței lor și prin derogare de la dispozițiile C.proc.civ, calitatea procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv, primar.
Dispoziția legală anterior prezentată arată că, creează acestor organe de aplicare a legii, care nu au personalitate juridică și nici patrimoniu propriu, o poziție procesuală sui-generis, „derogatorie” de la prevederile C.pr. civ., iar dacă legiuitorul ar fi conceput să asimileze aceste organe părților din proces, așa cum drepturile și obligațiile părților sunt reglementate prin C.pr.civ, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condițiile stabilite de C.pr.civ, fără a folosi sintagma „prin derogare” și această sintagmă conduce la ideea că aceste comisii participă la procesul civil ca organe stabilite să aplice și să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu un statut de oficialitate.
Mai arată că, concepția legii, potrivit căreia comisiile acționează „din oficiu", este întărită și de prevederile art. 3 al. 2 din Legea nr.169/1997, care exclude răspunderea lor procesuală în sensul disp. art. 451 C. pr. civ. căci cel obligat la o diligentă funcțională nu poate fi ținut răspunzător de rezultatul acțiunii sale fără o dispoziție expresă a legii.
Pentru aceste motive, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205 C.pr. civ.
În temeiul disp. art. 223 al. 2 C.pr. civ., solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Alăturat întâmpinării s-a atașat Hotărârea nr.1078/23.06.2006 și Anexa 23 – tabel nominal cu personale fizice pentru care nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății.
Reclamantul a formulat în cauză RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA PÂRÂTEI C. Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, prin care solicit respingerea apărărilor acesteia ca total neîntemeiată și nelegală.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, solicită să se constate că argumentele aduse in sprijinul acesteia sunt în contradicție totala cu norma legală ce reglementează materia.
Arată că prin cererea de chemare în judecata a solicitat printre altele ca instanța să dispună, în limita competențelor stabilite de lege pentru fiecare parata în parte, obligarea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor detaliate în primul capăt de cerere prin emiterea titlurilor de proprietate și punerea efectivă în posesia acestora.
Mai arată că dispozițiile legale cuprinse în actele normative ce reglementează fondul funciar stabilește în mod expres ca atribuție, printre altele, în sarcina Comisiilor Județene obligația de a emite titlurile de proprietate.
Chiar în titulatura acestora arată că este cuprinsă atribuția de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Conform dispozițiilor art.52 alin. 2 din Legea 18/1991 arată că Comisiile Locale și Județene, în limitele competenței lor, au calitate procesuala pasivă.
F. de cele sus arătate solicită să se constate că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă este neîntemeiata și să se dispună respingerea acesteia.
În ce privește fondul cauzei, cu referire la suprafața de 3875 mp teren intravilan din localitatea Dor Mărunt, arată că pârâta susține ca nu a depus niciun certificat eliberat de Arhivele Naționale din care sa rezulte faptul că, în perioada de referință a Legii 1945 - 1990 ( ???), autorul său deținea mai mult decât terenul trecut în registrul agricol, iar în susținerea acestor argumente au fost invocate dispoz. art. 6 al. 1"2, al. 2"1 din Legea 1/2000, art. 9 al. 1 si art. 11 din Legea 18/1991.
Arată că din conținutul normelor suscitate nu rezulta ca obligație reglementată în sarcina petiționarului de a depune un certificat de la Arhivele Naționale cum susține pârâta și nu există referința la perioada 1945 – 1990, dimpotrivă, dispozițiile cuprinse în cele patru aliniate ale art.11 din Legea nr.18/1991 stabilesc că (alin.1 ) „suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din actele de proprietate, carte funciara, cadastru sau in lipsa acestora din orice alte probe, inclusiv declarații de martor.”
Mai arată că se stabilește că aceste norme se aplică și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperative în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori, iar terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
De asemenea, mai arată că dovada proprietății celor 4, 75 ha teren extravilan și 3875 mp teren intravilan . în proprietatea autorilor săi o reprezintă cele doua titluri de proprietate respectiv actele de v/c autentificate sub nr. 8491/1938 și 8490/1938 cu poziționarea și vecinătățile cuprinse în acestea, preluate în mod abuziv de autoritățile comuniste.
