Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 8465/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8465/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 8465/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8465/2015
Ședința publică din data de 08 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. M. D.
GREFIER: A. C. F.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamanta P. S. (fostă M.) în contradictoriu cu pârâtul M. J. J., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal și asistată de av. M. A., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că nu s-a depus raportul de anchetă socială de către Primăria A., după care:
Reprezentantul reclamantei aduce la cunoștința instanței că s-a efectuat raportul de anchetă socială de către Primăria A., a fost comunicat reclamantei în plic sigilat și îl depune la dosar.
Instanța învederează că acesta a fost motivul pentru care s-a repus cauza pe rol și constată că s-a depus raportul de anchetă socială efectuat de către Primăria A..
Instanța, nemaifiind alte probe sau cereri, declară cercetarea judecătorească terminată și deschide dezbaterile asupra fondului.
Reprezentantul reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată pentru motivele arătate la termenul anterior de judecată și dezvoltate în concluziile scrise depuse în cauză.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată sub dosar nr._, legal timbrată reclamanta P. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâul M. J.-J. ca instanța prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună exercitarea autorității părintești asupra minorului M. C. –M. în exclusivitate de către ea.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul în perioada 01.04._02 iar la data de 29.12.2000 s-a născut minorul M. C.-M. precizând că minorul nu are nici un fel de raport cu tatăl său, acesta fiind crescut de către ea și nu au nici un fel de relație cu pârâtul.
A menționat reclamanta că la data divorțului din eroare au declarat că nu există copii minori rezultați din căsătorie, astfel că nu s-a stabilit în hotărârea judecătorească efectele divorțului cu privire la minor, din această cauză fiindu-i necesar acordul fostului său soț pentru orice act juridic încheiat în interesul minorului.
În drept reclamanta a invocat art.264, art.398 alin.1 Cod civil, art.114 Cod procedură civilă.
În probațiune reclamanta a depus înscrisuri, respectiv sentința civilă nr.9119/2002 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar 6825/2002, certificatul de naștere al minorului, certificatul de naștere al reclamantei și certificatul de căsătorie.
Pârâtul,legal citat nu a depus întâmpinare și nu și-a precizat poziția față de cerere.
Sub aspect probatoriu în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri,proba testimonială și a fost audiat minorul în Cameră de Consiliu.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit certificatului de naștere depus la fila 10 din dosar reclamanta este mama minorului M. C. –M. născut la data de 29.12.2000 iar pârâtul este tatăl acestuia, căsătoria dintre părți fiind desfăcută prin sentința civilă nr.9119/2002 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar 6825/2002, prin această hotărâre nefiind reglementate raporturile părinților cu copilul minor.
Instanța reține că dispozițiile privitoare la relațiile dintre părinți și copii reglementate distinct în capitolul Codului civil referitoare la divorț stabilesc că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți și doar în cazurile în care există motive întemeiate, ținându-se seama de interesul superior al copilului, instanța poate să hotărască ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
„Autoritatea părintească” este o instituție juridică nouă și reprezintă un drept și o responsabilitate a părinților, iar regula generală este aceea a exercitării sale în comun de către ambii părinți și în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, exercitarea autorității părintești în exclusivitate de către un singur părinte reprezentând excepția, fiind necesară dovedirea unor motive întemeiate pentru a se dispune exercitarea autorității părintești în exclusivitate .
Totodată, instanța reține că potrivit disp. art. 506 Cod civil, cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia.
Art.36 pct.7 din legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului enumeră motivele considerate întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte, respectiv alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Instanța reține că potrivit depoziției martorei audiate pârâtul nu l-a vizitat niciodată pe minor și nu a contribuit la creșterea acestuia, aceasta precizând și faptul că pârâtul nu este tatăl copilului, aspect pe care instanța nu-l poate lua în considerare atâta timp cât din actele de stare civilă reiese paternitatea pârâtului față de copil.
Minorul, audiat în cameră de consiliu a arătat că locuiește doar cu mama de la vârsta de 2 sau 3 ani, pârâtul nu îl vizitează și nu a avut nici o legătură cu el niciodată.
Instanța reține că exercitarea autorității părintești în comun presupune luarea deciziilor importante cu privire la copil de către ambii părinți, precum și exercitarea în mod efectiv a obligațiilor față de acesta, ori atâta timp cât tatăl copilului nu l-a vizitat niciodată și nu păstrează nici o legătură cu acesta, exercitarea autorității părintești în comun este imposibil de realizat și nu este în interesul superior al copilului .
Având în vedere aceste aspecte de fapt și de drept instanța va admite cererea și va dispune exercitarea autorității părintești asupra minorului M. C.-M. născut la data de 29.12.2000 în exclusivitate de către mamă.
Instanța ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. S. CNP_ cu domiciliul în Oradea, ., nr.21,. în contradictoriu cu pârâtul M. J.-JOZSEF CNP_ cu domiciliul în Oradea, ., ., județul Bihor .
Dispune exercitarea autorității părintești asupra minorului M. C.-M. născut la data de 29.12.2000 în exclusivitate de către mamă.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apelul se depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 08 octombrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. M. D. A. C. F.
Red. T.M.D./06.11.2015
Tehn. A.C.F./T.M.D
4 ex./
Comunicări: 2 ex.- P. S. (fostă M.), M. J. J.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 8464/2015. Judecătoria ORADEA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria ORADEA → |
|---|
