Evacuare. Sentința nr. 230/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 230/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 230/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA L.-GARĂ - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.230
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.03.2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE - I. A. D.
Grefier – L. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect evacuare, pretenții, lipsă folosință, acțiune formulată de reclamantul C. L. AL COMUNEI SĂRULEȘTI, împotriva pârâtei S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL și în contradictoriu cu intervenienții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PESCUIT și ACVACULTURĂ și S.C. P. CĂLĂRAȘI, R. R. M., R. D..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 12.03.2015 și 19.03.2015 și în urma deliberării a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față.
I. Obiectul acțiunii și timbrajul:
I.1 Prin acțiunea introdusă la această instanță la data de 08.03.2010, reclamantul C. L. AL COMUNEI SĂRULEȘTI, cu sediul în ., a chemat în judecată pârâta S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL, cu sediul în mun.București, ..444, ..3, ., sector 3 și în contradictoriu cu intervenineții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PESCUTI ȘI ACVACULATURĂ – mun.București, .. 2, sector 1, . – Călărași, . 6, jud. Călărași, R. R. M., R. D., ambii domiciliați în București, ., nr.53, ., ..
- evacuarea pârâtei de pe imobilul, ape stătătoare, situat în ., în suprafață de 11.898 mp pentru lipsa titlului,
- obligarea pârâtei la plata către reclamant a contravalorii lipsei de folosință pentru imobilul situat în satul Sărulești, jud.Călărași, estimată la suma de 2.000 lei lunar de la data introducerii acțiunii și până la eliberarea imobilului în cauză,
- cheltuieli de judecată.
Acțiunea este legal timbrată conform chitanțele nr._/05.03.2010, nr._/10.06.2010, nr._/08.09.2010, nr._/14.11.2013, nr._/14.11.2013 și timbre judiciare
I.2. La data de 13.05.2010, pârâta . a depus întâmpinare, prin care invocă pe cale de excepție lipsa calității procesuale active și inadmisibilității și cerere reconvențională prin care a solicitat:
- partajarea folosinței bazinului piscicol Corâta 1, până la data realizării partajului între proprietari, prin care instanța să stabilească întinderea bunului, modul de exercitare a folosinței de către fiecare parte;
- obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de aproximativ 20.000 reprezentând cotă-parte din contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunului de către pârâtă;
- instituirea unui drept de retenție asupra întregului bun până la data la care reclamantul va achita contravaloarea îmbunătățirilor.
Acțiunea este legal timbrată conform OP nr.16/31.10.2010, nr.18/09.09.2010, nr.17/09.09.2010 și timbre judiciare
I.3 La data de 13.05.2010, pârâta . a depus cerere de arătare a titularului dreptului, prin care solicită introducerea în cauză a proprietarului bunului imobil – bazin piscicol Corâta 1 respectiv Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cu sediul în .-39, sector 2 București și a proprietarului digurilor aferente bunului imobil ., cu sediul în municipiul Călărași, . 6, județul Călărași.
I.4. La data de 21.05.2010, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea excepțiile invocate, cerere completatoare a acțiunii introductive prin care solicită și constatarea nulității absolute și parțiale a contractului de asociere în participațiune nr-763/29.12.2004 încheiat între . . în sensul că suprafața bazinelor Corâta I și II se află în .>întâmpinare la cererea reconvențională prin care invocă pe cale de excepție lipsa calității procesuale active și inadmisibilității pe capătul privind partajul folosinței, excepția netimbrării pe capătul privind îmbunătățirile, iar pe fond respingerea cererii.
I.5. La data de 08.06.2010, intervenienta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului.
I.6. La termenul din 10.06.2010, intervenienta . depus întâmpinare, prin care invocă pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului.
I.7. La data de 18.06.2010, C. L. Sărulești, a depus la dosar precizări cu privire la temeiul de drept al cererii completatoare, privind nulitatea absolută parțială a contractului de asociere în participațiune 763/29.12.2004 și răspuns la întâmpinările depuse de interveniente prin care solicită respingerea excepțiilor invocate.
I.8. La data de 07.11.2013 intervenienții R. R. M. si R. D. au depus cerere de intervenție în interes propriu, prin care au solicitat obligarea in solidar a paratelor ..A. si AGENȚIA NAȚIONALA PENTRU PESCUIT SI ACVACULTURA la plata contravalorii lipsei de folosința cu privire la imobilul teren - ape stătătoare, bazin Corata situat in ., in suprafața de 111.898 mp, de 2000 lei lunar, începând cu data de 28.10.2010 (data realizării contractului de vânzare cumpărare) si pana la eliberarea imobilului in cauza și cheltuieli de judecată.
Acțiunea este legal timbrată conform chitanței nr._/16.01.2013 și timbre judiciare
II. Temeiurile de fapt și de drept invocate :
II.1. În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului bazin piscicol în baza HGR nr.1439/2001 anexa 41 care la poziția 26 și 27 a prevăzut bălțile care erau trecute în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Sărulești, iar în cadrul poziției 27 este menționată și balta Corata cu o suprafață de 11 ha.
Ulterior în baza Hotărârii nr.6/30.01.2004 se hotărăște trecerea din domeniul public al . privat al lacurilor aflate la poziția 26 și a celor aflate la poziția 27 din inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al . HGR nr.1349/2001 anexa 41.