Precizează că explicația dată de C. Locala Dor Mărunt în răspunsul din 06.06.2013 în sensul că actele sunt vechi și încearcă să identifice terenul este sugestivă și fără comentarii în ce privește comportamentul culpabil manifestat de aceasta timp de 20 de ani de la formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
În ce privește argumentele expuse la punctul 3 din întâmpinare, cu referire la cheltuielile de judecată, apreciază că sunt în contradicție atât cu vechile norme procedurale reglementate în art. 274 c.pr.civ. cât și în cele noi cuprinse în art. 451 c.pr.civ. potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, iar alte norme care să deroge de la aceasta nu există.
Pârâta C. L. Dor Mărunt pentru aplicarea Legii nr.18/1991 a formulat în cauză ÎNTÂMPINARE solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta arată că I. A. a solicitat prin cererea 1962 din 10.03.2000, în baza Legii nr.1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,74 ha teren extravilan situat pe raza comunei Dor Mărunt si 3875 mp teren loc de casa format din 3 loturi, dobândite de autoarea lonescu D., iar în baza Legii 247/2005, I. A. a revenit cu cererea nr.7/16.08.2005, solicitând împreună cu I. N., reconstituirea acelorași suprafețe de teren.
Mai arată că, C. L. Dor Mărunt de fond funciar a aprobat parțial cererea nr. 1962/2000, înscriind în anexa 3, poziția 90 autoarea I. D. și I. A., suprafața de teren extravilan de 4,75 ha, cu mențiunea în anexă "nu deținem teren la dispoziție pentru retrocedare", iar pentru suprafața de teren intravilan s-a respins cererea deoarece terenul nu a fost identificat și actul prezentat este mai vechi de anul 1945, iar ulterior, comisia județeană Călărași de fond funciar a înscris toate pozițiile din anexa 3 si alte anexe în anexa 39.
De asemenea, mai arată că, cu adresa nr.302/18.01.2006 comisia locala de fond funciar a cerut solicitanților din cererea nr. 17/2005 să depună acte justificative a deținerii proprietăților și după anul de referința 1945.
Precizează că analizând înscrisurile anexate de reclamant, comisia locala de fond funciar a comunei Dor Mărunt a admis cererea și a înscris în anexa 23 poziția 67 pe moștenitorii decedatei I. D., respectiv I. A. și I. N. cu suprafața de 4,75 ha teren extravilan, anexă validată prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Călărași, nr.1078/2006.
C. locală de fond funciar al comunei Dor Mărunt neavând teren la dispoziție pentru retrocedare, C. județeană de fond funciar Călărași a stabilit punerea in posesie a tuturor persoanelor înscrise în anexa 23 pe amplasamentul disponibil al fostelor IAS-uri Perișoru (Drum S.) și D., iar suprafața de teren intravilan nu a fost reconstituită deoarece nu s-a putut identifica terenul din actele depuse de reclamant, fiind acte foarte vechi și pentru ca nu s-a făcut dovada deținerii de suprafețe de teren intravilan după anul de referința 1945 și nici ca autoarea a locuit în .>
Precizează că reclamantul a contestat înscrisurile emanate de la comisia locala de fond funciar al comunei Dor Mărunt prin M 574/09.09.2013 la C. județeană de fond funciar, comisia locala si-a menținut punctual de vedere și nu cunoaște ce răspuns a primit de la comisia județeană la acest memoriu.
Reclamantul a formulat în cauză RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA PÂRÂTEI C. L. Dor Mărunt pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, prin care solicit respingerea apărărilor acesteia ca total neîntemeiată și nelegală.
Arată că prin întâmpinare pârâta confirmă faptul că a solicitat în termenul legal reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 4,75 ha teren extravilan situat pe raza . 3875 mp solicitare la care a revenit și în anul 2005 în baza Legii nr.247/2005.
