Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 15/2015
ROMÂNIA Operator 2799
JUDECĂTORIA L. DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.15
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2015
Președinte: E. P.
Grefier: A. S.
Se procedează la examinarea plângerii contravențională formulată de petentul P. A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A..
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care nemaifiind alte probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și trece la soluționarea cauzei.
JUDECATA:
Constată că la data de 25 septembrie 2014, petentul P. A. domiciliat în Municipiul București, ., sector 2, CNP_, legitimat cu CI . nr_, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A., a formulat plângere contravențională împotriva procesului - verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 05.09.2014, solicitând să se constate nulitatea absolută a procesului verbal contestat motivat de inexistența caracterului contravențional al faptei precum și exonerarea de la plata amenzii aplicate. În subsidiar, a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 1, art. 5 alin. 2 și alin. 5, art. 7 și art. 34 din OG nr. 2/2001, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a precizat că la data de 05.09.2014, agentul constatator din cadrul Poliției Vărădia de M. a constatat că petentul nu a luat măsuri de asigurare a pazei la Ghișeu Poștal Vărădia de M., Județul A.. Procesul-verbal de sancționare a fost încheiat în lipsă la data de 05.09.2014, fiind comunicat la data de 15.09.2014 prin poștă. În procesul-verbal încheiat se specifică împrejurarea că faptele comise sunt prevăzute de art. 58 alin. 1 lit. a din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.
Petentul, în apărare a invocat excepția nulității procesului verbal de contravenție în temeiul art. 16, alin. 7 din OG nr. 2/2001, având în vedere că nu s-a adus la cunoștință contravenientului dreptul de a formula obiecțiuni, solicitând anularea procesului – verbal de contravenție . nr._/05.09.2014.
Petentul a mai invocat excepția lipsei calității sale de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa. A invocat prevederile art. 2 (1) din Legea nr. 333/2003 conform căreia „Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice, centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.
Petentul a precizat că în situația de față, Compania Națională Poșta Română SA nu poate fi confundată cu conducătorul acesteia, respectiv Directorul General. A mai menționat că este abuzivă interpretarea conform căreia directorul unei societăți comerciale poate fi sancționat personal pentru neasigurarea echipamentelor necesare de asigurare a pazei. Răspunderea contravențională a persoanei juridice este directă și personală, aceasta fiind responsabilă de amenajarea spațiilor pe care le administrează cu echipamentele necesare de asigurare a pazei. A mai precizat faptul că directorul general al Companiei Naționale Poșta Română SA, este un angajat al societății, având atribuții stricte și competență limitată dată de Adunarea Generală a Acționarilor, nefiind un asociat dintr-o societate privată care poate acționa nelimitat în privința fondurilor societății pe care o administrează. În acest caz, hotărârea asociatului de a se conforma prevederilor legale este personală, nelimitată de nici o hotărâre a unor organe de conducere. În schimb, în cazul societăților comerciale cu capital de stat, nu se poate amenda conducătorul acesteia pentru neluarea măsurilor de asigurare a pazei, atâta timp cât patrimoniul Companiei Naționale Poșta Română SA nu îi aparține, hotărârile acestuia, inclusiv cele de achiziționare sunt limitate de mandatul dat de Adunarea Generală a Acționarilor.
Petentul a invocat excepția prematurității aplicării amenzii raportat la termenul de 01 ianuarie 2015, acordat prin HG nr. 301/2012, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2013, conform prevederilor art. 7 alin. 1 modificat prin Hotărârea nr. 361/30.04.2014, în vederea conformării la noile condiții de asigurare a pazei și securității. Din interpretarea coroborată a acestor articole legislative reiese că amenda stabilită de agentul constatator este prematur aplicată, fără respectarea termenului de 24 de luni prevăzut de legiuitor, cu atât mai mult cu cât au fost constatate fapte ce cad sub incidența noilor prevederi legislative.