Menționează că a întreprins toate măsurile de publicitate imobiliară, intabulând dreptul de proprietate astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară, având numărul cadastral_. De asemenea planul de amplasament și delimitare a imobilului prevede o suprafață măsurată de 111.898 mp situat în extravilanul .> Precizează că balta măsoară în total suprafața de aproximativ 25 ha din care 11 ha pe raza comunei Sărulești, iar diferența pe raza comunei Gurbănești, iar în momentul în care a încercat demararea activităților specifice de folosire a bălții a constatat că pârâta folosește și exploatează fără titlu bunul care îi aparține și deși a încercat pe calea dialogului retragerea pârâtei în partea de baltă care aparține comunei Gubănești și eliberarea acestui bun, acțiunile au rămas fără nici un rezultat ca și notificarea emisă prin intermediul B. Staiculescu nr.4907/09.12.2009.
Menționează că pârâta nu are titlu valabil iar între părți nu există nici un raport contractual cu privire la suprafața de teren avută în vedere și nici cu privire la exploatarea bazinului piscicol și deși are un titlu de proprietate este împiedicat de către pârâtă să exercite atributele pe care le conferă dreptul de proprietate. Prin urmare prin atitudinea pârâtei, reclamantul nu poate beneficia de sume la buget prin perceperea de taxe pentru practicarea pescuitului sportiv pe care le estimează la 2.000 lei lunar.
În drept, se invocă disp. art.112 C.pr.civ., art.475, 479, 480, 481, 1026, 1079 C.civ.
II.2.În apărare pârâta . arată că reclamantul nu are calitate procesuală activă întrucât potrivit Ordinului nr.14/25.01.2010 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole, se predau pe bază de protocol de predare-primire de la ADS către Agenția Națională pentru pescuit și Acvacultură, iar între părți s-a semnat protocolul de predare-primire nr.4025/23.11.2009, prin care ADS predă cu titlu gratuit terenurile mai sus menționate către ANPA, iar în Anexa nr.1 din protocolul de predare-primire figurează cele două bazine piscicole în suprafață de 14,37 ha și respectiv 10,16 ha, aparținând domeniului public al statului aferent comunei Gurbănești. Totodată, în Registrul Cadastral al proprietarilor ai comunei Gurbănești, . piscicol Corâta 1 în suprafață de 14, 37 ha, iar la . Corâta 2 în suprafață de 10,16 ha.
Cf. sentinței civile nr.794/26.09.2008, pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._, completată prin încheierea din 18.03.2009, se stabilește că . este proprietara digurilor și călugărilor aferente bazinelor piscicole Corâta 1 și 2, ambele aflate pe teritoriul Comunei Gurbănești, județul Călărași, iar potrivit procesului-verbal nr.1258/11.05.2006, se adeverește că ambele bazine piscicole Corâta 1 și 2 se află pe teritoriul administrativ al comunei Gurbănești. Se mai arată că procesul-verbal nr.194/08.04.2009, încheiat între Primăria comunei Sărulești și ., având ca obiect precizarea situației juridice a bazinelor piscicole Corâta 1 și 2 stabilește faptul că aceste bazine sunt proprietatea publică a statului aflate pe teritoriul comunei Gurbănești, iar terenul este proprietatea ASD oferit în concesiune către ..
Mai arată că, din cuprinsul acestor înscrisuri rezultă că proprietar al bazinelor piscicole Corâta 1 și 2 este Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, concesionar estre ., iar subscrisa este utilizator în baza contractului de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004 încheiat cu ., iar titlul de proprietate invocat de reclamant, respectiv anexa 41 privind inventarul bunurilor care aparțin comunei Sărulești, poziția 27, precizează lacul Corâta în suprafață de 11 ha, fără a individualiza numărul acestui bazin.
În cazul respingerii excepției lipsei calității procesuale active solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, arătând că bazinul Corâta 1 se află în coproprietate, în sensul că același bun, nefracționat în materialitatea sa, aparține concomitent mai multor titulari, fiecare dintre aceștia având numai o cotă parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv.
În speța de față se pretinde că ar deține o suprafață de 11 ha din bazinul Corâta 1, unde pârâta deține în folosință o suprafață de 14 ha, arătând că nici unul dintre proprietari nu este titulare exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.
În ceea ce privește lipsa de folosință, pârâta solicită respingerea acestora, pe considerentul că nu se poate reține o culpă a pârâtei, întrucât nu s-a partajat bunul, nu s-au stabilit cotele-părți, loturile, întinderea și amplasarea acestora, apreciind că nu poate fi obligată la achitarea contravalorii lipsei de folosință a unui bun aflat în coproprietate.
În drept, se invocă disp. art.112 C.p.civ.
În motivarea cererii reconvenționale pârâta arată în ceea ce privește capătul de cerere, privind partajul folosinței că bazinul piscicol Corâta 1 are o suprafață de 18 ha căruia își exercită atributele de proprietate doi proprietari și anume: Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin concesionar . și detentor pescar în baza contractului de asociere în participațiune . SRL, iar de cealaltă parte C. L. al comunei Sărulești. Având în vedere că, cele două părți nu se înțeleg, solicită să se dispună partajarea folosinței acestui imobil fără formarea de loturi și fără a stabili cota fiecărui coproprietar din dreptul de proprietate în devălmășie.
Referitor la capătul prind îmbunătățirile arată că a adus îmbunătățiri bunului care profită și celeilalte părți, sporind valoarea acestuia: reconstituirea digurilor și a călugărilor, dragarea fundului de lac, tăierea stufului, popularea cu puiet de paște și creșterea acestora, amenajarea de lacuri pentru pescuit sportiv, precizând că toate acestea au transformat bazinul piscicol Corâta 1 într-un mediu propice creșterii și înmulțirii peștelui precum și într-un loc propice practicării pescuitului sportiv și de relaxare.
În ceea ce privește al treilea capăt de cerere solicită unui drept de retenție asupra întregului imobil, până la data la care reclamantul va achita cota sa parte din investițiile realizate.
