Pretenţii. Sentința nr. 839/2016. Judecătoria MEDGIDIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 839/2016 pronunțată de Judecătoria MEDGIDIA la data de 06-05-2016 în dosarul nr. 839/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDMED:2016:001._
ROMÂNIA
Judecătoria M.
M., ., jud. C.
Înregistrată în evidența A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3068
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 839
Ședința publică din 06.05.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B.-C. S.
GREFIER: L. N. A.
S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect – pretenții - formulată de reclamantul S. M. M., cu sediul în M., .. 18, jud. C., C._, în contradictoriu cu pârâta V. M., CNP –_, cu domiciliul în loc. C. V., ., jud. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, conform dispozițiilor art. 154 și urm. Cod procedură civilă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, instanța constată lipsa părților.
Instanța, față de faptul că niciuna dintre părți nu s-a prezentat la strigarea cauzei, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare făcută în ședința publică, instanța constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier prin care se evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că s-au depus la dosarul cauzei relațiile solicitate de instanță.
În temeiul art. 244 C. proc. civ., nemaifiind alte cereri și probe de administrat, instanța se consideră lămurită, declară încheiată cercetarea procesului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 04.01.2016 sub nr._, reclamantul S. M. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta V. M., ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 1205,10 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, altele decât cele decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate C..
În fapt, reclamantul arată că pârâta a fost internat în S. M. M. - Secția Chirurgie, în perioada 22.01._14 și nu a achitat contravaloarea serviciilor medicale prestate, deși a fost somată în acest sens.
Reclamantul a învederat că pârâta nu face parte din vreuna dintre categoriile de persoane expres exceptate prin dispozițiile art. 224, alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
În drept, s-au invocat prevederile art. 224, alin. 4 din Legea nr. 95/2006.
În probațiune, au fost anexate înscrisuri.
Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare.
Sub aspect probatoriu, la termenul de judecată din data de 11.03.2016, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 din Cod proc. civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
În urma adreselor emise de instanță din oficiu, Casa de Asigurări de Sănătate a Județului C. și Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București au comunicat relațiile solicitate (f. 34, 38).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Conform foii de observație clinică generală nr.3495 emisă de S. M. M. - Secția Chirurgie (f. 8), pârâta V. M. a fost internată în această unitate începând cu data de 22.01.2014 și până la data de 27.01.2014.
Totodată, instanța constată că decontul de cheltuieli (f. 21), se evidențiază atât durata internării pârâtului cât și cheltuielile suportate de S. M. M. în perioada internării acestuia, cheltuieli, calculate în conformitate cu Ordinul 1100/2005.
În drept, potrivit art. 6, alin. 1 din Codul civil, legea civilă este aplicabilă atât timp cât ea este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. Potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege, actele sau faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Instanța reține că Legea 95/2006, în temeiul căreia reclamanta își fundamentează pretențiile, a fost republicată la data de 31.08.2015. Deși, este vorba în esență de aceeași lege, raportat la data faptelor și a nașterii dreptului reclamantei la acțiune, instanța urmează a avea în vedere dispozițiile Legii 95/2006, astfel cum aceasta era în vigoare la momentul respectiv (22.01.2014 – 27.01.2014), anterior republicării.
Potrivit art. 220 din Legea 95/2006, persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemoepidemic, precum și monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială în condițiile art. 223, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.
Potrivit art. 210, alin. 1, lit. e) din același act normativ, pachetul minimal de servicii - se acordă persoanelor care nu fac dovada calității de asigurat și cuprinde servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemoepidemic, inclusiv monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială, stabilite prin contractul-cadru
Așadar, din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă că persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, nu vor beneficia de servicii medicale (gratuite) pentru ipoteza în care acestea nu se află în vreuna din situațiile descrise în conținutul textelor de lege enunțate.
Cu toate acestea, din conținutul relațiile furnizate atât de către Casa de Asigurări de Sănătate a Județului C. (f. 34, 41), cât și de către Casa de Asigurări de Sănătate a Mun. București (f,. 38) instanța reține că, aferent perioadei 22.01.2014 – 27.01.2014, pârâta din prezenta cauză avea calitatea de persoană asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fără plata contribuției, fiind încadrată în categoria „persoanelor incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse”.
Astfel, instanța reține incidente în cauză dispozițiile art. 213, alin. 1, lit. e) din Legea 95/2006, potrivit cărora, beneficiază de asigurare, fără plata contribuției bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății Publice, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse.
Potrivit art. 210, alin. 1, lit. c) din Legea privind reforma domeniului sănătății, pachetul de servicii de bază se acordă asiguraților și cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătății, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și alte servicii la care au dreptul asigurații și se suportă din fond, în condițiile contractului-cadru.
Conform art. 217 din Legea nr. 95/2006: ”(1) Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază în condițiile prezentei legi. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru […]; (3) Contractul-cadru reglementează, în principal, condițiile acordării asistenței medicale cu privire la: a) pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate”.
Totodată, potrivit art. 66, alin. 2 din HG nr. 262/2010 act normativ ce reglementează contractul cadrul în situația în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acordă serviciile medicale de urgență necesare, având obligația să evalueze situația medicală a pacientului și să externeze pacientul dacă starea de sănătate a acestuia nu mai reprezintă urgență; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de către acesta.
Așadar, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor acestui din urmă text de lege, coroborat cu restul dispozițiilor anterior citate din Legea privind reforma în domeniul sănătății și având în vedere calitate, de persoană asigurată a pârâtei, pentru perioada pentru care se solicită cheltuielile de spitalizare (22.01.2014 – 27.01.2014), instanța reține că în sarcina acesteia nu există obligația suportării cheltuielilor de spitalizare solicitate prin cererea de chemare în judecată de către reclamantul S. M. M., aceste cheltuieli urmând a fi suportate în conformitate cu dispozițiile legale în materie (Legea 95/2006)
Astfel, potrivit art. 2, alin. 9 asistența de sănătate publică este garantată de stat și finanțată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
Potrivit art. 34, activitățile de asistență de sănătate publică se finanțează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, precum și din contribuții personale și plăți directe, după caz, potrivit legii.
În conformitate cu art. 208, alin. 1, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Potrivit alin. 2, al aceluiași text de lege, obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt: a)protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident; b)asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit art. 209 fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie și se utilizează potrivit prezentei legi.Constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare contribuție, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse - donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Având în vedere toate aceste aspecte, în considerarea calității de persoană asigurată a pârâtei V. M., instanța urmează să respingă acțiunea introdusă de către reclamantul S. M. M., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul S. M. M., cu sediul în M., .. 18, jud. C., C._, în contradictoriu cu pârâta V. M., CNP –_, cu domiciliul în loc. C. V., ., jud. C..
Cu drept de a formula apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria M..
Pronunțată în ședință publică astăzi, data de 06.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B.-C. S. L. N. A.
Red. Tehnored. jud. B.C.S./06.06.2016
Listat gref. A.L.N./07.06.2016/4ex./3pag.
2com./07.06.2016
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1014 CPC ş.u..... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1031/2016. Judecătoria... → |
|---|
