Pretenţii. Sentința nr. 20/2016. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2016 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 20-05-2016 în dosarul nr. 845/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA-JUDETUL CĂLĂRAȘI
Operator de date cu caracter personal nr. 3270
Dosar nr._
SENTINTA CIVILĂ Nr.
Ședința publică de la 20.05.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D.
Grefier P. D.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii civile formulată de reclamanta I. M., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâta N. N., domiciliată în mun. Bucuresti, ., ., ., sector 3, având ca obiect ”pretenții”.
Dezbaterile in fond au avut loc si au fost consemnate in incheierea de ședinta din data de 18.05.2016, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre si, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astazi, 20.05.2016, hotarand următoarele:
INSTANȚA,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.06.2015, sub nr._, reclamanta I. M., domiciliată în ., a chemat in judecată pe pârâta N. N., domiciliată în comuna Curcani, .. 54, jud. Călărași, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând despăgubiri morale și daune materiale generate de evenimentul petrecut in data de 13.05.2014 și anume a fost mușcată de câinele pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, se arată că la data de 13.05.2014, având în vedere relația de vecinătate și prietenie pe care o avea cu pârâta, a fost chemată de aceasta până la ea și datorită faptului că respectiva avea un câine pe care de cele mai multe ori îl ținea legat, a mers în curtea acesteia, a intrat și a fost atacată, târâtă cca 10 m prin curte de câinele pârâtei care nici cu intervenția stăpânei nu s-a liniștit.
După ce câinele a acționat după bunul său plac, acesta a lăsat-o plină de plăgi și în inconștiență.
Urmare acestui eveniment a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență B. A. Bucuresti, în perioada 15.05.-04.06. 2014, cu diagnosticul plăgi mușcate câine cunoscut (nevaccinat), față anterioară, gambă stânga cu decelarea unui lambou tegumentar pedicular și plăgi mușcate față antepicior stâng etc.
Întrucât la vârsta sa a fost nevoită să suporte consecințele faptului animalului pârâtei a fost nevoită să o actioneze in instanta, intrucat pe cale amiabilă nu au rezolvat litigiul.
Menționează, de asemenea, faptul că a formulat și plângere penală, însă a fost îndrumată să-și rezolve latura civilă pe cale judecătorească, întrucât nu este de competența organelor de cercetare penală latura civilă a cauzei.
Față de aceste motive si probele ce le va administra, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispoz. art. 1375 NCC.
In dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar adeverinta nr. 112 din 29.01.2015 emisă de Primăria ., biletul de iesire din spital la data de 04.06.2014, copie CI reclamantă, scrisoare medicală, cupon pensie aferent lunii octombrie 2014, certificat medico- legal nr. 2068/A2/257/24.06.2014 eliberat de Serviciul de Medicină Legală Călărași.
La data de 27.10.2015, prin serviciul arhivă-registratură al instanței, pârâta N. N., domiciliata in mun. București, sec. 3, ., ., ., si domiciliu ales pentru comunicarea actelor de procedura in comuna Curcani, .. 54, jud. Călărași, in contradictoriu cu numita I. M., domiciliata in ., in termenul legal prevăzut de art. 205 C. proc. civ. a formulat întâmpinare la cererea de chemare in judecata, prin intermediul căreia, solicită respingerea acțiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare, se arată faptul că reclamanta a chemat-o in judecata, solicitând instanței „obligarea paratei la plata sumei de_ lei reprezentând despăgubiri morale si daune materiale generate de evenimentul petrecut in data de 13.05.2014 si anume am fost muscata de câinele paratei".
In susținerea cererii, reclamanta a arătat ca „motivat de relația de vecinătate si prietenie pe care o avea cu parata a fost chemata de aceasta pana la ea si datorita faptului ca aceasta avea un câine pe care de cele mai multe ori il ținea legat, a mers in curtea mea, a intrat si a fost atacata, tarata cea. 10 m. prin curte de câinele sau care nici cu intervenția stăpânei nu s-a liniștit".
Temeiul cererii este cel prevăzut la art. 1375 C. civ. care dispune: „Proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scăpat de sub paza sa".