În drept se invocă disp. art.992, 1444, 728 C.civ, 118 C.p.civ.
II.3 În motivarea cererii de arătare a titularului dreptului, pârâta reoterează aceleași motive din întâmpinare și consideră că sunt întrunite condițiile prev. de art.64 C.p.civ. în sensul că pârâtul care deține un lucru pentru altul, va putea arăta pe acela în numele căruia deține acel lucru, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.64 C.p.civ.
II.4. În motivarea răspunsului la întâmpinare reclamantul față de excepția lipsei calității procesuale active, arată că justifică un interes în promovarea acțiunii, în sensul că face dovada deținerii bunului asupra căruia se solicită evacuarea, iar pe de altă parte tocmai existența calității procesuale active determină evacuarea, atâta timp cât nu-și poate folosi toate prerogativele dreptului de proprietate, respectiv posesia cf. HGR 1349/2001, anexa 41 și Hotărârea nr.6/30.01.2004. Învederează că nu a susținut evacuarea pârâtei de pe întreaga acumulare Corâta (care are aproximativ 25 ha), ci numai de pe suprafața de 11 ha astfel cum rezultă din HGR 1349/2001 și din actele de publicitate imobiliară, suprafața ce îi aparține.
Cu privire la trimiterile făcute de pârâta la Ordinul nr.14/25.01.2010 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicită respingerea acestora, întrucât actul prevede în anexa Lacuri care fac parte din teritoriul administrativ al comunei Gurbănești, deci nu de cele din Sărulești. Prin urmare, protocolul de predare-primire la care pârâta face trimitere, nu putea viza decât lacurile care nu sunt pe raza Sărulești, având în vedere că nimeni nu putea dispune de un bun ce nu-i aparținea, iar din actele depuse la dosar rezultă că nu există nici măcar un înscris din care să rezulte că această baltă de pe teritoriul administrativ Sărulești ar fi aparținut sau aparține altcuiva decât Consiliului L. Sărulești. Mai arată că o recunoaștere a dreptului său de proprietate se desprinde și din conținutul cererii reconvenționale, unde pârâta la pct.1 din prima pagină fraza 2, arată că „ asupra acestui bun imobil, în principiu își exercită atributele de proprietate doi proprietari: ANPC și C. L. al Comunei Sărulești”.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii, solicită respingerea acesteia și arată că suprafața de apă și teren de 25 ha este pe raza a 2 unități administrativ teritoriale respectiv Gurbănești și Sărulești, că deține 11 ha pe raza . folosește cele 14 ha de pe raza comunei Gurbănești, fiind clară situația locației, a delimitării, a suprafeței, proprietarului, astfel cum rezultă și din situația cadastrală și din extrasul de carte funciară.
Arată că susținerea pârâtei că bunul este deținut în coproprietate și că nu este fracționat, este lipsită de fundament juridic, pe de o parte, iar pe de altă parte realitatea juridică și cea rezultată din măsurători este cu totul alta, în sensul că fiecare proprietar deține o suprafață bine delimitată și individualizată. Cu privire la teoria conform căreia trebuie să se realizeze un partaj judiciar între proprietari, solicită respingerea acesteia, având în vedere faptul că proprietarii nu dețin bunul în devălmășie, bunurile deținute de proprietari fiind bine individualizate. Faptul că pârâta folosește fără drept întreaga baltă, nu poate duce automat la concluzia că întreaga baltă aparține Agenției Naționale pentru Pescuit și apreciază că aceasta nu este o excepție, pârâta formulând apărări pe fondul cererii.
Pe fondul apărărilor din cadrul întâmpinării, arată că aceasta încearcă inducerea în eroare cu privire la deținătorul bunuui asupra căruia se solicită evacuarea, în sensul că se încearcă acreditarea ideii conform căreia balta care aparține subscrisei ar fi fost transmisă in 2010 către Agenția Naționale pentru Pescuit, arătând că, încercarea de inducere în eroare se despinde și din încercarea de încadrare a bălții în totalitate în aria comunei Gurbănești, când în fapt, în totalitatea ei, balta este situată atât pe raza Gurbănești, cât și pe raza Sărulești. Arată că pârâta încearcă să inducă ideea, conform căreia bazinul piscicol, nu ar fi deținut separat de către proprietari, adică 14,3 ha Agenției Naționale pentru Pescuit și 11 ha subscrisa, ci că fiecare proprietar deține în devălmășie bazinul.
Reclamantul mai arată că o astfel de abordare nu are susținere din punct de vedere juridic, având în vedere că bunul pe care-l deține a fost individualizat foarte clar, încă din anul 2001, atunci când cf. HGR 1349, s-a menționat că în inventarul bunurilor cart aparțin domeniului public al comunei Sărulești se regăsește și suprafața de 11 ha lacul Corâta.
Cu privire la actele depuse la dosar în susținerea întâmpinării: sentința civilă nr.794/26.09.2008, nu are nici o legătură cu cauza de față și nici vreun efect asupra asupra dreptului său de proprieiate, înztivât nu a fost parte in proces; Ordinul nr.14/25.01.2010 nu face trimitere la bazinul Corâta aflat pe raza administrativ teritorială a comunei Sărulești și că ar fi de neacceptat ca Ministerul Agriculturii în anul 2010 să dispună prin ordin de un bun care nu se regăsește în posesia, administrarea Agenției Domeniilor Statului. Învederează că lacul Corâta în suprafață de 11 ha a fost trecut în inventarul bunurilor care aparțin comunei Sărulești în anul 2001.Arată că lacul Corâta 2 nu are legătură cu aria teritorială Sărulești, iar Corâta 1 în suprafață de 14,3 ha reprezintă partea din totalul bălții de 25 ha, din care deține în proprietate 11 ha, parte ce se găsește pe raza teritorială a comunei Gurbănești și folosită în prezent de pârâta-reclamantă.
