Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 9392/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9392/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 9392/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9392/2015
Ședința publică de la 28 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. Secara
Grefier - C. M.
Pe rol judecarea cauzei minori și familie formulată de reclamantul B. O. G. G. în contradictoriu cu pârâta B. A. C. având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită prin necitarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței cele de mai sus, după care,
Se constată că, dezbaterile pe fond au avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 7 octombrie 2015 fiind consemnate în aceea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 14 octombrie 2015, respectiv 28 octombrie 2015 când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând,
Constată că, prin cererea principală înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.10.2014, legal timbrată, reclamantul B. O.-G.-G. a chemat-o în judecată pe pârâta B. A.-C..
S-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună lichidarea regimului comunității de bunuri prin partaj, astfel:
- să constate că masa partajabilă este compusă din bunul imobil înscris în C.F. nr._-C1-U6 Oradea, nr. topo. 4819/42/14 reprezentând în natură apartament situat în loc. Oradea, ., .. 14, alcătuit din 3 camere și dependințe, cu o suprafață de 77,54 mp., împreună cu terenul aferent în suprafață de 21 mp., înscris în C.F. nr._ Oradea, nr. topo 4819/42, cu o valoare de circulație de 35.000 euro convenită de către părți, precum și din bunurile mobile existente în apartament evaluate de către foștii soți la 3.000 de euro, respectiv: mobilier în bucătărie (bar, masă de lucru, dulap pentru vase, 4 dulapuri suspendate); mobilier în dormitorul 1 (mobilă de dormitor și birou); mobilier în dormitorul 2 (mobilă de birou și dormitor); mobilier baie (mască de chiuvetă); mobilier dormitor matrimonial (mobilă de dormitor); mobilier hol (masă și 4 scaune); mobilier cameră de zi (canapea și bibliotecă); mobilier în logie (2 rafturi); frigider „Hotpoint Ariston”; aspirator; serviciu vase; cuptor cu microunde; butelie aragaz, obligând-o pe pârâtă la conservarea lor;
- să se constate că la dobândirea bunurilor, reclamantul are o contribuție de 77%, iar pârâta de 23% ;
- să se procedeze la sistarea comunității de bunuri prin atribuirea imobilului și a bunurilor mobile către reclamant, cu obligarea acestuia la plata unei sulte în valoare de 8.690 Euro pe seama pârâtei, corespunzătoare cotei sale de contribuție și predarea imobilului fără sarcini și datorii, fără deteriorări;
- să constate că imobilul teren extravilan situat în ., înscris în C.F. nr._ Nojorid, nr. top426 Nojorid, cu o suprafață de 3866 mp. este bunul propriu al reclamantului;
- să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în C.F. atât în ce privește imobilul apartament, cât și terenul menționat anterior.
Se cer cheltuieli de judecată în cuantum de 3.000 lei onorariu avocat și 3.840 lei taxă de timbru.
În motivarea cererii sale, reclamantul învederează instanței că doar apartamentul și următoarele bunuri mobile au fost dobândite sub durata căsătoriei: mobilier în bucătărie (bar, masă de lucru, dulap pentru vase, 4 dulapuri suspendate); mobilier în dormitorul 1 (mobilă de dormitor și birou); mobilier în dormitorul 2 ( mobilă de birou și dormitor); mobilier dormitor matrimonial (mobilă de dormitor); mobilier baie (mască de chiuvetă); mobilier hol (masă și 4 scaune); mobilier cameră de zi (canapea și bibliotecă); mobilier în logie (2 rafturi); frigider „Hotpoint Ariston”; aspirator; serviciu vase; cuptor cu microunde; butelie aragaz.
Referitor la cota de contribuție, se arată că reclamantul a obținut venituri superioare în raport cu veniturile pârâtei, inclusiv în perioada în care s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copiilor și că a beneficiat de ajutor bănesc din partea rudelor.