Confirmă că pentru suprafața de 4,75 ha teren extravilan cererea sa a fost admisă fiind înscris în anexa 23 poziția 67, anexă validată de C. Județeană Călărași prin Hotărâre nr.1078/2006.
Mai arată că pârâta, întrucât nu a avut teren la dispoziție pentru retrocedare, C. Județeană Călărași a stabilit punerea în posesie pe amplasamentul disponibil al fostelor IAS-uri Perișoru și D. și această situație, prezentată în întâmpinare de pârâta, a adus-o la cunoștința instanței prin cererea de chemare în judecată.
De asemenea, mai arată că din anul 2006 de când a fost admisă și validată prin hotărâre cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate și punere în posesie pentru 4,75 ha teren și până în prezent s-a scurs o perioadă de 8 ani de zile astfel că nici până astăzi nu a fost pus in posesie și nici nu i s-a eliberat titlu de proprietate, obligații reglementate de lege în sarcina exclusivă a celor două pârâte.
Cu referire la suprafața de 3875 mp teren intravilan din localitatea Dor Mărunt, arată că pârâta susține că nu a fost reconstituită deoarece nu s-a putut identifica terenul din actele depuse de el, fiind acte foarte vechi.
Arată că se susține că nu a făcut dovada deținerii de către autoarea a suprafeței de teren în intravilanul localității după anul 1945 și nici că autoarea a locuit în . apreciază că a făcut deplina dovadă a dreptului de proprietate al autoarei sale asupra terenurilor respective prin actele autentificate de grefa Tribunalului Ilfov și anexate la cererea de reconstituire și fac trimitere la actele de v/c autentificate sub nr.8491/4.03.1938 și 8490/4.03.1938.
Mai arată că norma legală reglementează proba proprietății terenurilor de către petiționar cu actele de proprietate, carte funciară, cadastru sau în lipsa acestora cu orice alte probe inclusiv declarații de martor.
Explicația dată de C. Locala Dor Mărunt în răspunsul din 06.06.2013 și întâmpinare, în sensul că actele sunt vechi și încearcă să identifice terenul sau nu a putut sa-l identifice, arată că dovedește comportamentul culpabil manifestat de aceasta pe toata perioada scursă de la formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și până în prezent, iar proba proprietății terenurilor în cauză este făcută indubitabil prin acte autentice neînfrânte.
Precizează că pentru suprafața de de 4,75 ha teren extravilan pentru care a făcut dovada proprietății autoarei sale cu actul autentic sub nr.8491/1938, cererea sa a fost admisă, actul fiind recunoscut ca valabil în schimb pentru suprafața de 3875 mp teren intravilan, iar pârâta pretinde că actul aut. sub nr. 8490 /1938 este vechi și trebuia să facă dovada deținerii terenului după anul 1945, în condițiile în care ambele acte au fost autentificate în aceiași zi de același tribunal purtând numere de autentificare unul după altul.
În ședința publică din 13.08.2014, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană Călărași, invocată de aceasta, pentru motivele reținute în încheiere.
Reclamantul a mai depus la dosar Borderoul populației proprietăților și exploatațiilor agricole din București, întocmit conform Recensământului agricol și populației din ianuarie 1948 eliberat de Arhivele Naționale Centrale; adresa nr. M-574/2013 din 14.11.2013 a Comisiei Județene Călărași; adresa nr. 2539/23.09.2013 a Comisiei Locale Dor Mărunt.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Referitor la probatoriu, în ședința publică din 13.08.2014, având în vedere că reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan pe vechiul amplasament, precum și vechimea titlului de proprietate invocat – din anul 1938, instanța a apreciat că în cauză este necesară și administrarea unei probe testimoniale pentru a se putea stabili, pe cât posibil, vecinătățile actuale ale celor trei suprafețe de teren intravilan, localizarea actuală a acestui teren în funcție de vecinătățile din actul vechi, dar o astfel de probă nu a putut fi administrată.