Cu privire la contractul de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004, arată că, din actele depuse de către pârâta-reclamantă reiese că . bazine numai pe raza administrativ teritorială a comunei Gurbănești, că P. ar deține Corâta I cu o suprafață de 14,3 ha și Corâta II cu o suprafață de 10,16 ha, iar din cuprinsul contractului 763, rezultă că obiectul asocierii este prezentat de bazinele Corâta I și Corâta II în suprafață de 18 ha. Prin urmare apreciază că prevederile contractuale nu sunt în conformitate cu realitatea și aduc atingere dreptului său de proprietate asupra bazinului Corâta aflat pe raza teritorială Sărulești în suprafață de 11 ha. Din însumarea suprafețelor astfel cum acestea sunt prezentate în actele depuse de pârâtă, rezultă că 14,37 ha aferente lacului Corâta I plus 10,16 ha aferente lacului Corâta II, rezultând o suprafață totală de 24,5 ha, de unde rezultă că nu poate fi vorba de 18 ha, cât prevede contractul.
Învederează că într-o copie conformă cu originalul a contractului de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004, remisă reclamantului prin intermediul IPJ Călărași, apar cu totul alte date decât în același contract depus la dosar de către pârâta-reclamantă, în sensul că în cadrul contractului deținut de reclamantă la art.3 și art.6 este prevăzută suprafața de 24,53 ha, pe când în contractul depus de pârâtă este suprafața de 18 ha la aceleași articole 3 și 6, iar la art.3 din contractul prezentat de pârâtă apare completarea olografă „ Sărulești iaz” pe când în forma prezentată de către reclamant această adăugare nu există, iar în contractul prezentat de către pârâtă apare o adăugire olografă cu trimitere la anexele 1,2 pe când în cadrul contractului prezentat de către reclamant aceasta nu se regăsește.
În drept, se invocă art.5, 961, 966, C.civl, art.132 C.pc.civ.
Cu privire la procesul-verbal din 11.05.2006, încheiat între R. V. reprezentant P. și Primarul comunei Sărulești, arată că actul la care pârâta reclamantă face trimitere nu are nicăieri în cuprinsul acestuia, vreo mențiune privind apartenența la P. a vreunui lac de pe raza teritorială a comunei Sărulești și învederează că în cadrul procesului-verbal se arată că lacul Corâta II în suprafață de 10,6 ha aparține . și necontestat atâta timp cât aceasta se găsește pe raza comunei Gurbănești, așa cum s-a menționat în cadrul procesului-verbal: mențiunile făcute de părți sunt reale în sensul că cele 14,37 ha deținute de către . raza administrativ teritorială a comunei Gurbănești, iar diferența până la 25 ha, adică 11 ha sunt ale Consiliului L. Sărulești și sunt situate pe raza administrativ teritorială a comunei Sărulești, deci nu are nici un fel de legătură cu ceea ce deține . comunei Gurbănești.
Cu privire la adresa nr.1147/11.07.2006 adresată P., arată că în cuprinsul acesteia nu se specifică, faptul că . vreo baltă, lac, bazin etc.. pe raza teritorială a comunei Sărulești, ci se vorbește de teritoriul Gurbănești și Tămădău, aspecte care nu au nici un fel de relevanță în prezenta cauză.
Cu privire la avizul nr.99/16.10.2008, arată că în cadrul acestuia nu se face defalcarea între cele două bazine Corâta I și Corâta II.
Cu privire la autorizația de gospodărire a apelor nr.67/07.05.2009, arată că aceasta a fost acordată pentru amenajarea piscicola situată pe raza comunei Gurbănești, astfel că nu poate avea nici un fel de putere asupra suprafeței de 11 ha deținută de către reclamant și că în cuprinsul autorizației se trece cumulat suprafața de 18 ha, suprafața regăsită în cadrul contractului de asociere în participațiune 763, arătând că autorizația în speță a fost acordată pentru Corâta II ce se află pe raza comunei Gurbănești, alături de suprafața de 14,3 ha din totalul de 15 ha aferentă lacului Corâta ce se află de asemenea, pe raza comunei Gurbănești, diferența de 11 ha, fiind deținută de reclamant pe raza comunei Sărulești. Totodată, arată că și în cuprinsul autorizației se face trimitere la contractul de asociere 763, de unde rezultă că prezenta autorizație nu putea privi decât bălțile deținute legal de către . putea viza bazine pentru care nu se poate face dovada proprietății.
Cu privire la procesul-verbal nr.194/08.04.2009, susține că are în vedere amenajările piscicole de pe teritoriul administrativ al comunei Gurbănești.
În apărare față de cererea reconvențională, reclamantul, invocă excepția lipsei calității procesuale active a ., arătând că aceasta solicită partajarea folosinței bazinului piscicol Corâta 1, deși nu este și nu are calitate de proprietar asupra bazinului în suprafață de 25 ha, excepția inadmisibilității, arătând că o cerere privind partajul, atât al folosinței, cât și al proprietății este inadmisibilă, atâta timp cât din acte rezultă că fiecare parte are un drept de proprietate bine individualizat și excepția netimbrării, având în vedere că îmbunătățirile solicitate ptrivit legii 146 se taxează la valoare.