Susține reclamantul, că părțile nu au achiziționat terenul extravilan din . cu venituri realizate în timpul căsătoriei, ci a fost dobândit de acesta prin donație din partea mamei sale, donație realizată sub forma darului manual, destinat exclusiv lui în virtutea gradului de rudenie și pentru a egaliza valoric gratificația și ajutorul material acordat surorii acestuia.
De asemenea, reclamantul relevă că apartamentul a fost cumpărat cu prețul de 43.500 euro, care a fost achitat cu banii proveniți din vânzarea imobilului proprietatea surorii sale, în care părțile au și locuit, situat în loc. Oradea, . A, jud. Bihor, și anume cu suma de 34.000 de Euro completată cu 10.000 de Euro de la părinții pârâtei.
Reclamantul evidențiază că între el, sora și mama acestora a intervenit o înțelegere, în sensul că pentru ca terenul donat reclamantului de mama sa, care avea o valoare de circulație de 40.000 de euro în anul 2005, să nu iasă din patrimoniul familiei având o valoare sentimentală (reclamantul intenționând să îl vândă dorind să achiziționeze un apartament cu 3 camere) s-a convenit să se facă schimb de proprietăți, adică să caute un cumpărător pentru apartamentul surorii sale și să încaseze prețul, iar terenul extravilan să i-l dea acesteia. Deoarece acest teren avea o valoare mai mare decât imobilul surorii sale, mama celor doi a decis să îi dea reclamantului și terenul extravilan care s-a cerut a fi exclus din masa partajabilă, dobândit prin donație deghizată în cotă de ½ parte sub forma Contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P. I. G. sub nr. 1084/29.06.2011, încheierea în această formă fiind condiționată de pârâtă, care a exercitat presiuni asupra lui, (pe motiv că o donația poate fi oricând revocată), și la sfatul notarului. Totodată, reclamantul specifică faptul că pentru cota de ½ parte din același teren tot mama sa a remis prețul către vânzător. Concluzionează reclamantul că veniturile foștilor soți nu au fost afectate la achiziționarea acestui imobil, așa încât pârâta nu poate avea pretenții asupra lui.
Sunt invocate în drept prevederile art. 676 alin. 1 Cod civil.
Pârâta este de acord cu admiterea în parte a cererii principale, respectiv cu sistarea comunității de bunuri prin atribuirea lor către reclamant. Este de acord și ca toate bunurile să-i fie atribuite cu obligarea sa la plata sultei în valoare de 21.000 de euro în favoarea sa.
Solicită prin acțiune reconvențională, legal timbrată, ulterior precizată, să fie inclus în masa partajabilă și terenul extravilan situat în . și să se constate că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 4.000 lei reprezentând onorariu avocat.
Cererea reconvențională este argumentată în fapt evidențiindu-se că reclamanta-reconvențională a fost angajată încă înainte de căsătorie, desfășurând activități la societatea părinților săi și activitate didactică, acordând inclusiv meditații după orele de serviciu. Relatează că, începând cu anul 2010 lucrează ca manager la .. Oradea și că a fost ajutată substanțial de părinții săi, care dețin o fabrică de confecții și un hotel în Oradea, precum și de bunica sa care i-a dat suma de 7.283 USD obținută ca urmare a vânzării unui imobil către S.C. R. Montană.
Reclamanta-reconvențională afirmă că pârâtul-reconvențional s-a dovedit o persoană foarte meticuloasă și prevăzătoare, așa că nu ar fi fost niciodată de acord ca aceasta să dobândească un drept de proprietate în cotă de ½ parte asupra celor două imobile, dacă nu ar fi avut în realitate această contribuție. Mai mult, se susține că pârâtul-reconvențional ar fi avut posibilitatea să menționeze în contractele autentice că reclamanta-reconvențională are o contribuție mai mică decât acesta și că acesta este de rea-credință când spune că apartamentul litigios a fost cumpărat cu 34.000 de euro, în timp ce în fața unei autorități publice, într-un document oficial declară că imobilul a fost dobândit la prețul de 67.000 lei.