Astfel, conform HG nr. 301/2012, modificat prin Hotărârea nr. 361/30.04.2014, a intrat în vigoare la data de 16 iunie 2012, legiuitorul acordând termen până la data de 1 ianuarie 2015 pentru . companiilor în privința prevederilor legate de pază și securitate. Agentul constatator a efectuat controlul în data de 02.09.2014, anterior expirării termenului de 1 ianuarie 2015. A apreciat că termenul de 1 ianuarie 2015 este un termen legal suspensiv care indică dată până la care unitățile prevăzute trebuie să îndeplinească criteriile impuse de acest act normativ.
Petentul menționat că din momentul alocării de fonduri în privința achiziției și până în momentul instalării sistemelor antiefracție trebuie escaladate mai multe etape, care necesită foarte mult timp, din această cauză legiuitorul a prelungit termenul de 18 luni, până la data de ianuarie 201S (modificat prin Hotărârea nr. 361 /30.04.2014), pentru . societăților în privința prevederilor legate de pază și securitate. A precizat că agentul de poliție a constatat, în mod eronat, faptul că petentul, în calitate de director general al societății nu a luat măsurii de asigurare a pazei. Petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art. 59 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, respectiv pentru faptul că nu a luat măsuri de asigurare a pazei ( fără să precizeze valoarea monetară) potrivit legislației în vigoare. A considerat că prin întocmirea procesului-verbal de contravenție, agentul constatator a interpretat și a aplicat legea în mod greșit, întrucât potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003, companiile naționale care dețin bunuri sau servicii sunt obligate să asigure paza acestora.
Nemenționarea valorii monetare manipulate zilnic prin oficiu și implicit individualizarea sancțiunii aplicate conduce automat la anularea sancțiunii, atât timp cât legiuitorul prin normele metodologice a înțeles să clasifice gravitatea acestor sancțiuni în funcție de valoare. Ori, ghișeul poștal Vărădia de M. este prevăzut cu ușă metalica, gratii de fler, lacăt, elemente mecano-fizice conform normelor în vigoare. A considerat că în această situație nu există fapta ca element material al abaterii contravenționale. A precizat că a fost încălcat principiul personalizării sancțiunilor contravenționale, întrucât amenda i-a fost aplicată lui și nu Companiei Naționale a Poștei Române, iar art. 59 alin. 1, încriminează doar persoanele prevăzute de lege ca subiect activ și care au săvârșit o faptă contravențională. În cazul de fața a considerat cî nu există vinovăția ca element subiectiv al abaterii contravenționale.
În drept, plângerea este întemeiată pe dispozițiile art. 223 coroborat cu art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă.
În probațiune, s-a depus proces verbal de contravenție, copie carte de identitate, certificatul de înregistrare la registrul comerțului, hotărârea consiliului de administrație, sentința civilă nr. 1021/25.09.2013 și sentința civilă nr. 1023/13.08.2013.
Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii petentului, ca neîntemeiată, având în vedere că fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele susținute în acțiunea introductivă.
Pentru soluționarea excepției lipsei calității petentului de subiect activ al contravenției descrisă în procesul – verbal atacat, instanța reține că petentul are calitatea de Director General al Companiei Naționale Poșta Română SA. Conform art. 4 din Legea nr. 333/2003 republicată, sancțiunile contravenționale prevăzute de aceasta trebuie aplicate persoanei care are obligația de a lua măsurile de pază precizate în aceasta. Astfel, acest text legal are următorul conținut; ,,Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. 1”. Acest ultim text legal prevede că ,,Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora”. Or, răspunderea contravențională nu este decât o categorie a noțiunii generale a răspunderii juridice. Fiind conducătorul unei companii naționale, petentul are calitatea de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa, respectiv de autor al acesteia. Ca atare, excepția invocată este neîntemeiată.