Pe fondul cererii reconvenționale solicită respingerea acesteia, ca fiind nefondată și neîntemeiată, întrucât pârâta a realizat lucrări de amenajare asupra unui bun care nu-i aparține, iar pe de altă parte, în situația în care pârâta a realizat lucrări peste cele 14,3 ha din totalul de 25 ha, culpa îi aparține în exclusivitate, atâta timp cât cunoștea că nu întregul lac de 25 ha îi este dat în folosință de P.. Arată că din suprafața de 14,3 ha pe raza comunei Gurbănești, ea are în proprietate suprafața de 11 ha și că orice fel de amenajări încalcă dreptul său de proprietate, fiind făcută exclusiv și pe cheltuiala exclusivă a pârâtei.
Acesta este și motivul promovării acestei acțiuni, respectiv întinderea pârâtei și pe porțiunea de lac ce aparține reclamantului și refuzul acesteia de a lăsa liberă suprafața de 11 ha, astfel că, amenajările făcute de către pârâtă nu pot fi imputate reclamantului, atâta timp cât aceasta a exploatat în totalitate lacul și a profitat de amenajările efectuate.
Arată că solicitarea pârâtei la plata contravalorii reconstruirii digurilor și călugărului, este lipsit de orice fundament, atâta timp cât din acte, rezultă că P. nu deține nici un fel de dig sau călugăr pe raza comunei Sărulești, în acest sens fiind sentința civilă nr.794/26.09.2008, rectificată și că ar trebui să se îndrepte împotriva .> Cu privire la susținerile pârâtei privind popularea cu pește, solicită respingerea acesteia, motivat de faptul că ciclul de reproducere nu a fost pornit de către pârâta-reclamantă, în lac existând suficient pește, încă înainte de anul 2004, data la care a intrat în asociere cu P. și că pârâta-reclamantă folosește și la acest moment bazinul, beneficiind de întreaga cantitate de pește pe care-l recoltează.
Cu privire la retenție, solicită respingerea acesteia având în vedere că îmbunătățirile, dacă există, sau popularea cu pește (dacă s-a făcut în realitate) nu privesc cele 11 ha deținute de către reclamant, că ar fi ilegal ca reclamanta să fie obligată la plata unor amenajări care au fost făcute exclusiv pe aria celor 14,3 ha, iar dacă au fost făcute și pe cele 11 ha deținute de reclamantă, cele ce pot fi luate, solicită a fi ridicate de către pârâtă, peștele să fie recoltat, iar dacă se constată că, într-adevăr, aceasta a realizat lucrări la diguri, este culpa sa exclusivă, atâta timp cât din nici un act nu rezultă că . drept asupra celor 11 ha pentru care de solicită evacuarea.
Reclamantul arată că între reclamantă și . multe procese aflate pe rol, cauze care se referă exclusiv la bălțile proprietatea reclamantei, că reprezentantul pârâtei a participat la discuțiile dintre primarul localității și reprezentantul . s-a pus de nenumărate ori problema folosirii de către . de 11 ha în mod ilegal și abuziv.
În drept, se invocă art.115 C.p.civ.
II.5. În motivarea întâmpinării intervenienta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, arată că în baza OUG nr.23/2008, s-a reorganizat și subrogat în drepturile ADS, preluând drepturile și obligațiile care rezultă din contractele încheiate cu agenții contractanți care dețin în exploatare și administrare amenajări piscicole, contractele de asociere în participațiune sau alte tipuri de contracte. În baza acestui act normativ s-a emis Ordinul MADR nr.14/25.02.2010, pentru aprobarea protocoalelor de predare-preluare a acțiunilor deținute la societățile comerciale cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute, încheiate între Agenția Domeniilor Statului și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
În vederea punerii în aplicare a Ordinului au fost întocmite liste de inventariere a terenurilor-imobile ce fac obiectul Legii nr.317/2009 pentru aprobarea OUG nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura, acestea constituind anexe ale Ordinului 14/2010.
În anexa 1 a Protocolului nr.4025/23.11.2009, ADS – 7192/23.11.2009, ANPA – la poz.4, pe teritoriul administrativ al unității administrativ teritoriale Sărulești este înscrisă la categoria de folosință „ape bălți”, suprafața de 61,54 ha „curți construcții” – 0,49 ha – total 62,01 ha, astfel că ANPA, a devenit prin apariția Legii nr.317/2009, principalul acționar la societățile comerciale de gen P., prin preluarea cu titlu gratuit a acțiunilor deținute de stat. . deține un drept de folosință în urma încheierii unui contract de asociere în participațiune, încheiat cu . evacuarea ar putea fi solicitată pentru societatea susnumită care este titularul dreptului, principalul administrator al imobilelor ce fac obiectul acțiunii, având în vedere că acestea se află în domeniul public al statului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.115 C.p.civ.
II.6. În motivarea întâmpinării intervenienta . că modul de dobândire a unei proprietăți publice este reglementat la art.7 din Legea 213/1998, iar invocarea de către reclamant, ca titlu de proprietate a HGR nr.1439/2001, nu-l poate îndreptăți ca la această dată să solicite evacuarea. HGR nr.1439/2001 reprezintă un inventar unde sunt enumerate și individualizate bunuri și active ce se regăseau anterior în inventarul Consiliului L.. Din acest considerent, coroborat cu titlul obținut în condițiile art.7 din Legea 213/1998, reclamanta era îndreptățită să solicite și să comunice pentru înscriere acest drept. Mai arată că, în cazul de față reclamanta nu face dovada unui titlu valabil sau posesia îndelungată.
Arată că . Întreprinderea Piscicolă a deținut și utilizat până în 1991 aceste bazine piscicole și că din fonduri proprii a inițiat și realizat în nume propriu, amenajări și îndiguiri pentru care în prezent deține titlu de proprietate, sentința civilă nr.794/26.04.2008.