Este întemeiată în drept acțiunea-reconvențională făcându-se referire la dispozițiile art. 29, art. 30 Codul familiei, art. 309, art. 339, art. 341, art. 343 Cod civil.
Pârâtul-reconvențional se opune admiterii cererii-reconvenționale.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
La data de 20.01.2014 a fost desfăcută căsătoria părților (încheiată la 16.02.2004) prin Certificatul de divorț nr. 753 eliberat de B.N.P. I. G. H..
Părinții reclamantului au cumpărat un apartament în localitatea Oradea, ./A, . (fapt ce rezultă din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 2825/16.01.1998 încheiat la B.N.P. D. I.) pe care l-au donat surorii acestuia (fiicei lor) prin Contractul de donație autentificat sub nr.1662/03.08.2000 la B.N.P. M. G..
Prin Contractul de donație autentificat sub nr. 437 întocmit la B.N.P. B. F. E. în data de 20.08.2004 mama reclamantului i-a donat acestuia cota de 2.213/4.426/5.526 mp. din terenul situat în intravilanul comunei Nojorid, înscris în C.F. nr. 1600 Nojorid, cu nr. topo 91/7, cotă care a fost evaluată la suma de_ ROL.
Ulterior, apartamentul menționat mai sus a fost vândut de donatară cu prețul de 50.000 RON, aspect consemnat în Contractul de vânzare-cumpărare nr. 5210/05.10.2005 întocmit la B.N.P. D. I..
Părțile au cumpărat la 17.10.2005 imobilul înscris în C.F. nr._-C1-U6 Oradea, nr. topo. 4819/42/14, reprezentând în natură apartament compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață de 77,54 mp., împreună cu terenul aferent în suprafață de 21 mp., înscris în C.F. nr._ Oradea, nr. topo 4819/42, cu prețul de 67.000 RON după cum se specifică în Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1339 conceput la B.N.P. P. T.I..
Terenul donat reclamantului de către mama sa este înstrăinat de acesta surorii sale pentru suma de 22.130 RON prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 113/06.01.2006 încheiat la B.N.P. D. I..
Din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 635 întocmit la B.N.P. I. G. H. în data de 18.04.2011 se deduce că numiții C. F. și C. F. au vândut reclamantului cu 1.000 lei cota de ½ parte din imobilul înscris în C.F. nr._ Nojorid, nr. top. 426, constând în teren extravilan, cu o suprafață de 3866 mp., situat în .. Cealaltă cotă de ½ parte din teren îi este vândută reclamantului de mama sa cu prețul de 1.000 lei prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1024/29.06.2011 la B.N.P. I. G. H..
În cuprinsul acestor două contracte se inserează la aliniatul patru că terenul în litigiu este cumpărat ca „bun comun” al părților, conform art. 30 Codul familiei.
Cât privește componența masei partajabile, cu excepția terenului extravilan despre care s-a făcut vorbire, părțile nu au contestat-o, convenind și asupra valorii bunurilor.
Deși, inițial, reclamantul include acest teren în masa bunurilor de împărțit, ulterior, pretinde că este bunul său propriu.
Această susținere nu va fi primită de instanță întrucât, așa cum s-a relevat anterior, dobândirea lui ca bun comun a fost menționată expres în cuprinsul celor două contracte de vânzare-cumpărare, adică în actele autentice care au valoarea probantă deplină până la înscrierea lor în fals.
Cum, ele nu au fost înscrise în fals, instanța va respinge solicitarea reclamantului privind excluderea lui din masa bunurilor de împărțit considerând-o neîntemeiată.