De asemenea, s-a purtat o corespondență cu Direcția Județeană a Arhivelor Statului Călărași, comunicându-se faptul că nu deține registre agricole pentru perioada 1937 – 1945 de la . pentru această comună dețin doar registrele pentru perioada 1951 – 1955 (fila 75).
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarea situație de fapt:
Prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8491/4.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov - Secția Notariat, numita I. C. D. (domiciliată în .) a cumpărat de la numita C. Gh. P. suprafața totală de 4,75 ha teren arabil situat pe teritoriul .. Ialomița, iar prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8490/4.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov - Secția Notariat, a cumpărat de la aceeași vânzătoare suprafața totală de 3875 mp teren loc de casă (compus din trei trupuri) situat pe teritoriul .. Ialomița.
I. D. a fost căsătorită cu I. C., iar din căsătoria acestora a rezultat un copil, respectiv I. E., decedată la 13.05.1966.
I. C. a decedat la 06.04.1974, iar I. D. a decedat la 20.07.1987.
Reclamantul I. A. este fiul defunctei I. E. și nepotul defunctei I. D..
Prin cererile formulate în baza Legii 1/2000 (cererea nr. 1962/10.03.2000) și nr. 247/2005 la Primăria . și numitul I. N. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 4,75 ha teren arabil și de 3875 mp teren intravilan de pe urma autoarei I. D..
Cererea a fost admisă de C. L. Dor Mărunt doar pentru suprafața de 4,75 ha teren extravilan, cei doi fiind înscriși în Anexa 23 la regulament (HG 890/2005), respectiv în tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care nu există suprafețe de teren suficient agricol pentru restituirea integrală a proprietății, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda diferența de teren/despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedată, precum și în cazurile în care nu sunt terenuri agricole disponibile pentru a fi reconstituite în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, la poziția 7 cu suprafața de 4,75 ha.
Prin hotărârea nr. 1078/29.06.2006 C. Județeană Călărași a validat la . 23 cu 18 poziții, hotărâre necontestată de reclamant.
Întrucât nu mai exista teren la dispoziția Comisiei Locale Dor Mărunt, s-a stabilit ca punerea în posesie a celor înscriși în Anexa 23 (unde figurează și reclamantul) să se facă pe raza . (potrivit adreselor de la filele 15 și 66 din dosar).
În speță, nu se mai poate pune problema reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 4,75 ha teren extravilan de la autor I. D., deoarece acest drept a fost deja reconstituit, fiind validată anexa în care reclamantul a fost înscris, reclamantul fiind deci considerată persoană îndreptățită la reconstituire.
Cât privește emiterea titlului de proprietate, trebuie urmată o anumită procedură. Astfel, mai întâi are loc punerea în posesie a persoanei îndreptățite pe terenul individualizat cu . și întocmirea fișei de punere în posesie cu terenul individualizat, iar apoi emiterea titlului de proprietate, în conformitate cu mențiunile din fișă.
Referitor la terenul intravilan în suprafață de 3875 mp loc de casă, în întâmpinarea formulată pârâta C. L. Dor Mărunt a precizat că această suprafață nu a fost reconstituită deoarece nu s-a putut identifica terenul din acte, fiind acte foarte vechi, nefăcându-se dovada deținerii acestei suprafețe după anul de referință 1945 și nici că autoarea a locuit în .-i-se reclamantului acte doveditoare în completare.
Aceleași aspecte rezultă și din corespondența purtată de reclamant cu cele două pârâte, respectiv adresa nr. M-574/2013 din 14.11.2013 a Comisiei Județene Călărași (fila 65), adresele nr. 925/06.06.2013 și nr. 2539/23.09.2013 (filele 15 și 66) ale Comisiei Locale Dor Mărunt.
Deci, din actele și lucrările dosarului rezultă că pentru suprafața de teren de 3875 mp solicitată de reclamant nu există hotărâri date de cele două comisii cu o soluție de admitere sau de respingere a cererii, ci totul s-a limitat la o corespondență purtată între cele două comisii și reclamant.