Se mai arată că, anterior anului 1991 și în această perioadă, bazinele piscicole aparțin statului și sunt proprietate publică, iar după anul 1991 și până în prezent, . bazinele piscicole în cauză – Corâta I și II, în calitate de concesionar, conform contractului de concesiune, modificat și actualizat. Precizează că bazinul piscicol identificat în anexa 41, nu se află pe teritoriul administrativ al reclamantului. Prin decizia de impunere nr.477/03.02.2009, digurile bazinelor piscicole Corâta I și II, se află pe teritoriul comunei Gurbănești, fiind realizate și declarate în anul 1959.
Un alt document care atestă locația dar și administratorul respectiv . este adresa nr.1147/11.07.2006 și nr.1969/11.07.2006, emisă de OCPI Călărași, la care se află anexat și extrasul din Planul cadastral al comunei Gurbănești, iar prin procesul-verbal nr.1258 din 11.05.2006 la poz.8 și 9 se regăsesc enumerate bazinele piscicole Corâta I și Corâta II, iar conform declarațiilor d-nului Primar și ale secretarului comunei, rezultă că bazinele în cauză nu se află pe teritoriul comunei Sărulești, iar în ceea ce privește Corâta I nu se regăsește în HGR 1349/2001 sau în inventarul comunei Sărulești.
Pentru aceste motive, consideră că acțiunea urmărește indirect revendicarea bazinului piscicol în suprafață de 11,1898 ha.
In drept, se invocă art.115 – 118 C.p.civ.
II.7 Cu referire la temeiul de drept privind cererea completatoare, reclamantul invocă disp art.966 C.civ., respectiv obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită și art.953 C.civ. lipsa consimțământului.
În susținerea răspunsului la întâmpinarea depusă de către ., reclamantul arată față de excepția lipsei calității procesuale active că justifică un interes făcând dovada deținerii bunului asupra căruia se solicită evacuarea, iar pe de altă parte tocmai existența calității procesuale active determină solicitarea evacuării cât timp nu-și poate folosi toate prerogativele dreptului de proprietate, respectiv posesia.
Față de întâmpinarea depusă de către Agenția Națională pentru pescuit și Acvacultură, având în vedere că aceasta nu face nici un fel de susțineri sau apărări în cadrul întâmpinării, nu formulează nici un fel de apărări.
II.8. În motivarea cererii de intervenție în interes propriu se arată că intervenienții sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 11 ha dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 428/28.10.2010 de BNP E. M., terenul este situat in ., Jud. Călărași având nr. cadastral_ inscris in cartea funciara.
Ulterior prin sentința civila nr.1016/30.11.2011 pronunțata de Judecătoria L. Gara in dosar_ paratele P. Călărași Sa si Agenția Naționala pentru Pescuit si Acvacultura au fost obligate să lase in deplina proprietate si posesie intervenientilor suprafața de_ mp, bazin Corata, in variant 1 din raportul de expertiza.
În ceea ce privește contravaloarea lipsei de folosința, paratele MS Pescărușul, P. Călărași si Agenția Naționala pentru Pescuit si Acvacultura, ocupa imobilul in cauza fara nici un drept, impiedicandu-i sa beneficiem de folosința acestuia si de exploatarea băltii prin realizarea activității de acvacultura si perceperea de taxe pentru doritorii practicării sportului de pescuit, împiedicare care nu ne este imputabila.
În rest intervenienții invocă aceleași apărări față de excepțiile și cererile celorlalte părți.
In drept se invocă art.49 C.p.civ. (art.61 si urm.NCPC), 998,999 c.civ.(1357 si urm NCC), 475, 479, 481, 489 c.civ (555 si urm, 559 si urm NCC)
III. Probele administrate:
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat proba cu acte, expertiză contabilă.
Alăturat cererii reclamanta a atașat, în xerocopie, următoarele acte: dovada de primire și procesul verbal de predare din 11.12.2009, dovada de comunicare împreună cu notificarea din data de 08.12.2009; anexa 41; inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al ..6/30.01.2004 a Consiliului L. Sărulești; încheierea nr._/01.09.2009 și extras de carete funciară date de OCPI Călărași; plan de amplasament și delimitare, împuternicire avocaíală . nr._/2009, dovada achitării taxei de timbru, contractul de asociere în participațiune, ce i-a fost înaintat prin adresa nr._/07.03.2008, de către Poliția comunei Sărulești, județul Călărași, sentința civilă nr.1016/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul_ și Decizia ciivlă nr.81/24.10.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași.
Alăturat întâmpinării pârâta a atașat, în copie, următoarele acte: Ordin nr.14/15.01.2010, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; protocol de predare-primire din 23.11.2009 dintre Agenția Domeniului Statului către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură; registrul cadastral al proprietarilor al comunei Gurbănești; anexa nr.1 ce cuprinde situația terenurilor predate ADS Călărași către ANPA Călărași; sentința civilă nr.794/26.09.2008, pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă; încheiere de îndreptare a erorii materiale pronunțată în dosarul nr._ la data de 18.03.2009; contract de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004; proces-verbal nr.1258; proces-verbal nr.194/08.04.2009; adresă către .; aviz nr.99/16.10.2008; autorizație de gospodărire a apelor nr.67/07.05.2009.
În dovedirea cererii reconvenționale pârâta a atașat în copie, următoarele acte: factura fiscal nr._ și chitanța nr._/22.05.2007, factura fiscală nr.1582/27.07.2007, factură fiscală nr._/21.07.2007, factură fiscală nr._/03.05.2007, chitanța nr._ din 15.05.2007, chitanța nr._ din 08.05.2007, chitanța nr._/12.06.2007, chitanța nr._/22.05.2007, chitanța nr._/29.05.2007, chitanța nr._/05.06.2007, chitanța nr._/19.06.2007, factura fiscală nr._/28.09.2006, chitanța nr._ din 28.09.2006, 2 bonuri fiscale emis de ..
