Plângere contravenţională. Sentința nr. 822/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 822/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 18-06-2015 în dosarul nr.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Operator de date cu caracter personal nr.3270
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.822
Ședința publică din 18 iunie 2015
Instanța compusă din:
Președinte E. M.
Grefier T. I.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. „O.” S.R.L. Nana cu sediul în . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 25 februarie 2015 de I.S.C.T.R. - I. Teritorial nr.2 – I.C.J. I.L. – cu sediul în mun. Slobozia, .-92, județul Ialomița.
La apelul nominal a răspuns d-na av. V. G.-A. pentru petenta S.C. „O.” S.R.L. Nana, lipsă fiind intimatul I.S.C.T.R. - I. Teritorial nr.2 – I.C.J. I.L. Slobozia.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
În temeiul art.131 Cod pr.civ. instanța pune în discuție competența generală, materială și teritorială a sa.
Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Oltenița în raport de dispozițiile art.32 al.2 din O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
D-na av. V. G.-A. pentru petenta S.C. „O.” S.R.L. Nana arată că instanța este competentă general și material să soluționeze cauza, însă cu privire la competența teritorială,consideră că Judecătoria Slobozia, județul Ialomița este competentă a soluționa prezenta cauză.
Instanța reține spre soluționare excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Oltenița.
INSTANȚA:
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr._ petenta ., cu sediul in ., a solicitat în contradictoriu cu intimata I. - I. Teritorial Nr.2, ICJ IL cu sediul in Slobozia, .-92, județul Ialomița anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/25.02.2015 si comunicat la 03.03.2015 si a amenzii contaventionale de 3.000 lei ca neîntemeiat.
În motivare arată că procesul-verbal atacat a fost încheiat de I. -I. Teritorial Nr.2, ICJ IL in lipsa oricărui reprezentant legal al ., societate care potrivit Actului Constitutiv este reprezentata in calitate de Administrator numai de d-na M. A., fapt pe care il dovedește cu copia certificată a rezoluției judecătorului delegat in care se atesta ca singurul administrator al firmei este numai acesta. De altfel, lipsa contravenientului reiese foarte clar din mențiunea făcuta in procesul-verbal atacat unde se arata ca, reprezentantul legal al contravenientei nu este de fata .
În aceste condiții, procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate întrucât a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale prevederilor art.16 alin.6 din O.G. Nr.2/2001 care prevede obligativitatea ca in situația in care contravenientul este persoana juridica trebuiesc făcute mențiuni cu privire la nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă, situație care in speța nu a fost menționata in procesul-verbal de constatare a contravenției, aceste date lipsind cu desăvârșire. (a se vedea in acest sens copia -certificata a certificatului de înmatriculare).
De asemenea, agentul constatator a încălcat dispozițiile imperative ale art.16 alin.1 intrucat nu menționează clar localitatea unde s-a încheiat procesul-verbal contestat. Astfel, procesul verbal trebuie sa cuprindă LOCUL unde este încheiat. Prin "loc" legiuitorul a avut in vedere identificarea si nominalizarea localității unde este întocmit procesul-verbal de contravenție pentru îndeplinirea cerinței stipulata la art.32 alin.2 din O.G Nr.2 2001 de a se cunoaște cărei Judecătorii îi revine competenta soluționării eventualei plângeri a contravenientului fata de acest proces-verbal.
De altfel, Legea de organizare judecătoreasca stabilește circumscripțiile judecătoriilor pe localități ca drept criteriu ai competentei lor materiale. In speța, procesul-verbal contestat nu stabilește locul încheierii sale printr-o localitate ci prin "DN 21 -KM 92”, nefiind deci identificat clar locui încheierii procesului-verbal contestat. Aceasta încălcare a cerințelor O.G. Nr.2/2001 atrage anularea acestuia pentru lipsa mențiunii locului în care a fost încheiat.
Procesul verbal de constatare a contravenției mai sus arătat a fost întocmit in lipsa unui martor, situație ce atrage nulitatea procesului verbal întocmit conf dispozițiilor art.19 din OUG Nr2/2001. Nu poate fi primita explicația agentului constatator in condițiile in care conducătorul auto a fost oprit in trafic la o ora de vârf, pe o sosea foarte circulată.