Pentru soluționarea excepției de prematuritate a aplicării sancțiunii contravenționale prevăzută în actul atacat, se reține că petentul invocă prevederile art. 7 din HG nr. 301/2012 care face referire la data de 1 ianuarie 2015, că astfel s-ar proroga termenul de aplicare a normelor legale conținute de Legea nr. 333/2003. Or, art. 70 din Lege este singurul text legal care face referire la un termen ulterior celui de intrare în vigoare a Legii la care s-ar proroga aplicarea unor prevederi ale sale; ,,Societățile specializate de pază și protecție și cele care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, înființate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obțină licențele și avizele de funcționare, completându-și, după caz, regulamentele de organizare și funcționare cu activitățile prevăzute de lege”. În consecință, toate celelalte norme legale din această lege au intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării acesteia. Hotărârea de guvern la care se refera petentul nu putea să modifice conținutul Legii nr. 333/2003 chiar dacă ea cuprinde norme metodologice, fiind un act normativ cu forță juridică inferioară. Ca atare, nici această excepție nu este întemeiată.
Pentru soluționarea excepției nulității procesului – verbal atacat, instanța reține că petentul invocă nerespectarea art. 16 alin. 7 din OG nr.2/2001, care prevede ,,În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.” Examinând motivele pe care și-a întemeiat petentul excepția, se constată că acesta invocă faptul că nu i s-ar fi dat posibilitatea acestuia să formuleze obiecțiuni. Se constată însă că sancțiunea contravențională a fost aplicată în lipsa petentului. Ca atare, petentul avea dreptul să formuleze obiecțiuni dacă ar fi fost prezent în locul și în intervalul temporal aferent încheierii procesului verbal de contravenție contestat.
Procesul verbal de contravenție conține mențiunea că petentul nu a fost prezent pentru a i se respecta dreptul la formularea de obiecțiuni și că s-a apelat la martorul Sere V., care să poată atesta această împrejurare. În aceste condiții, au fost respectate cerințele legale, respectiv că atare împrejurări trebuie confirmate de cel puțin un martor.
Astfel, art. 19 din OG nr.2/2001 prevede; ,,(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.
Niciuna din aceste ipoteze nu a fost încălcată. În plus, în cauză, nu s-a propus administrarea niciunei probe care să dovedească eventualul prejudiciu adus petentului prin vătămarea invocată, căci, Decizia nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție califică – în cadrul unui recurs în interesul legii, în interpretarea și aplicarea art.16 alin. 7 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 vizând dreptul petentului de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare în procedura contravențională (concret neconsemnarea obiecțiunilor acestuia în mod distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", la care legiuitorul atașează sancțiunea nulității procesului-verbal fără a distinge în privința genului de nulitate) – această sancțiune ca îmbrăcând forma nulității relative, cu toate consecințele ce decurg de aici.
În aceste condiții, se constată că procesul-verbal este legal sub aspectul cerințelor care au fost invocate de petent că ar fi fost încălcate, cu consecința respingerii excepției.
În consecință, în baza art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge toate cele trei excepții invocate de petent.
Analizând probele administrate în cauză, respectiv; proces-verbal de contravenție, copia actului de identitate, certificatul de înregistrare la registrul comerțului, hotărârea consiliului de administrație, sentința civilă nr. 1021/25.09.2013 și sentința civilă nr. 1023/13.08.2013, instanța reține în fapt următoarele:
Petentul a fost amendat cu 2000 lei, conform art. 58 alin. 1 lit. a din Legea nr. 333/2003 republicată, prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 05.09.2014 de agentul constatator S. loan al Postului de Poliție Vărădia de M. din cadrul IPJ A..
S-a reținut în acesta că la data de 05.09.2014, orele 14, agentul constatator a constatat că petentul, în calitate de director general al Companiei Naționale ,,Poșta Română” nu a luat măsuri de asigurare a pazei la Ghișeul Poștal Vărădia de M., Jud. A., conform normelor legale conținute de art. 2 și 3 din Legea nr. 333/2003 republicată.
Petentul nu a fost prezent la întocmirea procesului verbal de contravenție.