În dovedirea cererii intervenienta . proba cu înscrisuri și atașează la dosar, în copie: adresa nr.587/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria L. Gară, adresa nr.1969/11.07.2006, emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Călărași, două declarații de impunere pe anul 2009 nr.66 și 67/28.01.2009, emisă de . civilă nr.794/26.04.2008 și încheiere din 18.03.2009, pronunțate de Judecătoria L. Gară.
În dovedirea cererii de intervenție în interes propriu s-a solicitat proba cu acte, interogatoriu și expertiză piscicolă și a atașat decizia nr.6063 Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.428/27.10.2010 de BNP M. M. E., încheiere de rectificare nr.2524/28.10.2010 de BNP M. M. E., încheiereea nr._/19.11.2010 și extras de carte funciară pentru informare emise de OCPI Călărași, raport de expertiză topo, sentința civilă nr.1016/30.11.2011 pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul_ și Decizia ciivlă nr.81/24.10.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, expertiză contabilă.
IV. Prin încheierea din 13.03.2014 instanța a soluționat excepțiile invocate: a respins excepțiile tardivității depunerii cererii completatoare de către reclamant, netimbrării capătului 2 din cererea reconvențională, lipsa calității procesuale active a reclamantului față de capătul de cerere privind lipsa de folosință pe perioada 08.03._10, inadmisibilității cererii principale, inadmisibilității capătul 1 din cererea reconvențională privind partajul folosinței bazinului Corâta 1. A admis excepția lipsa calității procesuale active a reclamantului față de capătul de cerere privind revendicarea, lipsei calității procesuale active a pârâtei față de capătul 1 din cererea reconvențională privind partajul folosinței bazinului Corâta 1, lipsei calității procesuale pasive a reclamantului față de capătul 1 din cererea reconvențională privind partajul folosinței bazinului Corâta 1 și a unește cu fondul excepția lipsei de interes a reclamantului privind cererea completatoare vizând nulitatea contractului de asociere în participațiune.
V. Analizând probele administrate instanța reține următoarele:
V. 1. Starea de fapt și de drept reținută de instanță.
Astfel cum rezultă din sentința civilă nr.1016/30.11.2011, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată de Judecătoria L. Gară, instanța a stabilit cu putere de lucru judecat (ceea ce constituie o prezumție absolută de lucru judecat conform art. 1200 pct.4 C.civ.) că reclamantul C. L. Sărulești a fost proprietarul imobilului bazin Corâta 1 în suprafață de 111.898 mp, dobândit în temeiul HG nr. 1349/2001 și intabulat ulterior în cartea funciară până la data de 28.10.2010 când l-a înstrăinat intervenienților în interes propriu din prezenta cauză, R. R. M. și R. D., prin contractul de vânzare cumpărare nr.428.
În acest sens se reține că autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale (non bis in idem), ci și sub forma prezumției legale de lucru judecat, altfel spus, a efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune ca ceea ce a stabilit o instanță să nu fie contrazis de cea ulterioară, în sensul efectului de obligativitate pe care îl are puterea lucrului judecat
Prin urmare susținerile tuturor celorlalte părți privind lipsa titlului reclamantului până la data înstrăinării sunt nefondate și neavenite, ceea ce a stabilit instanța anterior nemaiputând fi contrazis.
În consecință cu referire la capătul de cerere al reclamantului privind evacuarea (revendicarea), față de considerentele anterior menționate și soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului urmează a-l respinge ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind lipsa de folosință a terenului pentru perioada 08.03._10, urmează a-l respinge întrucât reclamantul și-a îndreptat pretențiile împotriva pârâtei . motivat de faptul că aceasta l-a împiedicat să exercite posesia, însă nu există probe din care să rezulte că pârâta . ar fi împiedicat folosința terenului. Prin urmare nici beneficiile ce puteau fi obținute din exploatarea terenului nu pot fi pretense de la aceasta, neavând calitate procesuală pasivă, considerente ce determină admiterea excepției invocate din oficiu și unită cu fondul.
Cât privește solicitarea lipsei de folosință împotriva . Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, urmează a o respinge întrucât reclamantul nu a probat împiedicarea de către acestea a posesiei asupra terenului, contractul de asociere în participațiune neavând a o astfel de echivalență întrucât obiectul său astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.324/13.07.2010 îl constituie suprafața de 14,37 ha bazin pe teritoriul comunei Gurbănești. De altfel și expertiza topo efectuată în dosarul_ al acestei instanțe în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1016/30.11.2011, a concluzionat că bazinul Corâta I este situat în UAT Sărulești (_ mp) și UAT Sohatu (54.280 mp), iar Corâta II este situat în UAT Gurbănești (118.098 mp) și UAT Sohatu (99.606 mp).
Cu referire la capătul de cerere din cererea completatoare a reclamantului vizând nulitatea absolută și partială a contractului de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004, încheiat între . ., instanța constată că în fapt există două contracte cu același număr, unul aflat la fila 45-53 depus de pârâta . (având ca obiect suprafața de 18 ha baltă Corâta I și II situată pe teritoriul . aflat la filele 97-105 depus de reclamant SRL (având ca obiect suprafața de 24,53 ha baltă Corâta I și II situată pe teritoriul .> Deși cererea completatoare a fost comunicată părților, pârâta . nu a formulat apărări cu privire la cele două contracte, în schimb intervenienta . cererea de la filele 303-305 susține că a încheiat contractul având ca obiect suprafața de 24,53 ha baltă Corâta I și II situată pe teritoriul . data de 13.07.2010, acesta fiind modificat prin actul adițional nr.324/13.07.2010 conform căruia s-a modificat obiectul în sensul diminuării suprafeței la 14,37 ha bazin Corâta I (de la 18 ha bazin Corâta I și II)) și amplasamentului acestuia pe teritoriul comunei Gurbănești (în loc de Sărulești).