In motivarea respingerii cererii de chemare in judecata, solicită a se avea in vedere următoarele:
Fapta pe care o descrie reclamanta nu a avut loc la data de 13.05.2014, ci la data de 15.05.2014, data la care aceasta a si fost internata in spital, potrivit biletului de ieșire din spital depus la dosar de reclamanta; subsemnata are domiciliul in mun. București, dar datorita stării de sănătate precare a surorii sale, mama numitului S. M., locuiește cu aceasta 3 sau 4 zile pe săptămâna la Curcani, in casa situata pe .. 54, sora sa locuind permanent in acest imobil, iar in restul zilelor din săptămâna stau in București, in apartamentul proprietatea sa;
Imobilul menționat este proprietatea nepotului său, S. M., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din data de 15.07.1994, eliberat de notariatul Oltenița.
Câinele despre care reclamanta afirma ca a muscat-o, pe nume Aluna, este proprietatea nepotului său, S. T., fratele lui S. M., respectiv fiul surorii sale.
Acest câine este înregistrat, microcipat si are carnet de sănătate cu toate vaccinurile la zi;
Proprietarul câinelui, S. T., a construit in curtea casei lui S. M., acolo unde locuiește efectiv sora sa, o cușca si un țarc in care sta câinele si de care acesta are grija.
La data când s-a întâmplat incidentul, nu se afla in locuința, deoarece a plecat de dimineața, in jurul orei 10, la București, pentru a-și ridica pensia de la BCR SA, sucursala T. Pallady, acolo unde are contul in care se virează pensia, iar peste noapte a rămas in apartamentul său. A doua zi a aflat de incident, dar nu poate da mai multe relații deoarece nu a fost de fata si nici nu a chemat-o pe reclamanta in curtea casei unde îsi are domiciliul sora sa.
Solicită a se observa ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1375 C. civ., in sensul ca nu este nici proprietarul animalului si nici nu era cel care se deservea de acesta la data producerii incidentului, prin urmare câinele nu se afla nici in paza juridica si nici in paza materiala a acesteia, pentru a fi obligata la despăgubiri in cauza de fata.
Intâmpinarea a fost întemeiată pe dispoz. art. 205 si urm. C. proc. civ.
In dovedirea întâmpinării, pârâta a depus la dosar împuternicire avocațială, contractul de vânzare cumpărare eliberat de Notariatul de Stat Local Oltenița, carnetul privind identificarea animalului.
La data de 13.01.2016, reclamanta I. M., privitor la întâmpinarea formulata de parata N. N. in prezentul dosar a formulat cerere de chemare in garanție conform art. 72 cod proc. civ si art. 1375 cod civ., a numitului S. T. domiciliat in . proprietar al câinelui ce la data de 13.05.2014 i-a produs vătămări ce au necesitat internarea sa in spital o vreme îndelungata, iar vătămările produse la acel moment nici in prezent nu s-au vindecat complet,fiind nevoita in continuare sa urmeze proceduri recuperatorii.
La termenul de judecată din data de 02.03.2016, reclamanta a renunțat la judecata cererii de chemare in garanție, instanța luând act în acest sens.
La același termen de judecată, reclamanta a înțeles să formuleze o cerere modificatoare a acțiunii introductive de instanța prin care a chemat în judecată, in calitate de pârât, pe numitul S. T., domiciliat in ., proprietarul câinelui care i-a produs vătămări corporale la data de 13.05.2014.
La termenul de judecată din data de 06.04.2016, instanța, a pus în discuția părților cererea modificatoare a acțiunii introductive de instanță, după care, în urma deliberărilor, a dispus respingerea acesteia, ca tardiv formulată, cu motivarea arătată în respectiva încheiere.
În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială.
Deliberând asupra cauzei de față, instanța reține următoarele:
Art. 1375 Cod civil, definește noțiunea de răspundere pentru prejudiciile cauzate de animale, astfel: proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.
Art. 1377 Cod civil, definește noțiunea de pază: în înțelesul dispoz.art. 1375 și art. 1376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispoziții legale sau a unui contract ori chiar numai în fapt, exercita in mod independent controlul și supravegherea asupra animalului sau a lucrului, și se servește de acesta în interes propriu.
