Plângere contravenţională. Sentința nr. 743/2015. Judecătoria MORENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 743/2015 pronunțată de Judecătoria MORENI la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 743/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MORENI - JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 743
Ședința publică din data de 14.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: M. M. D.
Grefier: B. V.
S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petenta M. G., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – C.E.S.T.R.I.N.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petenta și reprezentantul intimatei.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care prezintă oral obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța declară deschisă etapa cercetării judecătorești și în temeiul art.258 rap. la art. 255 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți, apreciind că aceasta este legală și concludentă,.
Având în vedere lipsa părților și solicitarea petentei de aplicare a disp. art.411 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni la data de 27.07.2015, petenta M. G., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA (C.N.A.D.N.R.) – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C., a solicitat instanței anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de intimată la data de 13.07.2015 precum și a sancțiunilor aplicate, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.
În fapt, în motivarea plângerii contravenționale, petenta a arătat că a fost sancționată pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională de 250 lei.
Petenta a susținut că procesul-verbal este nelegal deoarece nu au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001 privind semnătura agentului constatator. De asemenea, petenta a invocat prescripția executării sancțiunii, procesul-verbal nefiind comunicat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Petenta a contestat și tariful de despăgubire prevăzut de art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002.
În drept, petenta a invocat dispozițiile O.G. 15/2002, O.G. 2/2001 și Legea nr. 455/2001.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxa de timbru în valoare de 20 de lei, conform art 19 din O.U.G. 80/2013.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate.
În motivarea întâmpinării, intimata a susținut că în data de 07.03.2015 autovehiculul înmatriculat cu nr._ aparținând petentei a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără rovinietă valabilă.
Intimata a susținut că procesul - verbal contravențional îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G. 2/2001.
În drept, intimata a invocat O.G. 15/2002.
Intimata a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsă, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 din C.proc.civ.
La data de 16.11.2015 petenta a depus o cerere completatoare prin care a invocat nerespectarea dispozițiilor art. 16 din O.G. 2/2001.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru petentă și pentru intimată, proba cu înscrisuri, considerând că aceasta este legală și concludentă.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul – verbal contravențional . nr._ întocmit de intimată la data de 13.07.2015, petenta M. G. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, deoarece la data de 07.03.2015, ora 13.04, autovehiculul înmatriculat cu nr._, aparținând petentei, a fost surprins circulând pe DN 71 Km 42+500m, localitatea Ulmi, jud. Dâmbovița, fără rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002.
În drept, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31 alin.(1) din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului – verbal contravențional, instanța apreciază că procesul – verbal contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului sau după caz, denumirea și sediul persoanei contraveniente, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Prin Decizia nr. XXII/19.03.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, în examinarea unui recurs în interesul legii, a stabilit că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe prevăzute de lege atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de către agentul constatator sunt limitativ determinate prin art.17 din O.G. nr.2/2001. În celelalte cazuri de nerespectare a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act, nulitatea procesului – verbal de constatare a contravenției nu poate fi constatată decât dacă petentul face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea respectivului proces – verbal.
Instanța constată că petenta a contestat procesul-verbal sub aspectul legalității, în sensul că a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr.2/2001, deoarece semnătura agentului constatator este electronică.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 6 în dosarul nr.14/2014, decizie dată în recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, a apreciat că:
” În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
Cu privire la semnătura agentului constatator, instanța observă că procesul-verbal prezintă o semnătură olografă, nu electronică, fiind îndeplinite condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, interpretate conform Deciziei nr. 6 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din dosarul nr.14/2014, decizie dată în recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.
Instanța reține că petenta a contestat faptul că nu a fost indicat locul exact al săvârșirii contravenției, data, ora, iar fapta nu a fost suficient descrisă, așa cum prevede art 16 din O.G. 2/2001. Acestea reprezintă motive de nulitate relativă a procesului-verbal, iar petenta nu a făcut dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Mai mult, instanța observă că fapta este suficient descrisă având în vedere natura acesteia, fiind de asemenea indicate data, ora și locul în care a fost săvârșită (data de 07.03.2015, ora 13.04, DN 71 Km 42+500m, localitatea Ulmi, jud. Dâmbovița), fiind posibilă astfel aprecierea instanței cu privire la presupusa contravenție.
Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde prevederi exprese referitoare la forța probantă a actului de constatare și sancționare a faptei contravenționale, din interpretarea art.34 din același act normativ rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt reținute, până la proba contrară, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost învestit de către stat, beneficiind astfel de o prezumție simplă de temeinicie, pe care, potrivit art.249 din C.proc.civ. și art.10 alin 1 teza finală din C.proc.civ., petenta o poate răsturna prin administrarea unor probe concludente contrare.
A considera procesul-verbal de constatare a contravenției ca având o prezumție absolută de legalitate conduce la o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, asa cum reiese din cauza A. contra României.
Având în vedere aceste aspecte, instanța trebuie sa stabilească o proporționalitate între prezumția de legalitate a procesului-verbal si prezumția de nevinovăție a contravenientului.
Cu privire la încadrarea faptei, instanța constată că fapta reținută prin procesul-verbal de contravenție a fost corect încadrată, având în vedere că art. 8 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România prevede că (1)fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Instanța constată că prin procesul-verbal se instituie o prezumție relativă de veridicitate a celor constatate de agent, iar petenta nu a reușit să răstoarne această prezumție, deși avea posibilitatea să prezinte rovinieta valabilă la data constatării contravenției. De asemenea, contravenția este dovedită de intimată și prin planșa foto depusă la dosar și datele înscrise pe aceasta.
Art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instituie două condiții de fond de care depinde legalitatea procesului verbal de contravenție, respectiv aplicarea sancțiunii în limitele prevăzute de lege și proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei. Agentul constatator a respectat aceste două condiții, sancțiunea amenzii fiind aplicată în limitele fixe prevăzute de lege și proporțional cu pericolul social al faptei, având în vedere importanța achitării tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
Cu privire la susținerile petentei referitoare la tariful de despăgubire prevăzut de art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002, instanța constată că prin acest proces-verbal petenta nu a fost obligată la plata unui asemenea tarif de despăgubire. Prevederile art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002 au fost abrogate de pct. 2 al art. I din Legea nr. 144 din 23.07.2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012.
Petenta a solicitat, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, dar această cerere nu a fost în niciun fel motivată, astfel că instanța consideră că nu se impune admiterea unei astfel de cereri.
Față de aceste aspecte, instanța reține că procesul – verbal contravențional este legal și temeinic.
Cu privire la prescripția executării sancțiunilor, invocată de petentă, instanța constată că pentru lipsa rovinietei valabile, procesul-verbal se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, așa cum prevede art. 9 alin. 3 din O.G. 15/2002 ( forma în vigoare la data săvârșirii contravenției).
Din coroborarea prevederilor alin. 1 și alin. 2 ale art. 9 din O.G. 15/2002, instanța reține că prezenta contravenție se poate constata și cu ajutorul mijloacelor tehnice de către personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.; personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, în numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.; politia rutiera, în situația când efectuează controlul existentei rovinietei valabile, fără personalul menționat la lit. a) și b); personalul poliției de frontiera care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, împreună cu personalul prevăzut la lit. a).
Astfel, data la care a fost constatată contravenția este data încheierii procesului-verbal, respectiv 13.07.2015.
Având în vedere aceste aspecte, instanța constată că procesul-verbal a fost comunicat în termenul legal de 30 de zile, la data de 20.07.2015.
În consecință, pentru motivele de fapt și de drept anterior menționate, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța urmează să respingă plângerea contravențională formulată de petent, privind procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de intimată la data de 13.07.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta M. G., CNP_, domiciliată în mun. Moreni, .. 30, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – C.E.S.T.R.I.N., cu sediul în ..401A, sector 6 București, privind procesul verbal de constatare și sancționare . nr._/13.07.2015 încheiat de intimată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Moreni.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2015.
Judecător, Grefier,
Red. M.D.M.
Tehnored. VB,MDM
4 ex./14.01.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 745/2015. Judecătoria MORENI | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