Conform art.21 alin.3 din O.G. Nr.2/2001, sancțiunea contravenționala se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal. Din conținutul procesului-verbal rezulta ca aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut in lipsa contravenientului fără sa se tina cont de nici unul din elementele si criteriile legale mai-sus enunțate. Astfel agentul constatator nu a justificat in nici un fel modul de stabilire a cuantumului amenzii contravenționale in sensul ca nu justifica ce criteriu l-a determinat sa aprecieze o răspundere contravenționala in cuantumul uriaș (pentru posibilitățile financiare ale societății petente ) de 3.000 lei.
La rubrica " Alte mențiuni" -desi conducătorul auto a insistat ca obiectiunile sa-i fie inserate in procesul-verbal, agentul constatator a refuzat sa ia act si sa faca mențiuni in acest sens. Așadar si din acest punct de vedere au fost încălcate normele imperative ale O.G. nr.2/2001 respectiv art. 16 alin.7 care prevăd ca sancțiune nulitatea procesului-verbal având in vedere ca "Obiectiunile” contravenientului lipsesc cu desăvârșire. Daca ar îi respectat legea si ar fi dat curs cererii sale, probabil ca ar fi putut in fata instanței de judecata sa demonstreze mai ușor aceasta situație, in sensul ca nici o clipa nu a acționat cu vinovăție, care de altfel este o trăsătura principala a contravenției.
In ceea ce o privește, in raport cu criteriile arătate mai sus chiar daca se face vinovată ca nu a fost prezentată dovada achitării rovinietei, apreciază ca aceasta fapta nu este atât de gravă încât sa justifice aplicarea unei amenzi in cuantumul stabilit de agentul constatator deoarece a fost o situație fortuita impusa de împrejurări ce necesitau soluționarea problemei unui transport ce nu putea fi efectuat decât cu autovehiculul in cauză. Desi conducătorul auto a insistat sa se consemneze obiectiunile sale in procesul-verbal aceasta situație si a insistat asupra prezentei unui martor in vederea confirmării situației speciale create, agentul constatator a refuzat sa faca acest lucru explicând ca prezenta unui martor nu este obligatorie. Si sub acest aspect, procesul verbal este lovit de nulitate absoluta.
M. mult, arată ca nu este reala susținerea agentului constatator ca nu a achitat contravaloarea rovinietei, aceasta dovadă există si urmează sa facă dovada în acest sens.
Sub acest aspect solicită să se constate că fapta nu exista. Având in vedere situația expusa mai sus precum și faptul că nu a mai fost vreodată sancționată pentru faptele reținute de agentul constatator, daca totuși se va aprecia că trebuie să răspundă contravențional, solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, potrivit prevederilor art.38 alin.3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Față de aceste motive, solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulata, cu toate consecințele legale ce decurg din aceasta.
In drept, a invocat dispoz. O.G. Nr.2/2001, art.28 aiin.3, art.27, art.16 alin 1 si 8, art.31, art.32 alin2, art.21 alin.3, art.19 alin.2 si art.38 alin 3.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar înscrisuri și taxa judiciară de timbru.
În termen legal, intimatul I. de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier - I.S.C.T.R. cu sediul in mun. București, .. 38, Sect. 1, si sediul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedura din acest dosar in mun, Constanta, ., nr. 2. .. Constanta, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind netemeinica si nelegală.
În motivarea întâmpinării arată că supune cerinței instanței din adresa in ceea ce privește documentația care a stat la baza emiterii procesului verbal și precizează că nu au ce documente să depună la dosar care sa fi stat la baza emiterii procesului verbal deoarece contravenția a fost depistata de către agentul constatator, direct și nemijlocit, prin propriile sale simțuri, în trafic, în momentul verificării.
In motivare arată că în data, ora si locul controlului in trafic, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ ce tracta semiremorca_ deținute spre utilizare de petenta si conduse de șoferul dl. Ș. A. D., in timp ce efectua un transport rutier public contra cost de mărfuri, iar in urma verificărilor efectuate de către agentul constatator cu ajutorul Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare si Control a Rovinetei (S.I.E.G.M.C.R.) s-a constatat faptul ca ansamblul de vehicule mai sus menționat, efectua un transport rutier de mărfuri fara a deține rovinieta valabila. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzuta de art. 8, alin. (1), din O.G.R. 15/2002 cu modif. si compl. ulterioare, adică: "Fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua si se sancționează cu amenda.".