Așadar, instanța va constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri:
- imobilul înscris în C.F. nr._-C1-U6 Oradea, nr. topo. 4819/42/14, reprezentând în natură apartament compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață de 77,54 mp., împreună cu teren aferent în suprafață de 21 mp., înscris în C.F. nr._ Oradea, nr. topo 4819/42, cu o valoare de circulație de 35.000 euro convenită de părți;
- bunuri mobile existente în apartament, astfel: mobilier în bucătărie (bar, masă de lucru, dulap pentru vase, 4 dulapuri suspendate); mobilier în dormitorul 1 (mobilă de dormitor și birou); mobilier în dormitorul 2 (mobilă de birou și dormitor); mobilier dormitor matrimonial (mobilă de dormitor); mobilier baie, mască de chiuvetă;mobilier hol (masă și 4 scaune); mobilier cameră de zi (canapea și bibliotecă); mobilier în logie (2 rafturi); frigider „Hotpoint Ariston”; aspirator; serviciu vase; cuptor cu microunde;butelie aragaz, toate în valoare de 3000 de euro, stabilită de foștii soți;
- imobil înscris în C.F. nr._ Nojorid, nr. top.426, constând în teren extravilan, având o suprafață de 3866 mp., situat în ., cu o valoare de circulație de 4.000 lei, potrivit înțelegerii părților.
Prezumția relativă a cotei egale de contribuție a foștilor soți la dobândirea bunurilor comune prevăzută de lege poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.
Conținutul unor înscrisuri autentice nu pot fi combătute prin probe testimoniale.
Sunt menționate în Adeverința nr. 243/E din 14.10.2014 emisă de Editura Polirom drepturile de proprietate intelectuală realizate de reclamant în perioada 2004-2013 cuantificate la suma de 59.822,93 lei.
Adeverințele aflate la filele 42-50 ale dosarului cuprind veniturile pârâtei obținute după divorț, motiv pentru care ele nu vor produce efecte juridice. Din adeverințele reclamantului (filele 16 și 80) și ale pârâtei (fila 41) rezultă veniturile salariale ale părților.
Comparând fișele fiscale depuse de părți, instanța constată că reclamantul a obținut venituri substanțial mai mari decât pârâta.
Nici suma ce reprezintă dividende încasată de mama reclamantei nu are vreo relevanță în cauză deoarece nu s-a făcut în mod cert dovada că reclamanta-reconvențională ar fi beneficiat de ea. Depoziția martorei Szoboszlai O. este contradictorie, în sensul că, pe de o parte, susține că a fost „apropiată de familia pârâtei”, iar pe de altă parte, arată că „a avut o relație profesională cu părinții pârâtei, de la patron la angajat”.
Nu s-a dovedit de pârâtă faptul că a acordat meditații după orele de program nedepunând vreun înscris de la Direcția Finanțelor Publice Bihor din care să reiasă cuantumul veniuturilor obținute din alte surse decât cele salariale.
Nici susținerea că bunica pârâtei i-a donat banii obținuți din vânzarea unui imobil nu a fost probată chiar dacă s-a dovedit că s-a efectuat o astfel de vânzare.
Pârâta recunoaște prin răspunsul la întrebarea nr. 12 din interogatoriu că între anii 2003-2008 a fost studentă la Oradea și masterandă la Cluj.
Prin răspunsul la întrebarea nr. 11 aceasta atestă susținerile reclamantului potrivit cărora pe tot parcursul căsătoriei a fost ajutată la menaj de mama acestuia, care avea grijă de cei doi copii minori ai părților și care le aducea produse alimentare din gospodăria sa din Nojorid.
Ajutorul de care părțile au beneficiat din partea mamei reclamantului a fost menționat și de martora P. N., care a adus-o cu mașina la locuința acestora aproape zilnic în perioada când pârâta era la facultate.
Tot la interogatoriu pârâta a învederat că din anul 2010 a avut și o menajeră, care săptămânal făcea curățenie.