Or, având în vedere refuzul pârâtei C. Județeană Călărași de a da o soluție în legătură cu cererea reclamantului, neexistând o soluționare a memoriilor acestuia, aceștia s-au adresat instanței de judecată, deoarece art. 6 paragraful 1 din CEDO prevede că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și întru-n termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî „…asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil”
Este adevărat că Legea 18/1991 presupune o procedură prealabilă obligatorie, având în vedere atribuțiile celor două comisii, numai că refuzul de finalizare a acestei proceduri poate fi atribuit spre soluționare instanței competente care judecă acțiunea principală, în speță Judecătoria L. - Gară.
Nu în ultimul rând, se impune a fi reținută și Decizia nr. 9/2006 a ÎCCJ. Este adevărat că aceasta face referire la Legea nr. 10/2001, dar prin analogie poate fi invocată și în cazul legilor fondului funciar, legi care au același caracter reparatoriu.
Potrivit art. 8 al. 2 din Legea 18/1991, „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție….”, iar potrivit art. 11 al. 1 din aceeași lege „Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”
Așa cum s-a menționat, reclamantul a invocat în susținerea cererii actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8490/4.03.1938 de fostul Tribunal Ilfov - Secția Notariat, prin care numita I. C. D. (domiciliată în .) a cumpărat de la numita C. Gh. P. suprafața totală de 3875 mp teren loc de casă (compus din trei trupuri) situat pe teritoriul .. Ialomița, precum și cu extrasului din „Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din București” întocmit conform recensământului agricol și al populației din ianuarie 1948.
Analizând criticile invocate de reclamant în susținerea cererii de reconstituirea a terenului intravilan raportat la înscrisurile depuse, instanța le apreciază ca fiind nefondate.
Necesitatea dovedirii intrării terenului în CAP rezultă din prev. art. 6 din Lg.1/2000 potrivit căruia consemnările efectuate în anii 1945-1990, documentele de la arhivele statului, cererile de intrare în CAP au valoarea declarativă cu privire la proprietate. Prin urmare existența titlului de proprietate invocat, respectiv actul de vânzare din 1938, fiind anterioară anului 1945, trebuie dovedită fie . această suprafață, fie preluarea de stat în mod abuziv, dovadă a cărei sarcină îi revine reclamantului.
Referitor la Borderoul populației proprietăților și exploatațiilor agricole din București, întocmit conform Recensământului agricol și populației din ianuarie 1948 eliberat de Arhivele Naționale Centrale, invocat de reclamant, acesta cuprinde mențiunea că autoarea I. D. „exploatează 4 ha și 8500 mp în .. Ialomița”.
În legătură cu această mențiune, instanța apreciază că este vorba de suprafața de teren arabil deținută de autoarea I. D. pe raza acestei localități, teren pentru care s-a reconstituit deja dreptul de proprietate, și nu de terenul de 3875 mp loc de casă.
Deși s-a apreciat necesară suplimentarea probatoriului în legătură cu acest teren, cu toate demersurile efectuate de reclamant și de instanță, acest lucru nu a fost posibil.
Astfel, nu s-a putut face identificarea terenului din actul de vânzare din anul 1938 și nici faptul că autoarea reclamantului deținea acest teren la momentul colectivizării, actul invocat fiind anterior anului 1945.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază neîntemeiată acțiunea reclamantului, urmând a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul I. A., domiciliat în mun. București, .. 85-93, .. B, ., CNP_, cu sediul procesual ales în mun. București, ., .. 1, ., Sector 3, la Cabinet Avocat C. I., împotriva pârâtelor C. L. DOR MĂRUNT PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, cu sediul în com. Dor Mărunt, .. 229, jud. Călărași, și C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991, cu sediul în mun. Călărași, .-11, jud. Călărași,
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria L. – Gară.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
J. M.-D. P. F.
Red. - JMD
Dac. - PF
Ex. 5/02.06.2015
| ← Evacuare. Sentința nr. 230/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 690/2015. Judecătoria... → |
|---|