Din analiza celor două texte enunțate mai sus,se degajă concluzia că răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, revine persoanei care are paza animalului în momentul producerii prejudiciului. Paza juridică sau paza materială decurge, ca regulă, din dreptul pe care îl are o persoană de a se folosi de animalul respectiv, care implică prerogativa de comandă, de direcție și supraveghere asupra animalului. In această situație este proprietarul animalului, ori persoana căreia proprietarul i-a transmis folosința animalului, de exemplu, pe temeiul unui drept de uzufruct, al unui contract de locațiune, al unui contract de comodat, etc.
Deci, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale are ca fundament paza exercitată asupra animalului care produce paguba, noțiunea de pază, așa după cum s-a arătat, fiind reglementată de art. 1377 Cod civil.
Această fundamentare pornește de la ideea că cel care exercită paza asupra unui animal trebuie să își asume riscul producerii unor prejudicii de către acesta, dar, totodată, proprietarul sau cel care se folosește de animal trebuie să ofere garanția că va despăgubi victima în ipoteza producerii unei daune. Vorbim, așadar, de o formă de răspundere obiectivă, independentă de orice culpă, care nu poate fi fundamentată decât pe ideea de garanție, argumentată și pe faptul că răspunderea intervine chiar și atunci când animalul a produs prejudiciul fiind scăpat de sub pază.
Pentru a fi antrenată răspunderea, victima trebuie să facă dovada că prejudiciul a fost cauzat de animal și că, la momentul producerii acestuia, animalul se afla sau trebuia să se afle sub paza proprietarului sau a celui care se folosea de acesta.
Ori, din probatoriul administrat în prezenta cauză civilă, rezultă faptul că în persoana pârâtei nu sunt îndeplinite condițiile antrenării răspunderii civile, prevăzute de art. 1375 și 1377 Cod civil.
Astfel, conform înscrisurilor de la filele 47-51 și 87, rezultă faptul că proprietarul câinelui care i-a produs leziunile traumatice reclamantei I. M. este martorul S. T., care prin depoziția dată în cursul cercetării judecătorești, a confirmat acest lucru.
Totodată, din răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei, precum și din depozițiile martorilor N. A., S. T. și Pipină V., rezultă faptul că la momentul incidentului, produs pe data de 15 mai 2014, în curtea locuinței familiei S. M. (proprietarul imobilului amplasat in ., conform contractului de vânzare-cumpărare de la fila 88 dosar și unde fratele acestuia își ținea animalul, având în acest scop un spațiu special amenajat), pârâta N. N. se afla într-o deplasare în municipiul București,la locuința sa, pentru rezolvarea unor probleme personale, revenind în imobilul din . zi.
Singura persoană prezentă la momentul acestui incident a fost numita S. S., sora pârâtei S. N., persoană care locuiește în imobilul descris mai sus și, care, în momentele în care câinele, aparținând numitului S. T., a mușcat-o pe reclamantă, avea paza materială a animalului.
Din același probatoriu administrat în cauză rezultă și faptul că pârâta N. N. nu locuiește efectiv în imobilul aparținând numitului S. M., ci aceasta face deplasări periodice la adresa în cauză pentru a-și vizita sora.
Față de cele reținute, conform probatoriului administrat în cauză, instanța apreciază că pârâta este exonerată de orice răspundere pentru prejudiciul cauzat de câinele aparținând martorului S. T. reclamantei I. M., motiv pentru care, acțiunea îndreptată împotriva acesteia urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 Cod pr.civilă, reclamanta va fi obligată la plata către pârâtă a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând in onorariu de avocat.
Va lua act de renunțarea la judecata cererii de chemare in garanție formulată de către reclamanta I. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta I. M., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâta N. N., domiciliată în mun. București, ., ., ., sector 3, ca neîntemeiată.
Obliga reclamanta la plata către parata a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constând in onorariu de avocat.
Ia act de renunțarea la judecata cererii de chemare in garanție formulata de către reclamanta I. M..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pt. exercitarea caii de atac urmând a fi depusa la Judecătoria Oltenița.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2016.
Președinte, Grefier,
D. LaurentiuDiaconu P.
Red/D.L.
Tehnored.P.D.
14.06.2016-4 ex.
Emis 3 .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 761/2016.... | Uzucapiune. Sentința nr. 843/2016. Judecătoria OLTENIŢA → |
|---|
