Plângere contravenţională. Sentința nr. 8973/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8973/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 8973/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Nr. 8973/2015
Ședința publică de la 20 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. M. L. G.
GREFIER: T. G. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent B. I. cu dom.ales și pe intimat A. I. ORADEA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele de mai sus, după care:
Se constată instanța a reținut cauza spre deliberare și soluționare la data de 13.10.2015, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre și a amânat pronunțarea pentru data de 20.10.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plangerea contraventionala inregistrata la data de 13.12.2012 sub nr de dosar_, petentul B. I. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu . nr._ încheiat la data de 07.11.2015 si pe cale de consecință anularea sancțiunii aplicate respectiv amenda în valoare de 200 lei, iar in subsidiar inlocuirea amenzii cu avertisment.
În fapt arata in esenta ca a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ la data de 09.05.2012, in localitatea Oradea si a oprit regulamentar vehiculul, fara a fi in raza de actiune a indicatorului „oprire interzisa”.
Arata ca nu au fost respectate prevederile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și nici prevederile OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Această modalitate de constatare și sancționare a unei contravenții este nelegală, pentru că toată această procedură este reglementată anterior de O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și ca atare Consiliul Local Oradea nu mai poate, potrivit art.2 al.2 din O.G. 2/2001, să reglementeze printr-un act normativ o altă procedură.
Potrivit OUG 195/2002 constatarea și sancționarea contravențională privind regimul circulației pe drumurile publice revine poliției rutiere, și nicidecum consilierilor de la Administrația Imobiliară Oradea, ca urmare a săvârșirii unei fapte prevăzută de art. 117 din OUG195/2002. Cât privește competența de a constata oprirea sau staționarea neregulamentară și a dispune anumite sancțiuni, dispozițiile art. 177 alin. 1 din H.G. 1391/2006 prevăd: „îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor priviind circulația pe drumurile publice si luarea masurilor legale în cazul în care se constata încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Politiei Române"
Mai mult decât atât, toată procedura de sancționare a contravențiilor și a actelor subsecvente este prevăzută în capitolul „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale" din HCL 640/2006 motiv pentru care actele încheiate în aceste situații ar trebui să fie în concordanță cu O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Înscrisul prin care s-a constatat săvârșirea presupusei fapte de oprire neregulamentară, și care este un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, nu respectă rigorile OG 2/2001. Astfel sunt încălcate numeroase din prevederile acestui act normativ, respectiv articolele: 3,. 5 al. 5,15, 16, 25, motiv pentru care prezentul proces-verbal este lovit de nulitate.
Totodată sanctiunea aplicata este mult prea împovărătoare, nefiind în concordanță cu gradul de pericol social al contravenției.
In drept invoca OG 2/2001, HCL 640/2006, OUG 195/2002.
Intimata prin intampinare solicita respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivare arata ca prin Procesul-verbal contestat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, în conformitate cu prevederile art.191 alin.l lit.b din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.640/2006 cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal contestat a fost intocmit cu respectarea conditiilor de fond si forma reglementate de OG 2/2001, si beneficiaza de prezumtia de legalitate.
Apreiaza ca actiunea este neintemeiata atata timp cat petentul nu neaga savarsirea contarventiei si nu aduce probe privind achitarea tichetului si afisarea lui la loc vizibil, in speta tichetul acestuia fiind depasit de doua saptamani.
Cât privește identificarea contravenientului. în accepțiunea dispozițiilor Regulamentului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 640/2006, sancțiunea contravențională se aplică deținătorului autovehiculului oprit/staționat/parcat neregulamentar, si este permisa intocmirea procesului verbal in lipsa contraventientului.
In ceea ce oriveste competenta de a sanctiona fapta retinuta in sarcina petentului, arata ca aceasta a fost stabilita prin HCL 640/2006 ca act normativ emis in reguim de putere publica.