Deși . susține punctul său de vedere, totuși nu face nici o apărare cu privire la contractul de la filele 45-53, ceea ce denotă faptul că acest contract uzitat în circuitul civil (de vreme ce a fost depus de ., parte contractantă) nu a fost revocat, reziliat ori modificat, ci părțile au îndreptat situația prin încheierea unui alt contract cu același număr ulterior modificat prin actul adițional 324.
Instanța reține că motivele de fapt invocate se circumscriu ca și cauză juridică cazului de cauză ilicită în forma fraudei la lege constând în aceea că părțile contractante au dispus de un bun proprietatea reclamantului împiedicându-l să obțină foloase din exploatarea folosinței acestuia, celelalte precizări ale reclamantului cu privire la temeiul de drept prin care invocă toate cazurile de nulitate fiind nefondate nemaifiind analizate (instanța nefiind ținută de textul de lege invocat,ci va aplica acel text care corespunde situației de fapt calificată juridic).
Potrivit art.966 C.civ. obligația fondată pe o cauză nelicită nu poate avea nici un efect, iar potrivit art.968 C.civ. cauza este nelicită când e prohibită de lege, contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
Frauda la lege constituie caz de nulitate absolută și constă în acea operațiune care constă în utilizarea anumitor posibilități (căi) legale în vederea eludării altor dispoziții legale imperative având la bază o cauză ilicită (art. 966 C.civ.).
Raportat la speță se apreciază că . cunoscut împrejurarea că bazinul Corâta I în suprafață de 11 ha situat pe teritoriul . în baza HG 1349/2001, împrejurare ce rezultă din numeroasele procese (în unele fiind și parte) și reținute în considerentele sentinței civile nr.1016/30.11.2011, rămasă definitivă și irevocabilă, pronunțată de Judecătoria L. Gară (procese având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului L. nr. 19/17.08.1999 care cuprinde lacurile care s-au regăsit ulterior în anexa 41, poz 26,27 din GH 1349/2001, ori vizând controlul de legalitate al HG 1349/2001).
Prin urmare, cum contractul a fost modificat prin actul adițional susmenționat solicitarea reclamantului este lipsită de interes neavând nici un folos practic pentru acesta, excepția lipsei de interes unită cu fondul urmând a fi admisă.
Cu referire la cererea reconvențională formulată de ., față de admiterea excepției lipsei calității procesuale active privind partajul folosinței bazinului Corâta I urmează a-l respinge pe cale de consecință.În privința îmbunătățirilor pretinse a fi făcute de pârâtă, aceasta nu a făcut nici o dovadă, ba mai mult decât atât cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei partea a recunoscut că nu a efectuat îmbunătățiri în partea de bazin aparținând reclamantului, ci în partea sa, urmând a le respinge, iar pe cale de consecință și retenția solicitată.
Cu referire la cererea de arătare a titulatrului dreptului formulată de aceeași pârâtă ., urmează a se reține că intervenientele nu au recunoscut susținerile reclamantului astfel că pârâtul inițial nu a fost înlocuit (art.66 al.1 V.C.p.civ.), cererea urmând a fi respinsă față de acestea, din considerentele ce preced rezultând că intervenientele . . nu sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului obiect al litigiului.
Cu referire la cererea intervenienților în interes propriu privind lipsa de folosință, de la 28.10.2010 până în prezent instanța reține că lipsa posesiei nu a fost probată de aceștia. De altfel se reține că intervenienții după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr.1016/30.11.2011, au pus în executare hotărârea doar cu privire la cheltuielile de judecată, dovadă încheierea 341/29.10.2013 a B. S. și Z. aflată la fila 317, ceea ce duce la concluzia că au avut posesia terenului, în caz contrar ar fi solicitat și punerea în posesie.
VII. Cheltuieli de judecată
Cum reclamantul a pierdut procesul urmează a respinge pe cale de consecință cheltuielile de judecată solicitate în temeiul art.274 V.C.p.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge capătul de cerere privind evacuarea formulat de reclamantul C. L. AL COMUNEI SĂRULEȘTI, cu sediul în ., în contradictoriu cu pârâta S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL, cu sediul în mun.București, ..444, ..3, ., sector 3, ca fiind formulat ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate din oficiu și unită cu fondul privind capătul de cerere lipsa de folosință pentru perioada 08.03._10 formulat împotriva pârâtei S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL și îl respinge ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge același capăt de cerere formulat în contradictoriu cu celelalte părți, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PESCUTI ȘI ACVACULATURĂ, cu sediul în București, .. 2, sector 1, ., cu sediul în Călărași, . 6, jud. Călărași.
Admite excepția lipsei de interes invocată de pârâta S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL și unită cu fondul și respinge capătul de cerere formulat de reclamant privind nulitatea contractului de asociere în participațiune nr.763/29.12.2004.
Respinge capătul de cerere din cererea reconvențională formulată de pârâta S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL privind partajul folosinței bazinului Corâta I ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge celelalte capete de cerere din cererea reconvențională formulată de pârâta S.C. M.S. PESCĂRUȘUL SRL.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții R. R. M., R. D., ambii domiciliați în București, ., nr.53, ., ., sector 2.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 19.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. D. L. D.
R IAD/Th. LD.
Ex.8/15.04.2015
Cod operator date personale_
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 302/2015. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 269/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA → |
|---|