Petenta nu a negat fapta săvârșita si nu adus nici o proba in dovedirea nevinovăției sale.
De asemenea, în probațiune, pentru o justa soluționare a cauzei solicită ca instanța să se adreseze către C.N.A.D.N.R. pentru comunicare clară a datei si orei obținerii rivinietei de către petent, astfel numai in acest mod, instanța de judecata poate constata faptul dacă la data și ora efectuării controlului, respectiv 25.02.2015 ora 16:20, petenta deținea sau nu rovinieta pentru numărul de înmatriculare_, cât și data și ora la care aceasta și-a achiziționat-o.
Agentul constatator a respectat pe deplin art. 1 alin, (1) din O.G. 2/2001, astfel printr-o simpla vizualizare a procesului verbal de contraventie se poate observa cu ușurința ca acesta cuprinde data si locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator, date personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de muncă ale contravenientului ; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârșită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite ; indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția ; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării in termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea ; cat si alin.(6) privind datele de identificare ale contravenientei persoana juridica - cerute de lege au fost menționate in cuprinsul procesului verbal de contravenție (la punctul 2, denumire corectă, adresa corectă, cod unic de înregistrare, nr. de înregistrare din registrul comerțului, numele și prenumele persoanei fizice ce reprezintă legal persoana juridică contravenienta etc) nu cum rău-intenționat si eronat afirma petenta în plângerea sa contravenționala, că toate acestea nu ar fi prezente în actul de contravenție.
Asa cum lesne poate constata si instanța de judecata de la rubrica „descrierea faptei” din cuprinsul procesului verbal, de pct. 1 din cuprinsul acestuia, agentul constatator a detaliat această faptă pe parcursul a nu mai puțin de 9 rânduri din cuprinsul acestuia, cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot duce la aprecierea gravității respectându-se astfel pe deplin art. 16, alin. (I) din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor).
Ag. constatator a respectat pe deplin art. 19, alin. 3 din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor), text de lege ce permite întocmirea unui proces verbal de contravenție in acest mod. Astfel, contravenienta persoana juridica .. nu era de față (nici măcar prin reprezentantul legal al acesteia - administrator M. A.) in trafic in momentul întocmirii acestui act sancționator pentru a semna si stampila procesul verbal in dreptul rubricii ""contravenient", si astfel nu putea formula obiectiuni in conf. cu art. 16. alin. 7 din O.G 2/2001. Procesul verbal de contravenție a fost încheiat in trafic in momentul săvârșirii faptei numai dupa aflarea tuturor datelor de identificare ale contravenientei - pers. jur. - cerute de lege (denumire corecta; adresa corecta; Cod Unic de înregistrare; Nr. de inreg. din Registrul Comerțului ; numele, prenumele si calitatea pers. fiz. ce reprezintă legal pers. juridică contravenienta; etc). La momentul întocmirii acestui act de constatare si sanctionare (25.02.2015, ora 16,20), persoanele aflate la fata locului au refuzat sa-si asume calitatea martori, cu excepția altor ag. constatatori (inspectori I.S.C.T.R., etc.) ce nu pot semna martori, conform legii.
Despre toate acestea s-a făcut mențiune in cuprinsul procesului verbal de contravenție, in conformitate cu art 19, alin. (3) din O.G.R. 2/2001 (Legea contravențiilor), text de lege ce da voie, fiind permisiv pentru un org. constatator de a întocmi astfel un proces verbal de contravenție, în situații limita, in situații extreme ca cel din aceasta cauza. Mai mult decât atât, instanțele judecătorești din toata tara sunt unanim constante în acest sens, si au admis ca fiind temeinic si legal întocmite procesele verbale de contravenție încheiate în condiții grele, în condiții limită, ca cel din aceasta cauza, dacă se constată ca contravenția a existat.
Singurele motive de nulitate absoluta ale unui proces verbal de contravenție sunt cele prevăzute expres si limitativ de art. 17 din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor), iar în cuprinsul acestui proces verbal de contravenție nu sunt prezente nici unul dintre aceste motive.
Mai mult decât atât, in speța de față nu sunt prezente nici unul dintre cazurile prevăzute de lege ce înlătura răspunderea contravenționala a faptei (forța majora, cazul fortuit, starea de necesitate, etc).