D. urmare, afirmația că veniturile mai mici obținute de pârâtă au fost compensate prin munca în familie, prin îngrijirea și educarea minorilor (fila 179) nu poate fi reținută de instanță în așa măsură încât să constate o contribuție egală cu cea a reclamantului la dobândirea bunurilor comune, ci o estimează la procentul de 25% ținând cont și de suma de bani (10.000 de euro) primită de la părinții acesteia pentru achiziționarea apartamentului (împrejurare confirmată de reclamant).
Nu au fost administrate probe din care să rezulte în mod indubitabil veridicitatea susținerilor reclamantului referitoare la cumpărarea apartamentului din banii obținuți din vânzarea apartamentului situat în loc. Oradea, . martore încuviințate reclamantului nefiind prezente la înmânarea vreunor bani în scopul menționat anterior și tind a proba împrejurări de fapt consemnate în înscrisuri autentificate, ceea ce este inadmisibil. Împrejurarea că tranzacțiile privind apartamentul au intervenit la date apropiate nu conduce automat la concluzia că prețul obținut prin vânzarea apartamentului din loc. Oradea, . investit în prețul plătit pentru apartamentul litigios.
Raportul de evaluare poligraf nr. 68 precum și cel cu nr. 69, din 03.04.2015, nu reprezintă probe admisibile în instanță, astfel că trebuie să fie înlăturate.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 343, art. 355 alin. 1, art. 341, art. 309, art. 355-357 cod civil raportate la cele ale art. 980, art. 983, art. 984, art.994 Cod procedură civilă, instanța va admite în parte atât cererea principală, cât și acțiunea-reconvențională.
Astfel, va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri, reclamantul având o cotă de contribuție de 70%, iar pârâta de 30%:
- imobilul înscris în C.F. nr._-C1-U6 Oradea, nr. topo. 4819/42/14, reprezentând în natură apartament compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață de 77,54 mp., împreună cu teren aferent în suprafață de 21 mp., înscris în C.F. nr._ Oradea, nr. topo 4819/42, cu o valoare de circulație de 35.000 euro, convenită de părți;
- bunuri mobile existente în apartament, astfel: mobilier în bucătărie (bar, masă de lucru, dulap pentru vase, 4 dulapuri suspendate); mobilier în dormitorul 1 (mobilă de dormitor și birou); mobilier în dormitorul 2 (mobilă de birou și dormitor); mobilier dormitor matrimonial (mobilă de dormitor); mobilier baie, mască de chiuvetă;mobilier hol (masă și 4 scaune); mobilier cameră de zi (canapea și bibliotecă); mobilier în logie (2 rafturi); frigider „Hotpoint Ariston”; aspirator; serviciu vase; cuptor cu microunde; butelie aragaz, toate în valoare de 3000 de euro, stabilită de părți;
- imobil înscris în C.F. nr._ Nojorid, nr. top.426, constând în teren extravilan, cu o suprafață de 3866 mp., situat în ., cu o valoare de circulație de 4000 lei, potrivit înțelegerii părților.
Dispune partajarea bunurilor comune prin atribuirea lor către reclamant, pârât –reconvențional, în acord cu înțelegerea foștilor soți, cu obligarea acestuia la plata unei sulte pe seama pârâtei, reclamante-reconvenționale de 11.400 euro (în echivalent moneda națională existentă la data plății) și 1.200 lei, potrivit cotei sale de contribuție la dobândirea lor.
Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor, în cartea funciară, cu titlu de partaj.
Respinge capetele de cerere din acțiunea principală precizată privitoare la constatarea unei cote contributive a reclamantului la dobândirea bunurilor comune de 77%, precum și la constatarea conform căreia imobilul teren extravilan, mai sus individualizat, nu face parte din masa bunurilor comune reprezentând bunul propriu al acestuia.
Respinge capătul de cerere din acțiunea-reconvențională precizată referitor la constatarea existenței unei cote contributive de 50% a pârâtei, reclamante-reconvenționale, la dobândirea bunurilor ce compun masa partajabilă.