Plângerea petentului nu este întemeiată. Potrivit și considerentelor ce preced, acestuia îi incumbă răspunderea juridică, inclusiv în materie contravențională, pentru transpunerea măsurilor stabilite prin Legea nr. 333/2003, ale cărei norme legale erau aplicabile în totalitate la data constatării contravenției. Agentul constatator, verificând Ghișeul Poștal Vărădia de M. aparținând Companiei Naționale ,,Poșta Română”, a constatat că nu erau luate măsurile legale pentru asigurarea pazei acestuia. Prin natura sa, la acest ghișeu se manipulează bunuri și valori iar valoarea monetară manipulată zilnic în cadrul acestuia, dat fiind specificul activității de poștă, nu este relevantă pentru că ea variază de la o zi la alta în funcție de operațiunile generate de cei care apelează la servicii de acest gen. Susținerile petentului că localul ghișeului poștal este securizat prin grilaje metalice nu sunt relevante în condițiile în care actul normativ care stabilește măsurile de pază instituie obligații de asigurare a unor sisteme antifurt nu doar de împiedicare a accesului în interiorul obiectivului protejat, ci și de supraveghere și alarmare. În cazul acestei contravenții, pentru obiectivul la care s-a efectuat constatarea, trebuia întocmit planul de pază avizat de Poliție, în conformitate cu care se putea verifica dacă eventualele măsuri prevăzute erau suficiente, cum se asigura supravegherea obiectivului (prin pază proprie, pază prin unitate specializată, cu efectivele de jandarmi), modalitatea de alarmare etc. Normele legale relevante în acest sens, cele principale, sunt conținute de art. 3 alin. 2 și 3 din Legea nr. 333/2002; ,,(2) Unitățile grupate pe un anumit spațiu pot organiza, cu avizul poliției, paza în comun cu gardieni publici, pază proprie sau prin societățile specializate de pază. Conducătorii acestor unități stabilesc forma de pază, obligațiile și răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.
(3) La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor”.
Or, argumentația petentului aferentă fondului cauzei nu conține nicio referire de acest gen, astfel că nu pot fi identificate motive care să creeze dubii cu privire la temeinicia procesului – verbal contravențional atacat. Se reține, astfel, că nu exista în primul rând strategia de pază a obiectivului, care trebuia să fie materializată în planul de pază.
În aceste condiții, gradul de pericol social concret al faptei contravenționale fiind ridicat, sancțiunea contravențională aplicată este temeinic individualizată și nu se justifică astfel nici cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment căci, în condițiile în care s-ar fi ivit situația pătrunderii în obiectivul respectiv a unor răufăcători, nu ar fi existat nici măcar un minim de dotare pentru a se prevedea sau combate atare faptă. Nu sunt incidente, astfel, nici dispozițiile art. 5 și 7 din OG 2/2001, fapta neavând un pericol social redus.
În consecință, forța probantă de act autentic asupra stării de fapt consemnate se menține și plângerea nu este întemeiată.
În baza art. 34 din OG 2/2001 constatând că procesul verbal este legal și temeinic asupra stării de fapt, va respinge plângerea formulată de petentul P. A. în contradictoriu cu intimatul I. județean de poliție A., privind anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 05.09.2014, inclusiv în ce privește cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
Constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța nu va soluționa acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității petentului P. A., domiciliat în Municipiul București, ., sector 2, CNP_, legitimat cu CI . nr_ – care are calitatea de Director General al Companiei Naționale Poșta Română SA – de subiect activ al contravenției descrisă în procesul – verbal contravențional . nr._ încheiat la data de 05.09.2014 de agentul constatator S. loan al Postului de Poliție Vărădia de M. din cadrul IPJ A., excepția de prematuritate a aplicării sancțiunii contravenționale prevăzută în actul atacat și cea a nulității aceluiași proces – verbal.
Respinge plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimatul I. județean de poliție A., privind anularea procesului – verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 05.09.2014 de agentul constatator S. loan al Postului de Poliție Vărădia de M. din cadrul IPJ A., inclusiv în ce privește cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
E. P. A. S.
Red/tehnored
EP/AS
5 ex./2 .
Se va comunica cu:
PETENT |
1. P. A., domiciliat în Municipiul București, ., sector 2 |
INTIMAT |
2. Inspectoratul de Poliție Județean A. - A., ., nr. 17-21, J. A. |
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