Mai arată că nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale in „avertisment"" din următoarele considerente :
- art. 21, alin. (3) din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor) stipulează că sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ. Ori, O.G.R. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare reprezintă in acest caz actul normativ in baza căruia a fost stabilita acea contravenție, iar acest act normativ nu prevede aplicarea sancțiunii ""avertisment" pentru nici o contravenție, ci prevede numai aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale pentru toate contravențiile.
Daca legiuitorul ar fi considerat ca aceasta contravenție ar fi avut un grad scăzut de pericol social al faptei ar fi prevăzut expres in cuprinsul acestui act normativ si posibilitatea aplicării amenzii contravenționale alternativ cu sancțiunea „avertisment” asa cum este prevăzut expres si in cuprinsul altor acte normative.
O.G.R. 15/2002 cu modif. si compl. ulterioare reprezintă in acest caz norma juridică speciala in materia contraventiior din domeniul rovinietei, in timp ce O.G.R. 2/2001 este norma juridică generala in materia contravențiilor. Instanța de judecata trebuie sa faca aplicare principiului binecunoscut in drept ca «atunci cand avem o norma juridica speciala si o normă juridica generala, se aplica cu prioritate norma juridica speciala» mai ales ca in acest caz norma generala face trimitere la norma speciala.
- conducerea unui vehicul pe drumurile publice fara a deține rovinieta valabilă reprezintă la ora actuala una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, având un grad ridicat de pericol social al faptei. Ori, consideră ca nu este normal legal si moral sa se înlocuiască in "avertisment" pentru una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, cu un grad ridicat de pericol social al faptei - "avertisment” ce nu are nici o consecința asupra contravenientei.
- ag. constatator a dat dovada de prea multa înțelegere si bunăvoința si a aplicat petentei amenda minima prevăzuta de lege pentru aceasta contravenție, in cuantum de 3000 lei.
Cert este ca aceasta contravenție a existat cu adevărat, fapt indubitabil demonstrat instanței de judecata si de înscrisurile la care a făcut referire mai sus si aflate la dosar ca probe, iar un proces verbal de contravenție este un act unilateral de voința conform O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor) ce face dovada pana la proba contrarie si creează prezumția de adevăr, iar în aceasta speța contravenienta nu a adus nici o proba in dovedire inexistentei contravenției, ba mai mult recunoaște si se rezuma umil la simple scuze puerile fără nici o valoare din punct de vedere juridic.
Raportat la cele prezentate mai sus solicită respingerea plângerii ca nefondată si menținerea procesului verbal de contravenție . nr._/25.02.2015 ca fiind temeinic si legal întocmit, și implicit plata amenzii prevăzute în el.
In drept, a invocat prezenta întâmpinare pe art. 205-208 din noul c. pr. civ., pe O.G.R. nr. 15/2002 cu modif. si compl. ulterioare, precum si pe OGR nr. 2/2001.
La termenul din 18 iunie 2015, instanța verificându-și competența a invocat din oficiu, excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Oltenița, pe care după ce a pus-o în discuție a reținut-o spre soluționare.
Instanța urmează a admite excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu, ca fiind întemeiată.
Astfel, potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2201 privind regimul juridic al contravențiilor, „Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.”
Fapta contravențională a fost săvârșită pe "DN 21 -KM 92 ", în mun. Slobozia, jud. Ialomița.
Potrivit HG nr. 337/1993 mun. Slobozia, jud. Ialomița,intră în competența teritorială a Judecătoriei Slobozia, jud. Ialomița.
Așa fiind, instanța în temeiul art. 132 alin. 3 C.pr.civilă, va declina competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia jud. Ialomița.
Prezenta hotărâre nu este supusă nici unei căi de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Oltenița, invocată din oficiu.
Declină competența soluționării cauzei privind pe petenta S.C. „O.” S.R.L. Nana cu sediul în . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 25 februarie 2015 de I.S.C.T.R. - I. Teritorial nr.2 – I.C.J. I.L. – cu sediul în mun. Slobozia, .-92, județul Ialomița, în favoarea Judecătoriei Slobozia, județul Ialomița.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2015.
Președinte,Grefier,
ElenaMihaiTatiana I.
RD/ME/VM
22.06.2015
2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 821/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 823/2015. Judecătoria OLTENIŢA → |
|---|