Obligă pe pârâtă să conserve bunurile mobile enumerate anterior la starea la care se află în momentul de față până la rămânerea definitivă a hotărârii de lichidare a regimului comunității de bunuri și la predarea imobilului fără sarcini, fără datorii, fără deteriorări (la momentul învederat).
Dată fiind soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă va compensa cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea principală formulată și precizată de reclamantul B. O.-G.-G. cu domiciliul în localitatea Oradea, Bulevardul Dacia, nr.70, ., județul Bihor împotriva pârâtei B. A.-C. cu domiciliul în loc. Oradea, ., ..
Admite în parte cererea reconvențională formulată și precizată de reclamanta-reconvențională B. A.-C. împotriva pârâtului-reconvențional B. O.-G.-G..
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri, reclamantul având o cotă de contribuție de 70%, iar pârâta de 30%:
- imobilul înscris în C.F. nr._-C1-U6 Oradea, nr. topo. 4819/42/14, reprezentând în natură apartament compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață de 77,54 mp., împreună cu teren aferent în suprafață de 21 mp., înscris în C.F. nr._ Oradea, nr. topo 4819/42, cu o valoare de circulație de 35.000 euro, convenită de părți;
- bunuri mobile existente în apartament, astfel: mobilier în bucătărie (bar, masă de lucru, dulap pentru vase, 4 dulapuri suspendate); mobilier în dormitorul 1 (mobilă de dormitor și birou); mobilier în dormitorul 2 (mobilă de birou și dormitor); mobilier dormitor matrimonial (mobilă de dormitor); mobilier baie, mască de chiuvetă;mobilier hol (masă și 4 scaune); mobilier cameră de zi (canapea și bibliotecă); mobilier în logie (2 rafturi); frigider „Hotpoint Ariston”; aspirator; serviciu vase; cuptor cu microunde; butelie aragaz, toate în valoare de 3000 de euro, stabilită de părți;
- imobil înscris în C.F. nr._ Nojorid, nr. top.426, constând în teren extravilan, cu o suprafață de 3866 mp., situat în ., cu o valoare de circulație de 4000 lei, potrivit înțelegerii părților.
Dispune partajarea bunurilor comune prin atribuirea lor către reclamant, pârât –reconvențional, în acord cu înțelegerea foștilor soți, cu obligarea acestuia la plata unei sulte pe seama pârâtei, reclamante-reconvenționale de 11.400 euro (în echivalent moneda națională existentă la data plății) și 1.200 lei, potrivit cotei sale de contribuție la dobândirea lor.
Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor, în cartea funciară, cu titlu de partaj.
Respinge capetele de cerere din acțiunea principală precizată privitoare la constatarea unei cote contributive a reclamantului la dobândirea bunurilor comune de 77%, precum și la constatarea conform căreia imobilul teren extravilan, mai sus individualizat, nu face parte din masa bunurilor comune reprezentând bunul propriu al acestuia.
Respinge capătul de cerere din acțiunea-reconvențională precizată referitor la constatarea existenței unei cote contributive de 50% a pârâtei, reclamante-reconvenționale, la dobândirea bunurilor ce compun masa partajabilă.
Obligă pe pârâtă să conserve bunurile mobile enumerate anterior la starea la care se află în momentul de față până la rămânerea definitivă a hotărârii de lichidare a regimului comunității de bunuri și la predarea imobilului fără sarcini, fără datorii, fără deteriorări (la momentul învederat).
Compensează plata onorariilor avocațiale.
Cu drept de apel în termen 30 zile de la comunicare, depus la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 28.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
SECARA MARIANAMAGHIAR C.
Red. S.M.
Tehnored. C.M.
4 ex./27 Noiembrie 2015
2 .-G.-G.
pârâta B. A.-C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9452/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 8464/2015. Judecătoria ORADEA → |
|---|