Sub aspectul regimului sancționator, consideră că sancțiunea amenzii aplicată petentului este corect individualizată, fiind cuprinsă între limitele speciale prevăzute pentru fapta reținută în sarcina sa și este conformă cu respectarea principiului proporționalității în raport cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și cu finalizarea incriminării faptei săvârșite, respectiv scopul pentru care a fost edictat actul normativ sancționator, întrucât petentul nu se află la prima abatere, fiind sancționat pentru aceeași faptă – in baza art.191 alin.l din HCL nr.640/2006, într-o formă continuă, necorectându-și conduita, pe rolul instanțelor judecătorești - Judecătoria Oradea și Tribunalul Bihor- aflându-se o multitudine de litigii - de ordinul zecilor în care petentul a fost sancționat pentru aceeași faptă
În drept, invocă prevederile art.115 C.Proc.Civ., Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în municipiul Oradea, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.640/2006 modificată și completată Legea 554/2004, art 36 din Legea 215/2001.
Petentul a invocat la data de 19.03.2013 exceptia de nelegalitate a HCL 640/2006 raportat la art 2 si 109 din OUG 195/2002, respectiv 177 din HG 1391/2006.
La termenul din 19.03.2015 instanta a respins ca inadmisibila exceptia de nelegalitate invocata (fila 38)
Instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile de la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, petentul a fost sancționat în conformitate cu prevederile art.191 alin. 1 lit.b din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.640/2006, reținându-se în sarcina sa parcarea neregulamentara cu auto marca Renault nr._ in data de 09.05.2012 ora 11,41 pe domeniul public al municipiului Oradea in parcare cu plat ape . cu tichet cu timpul de stationare depasit.
Verificând plângerea din perspectiva art.17 OG 2/2001, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității
Raportat la motivele de nulitate ale procesului-verbal invocate de petent, privind martorul asistent, instanța constată că, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, publicată în M.Of. nr. 833/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001. În raport de acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
În consecință, instanța va înlătura aspectele de nulitate invocate de petent, referitor la incalcarea prevederilor art.3, 5 al. 5,15, 16, 25 din OG 2/2001, raportat la sancțiunea nulității relative în condițiile dovedirii unei vătămări, și a imposibilității înlăturării vătămării decât prin anularea actului, aspecte care nu se impun în prezenta cauză.
Instanta va inlatura si apararile petentului privind necompetenta agentului constatator de a constata si sanctiona fapta retinuta in sarcina sa, intrucat raportat la incadrarea juridica a faptei, in prevederile HCL 640/2006, acest act normativ recunoaste competente de constatare si sanctionare agentilor constatatori ai intimatei, prin art.70 si urm.
Cât privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor constituie contravenție în sensul art.191 al 1 lit.b din H.C.L. 640/2006.
Astfel, potrivit art. 191 lit.b din HCL 640/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării si blocării autovehiculelor in municipiul Oradea, astfel cum a fost modificat prin HCL 124/2009, 517/2009, 268/2011 si HCL nr. 627/09.09.2013, aplicabil in baza principiului aplicarii legii contraventionale mai favorabile, constituie contravenție si se sancționează cu amenda de la 90 la 500 lei "ocuparea, cu autovehiculul, a unui loc de parcare cu tichet nevalidat (nemarcat sau marcat necorespunzător."
Se reține că procesul verbal nu poate face dovada prin el însuși, procesul verbal reprezentând doar actul prin care petentul este acuzat de săvârșirea contravenției.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prevăzută de par.2 al art. 6 CEDO.
Aceasta prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei.
Pe de alta parte, în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art. 1173-1174 C.civ. privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu și în limitele competentei sale. Aceasta prezumție are de asemenea un caracter relativ, dispensează de sarcina probei și este susceptibilă a fi combătută prin proba contrarie.
Avem de a face așadar cu două prezumții legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecăreia dintre părți iar pentru a asigura echilibrul procesual dintre ei urmează ca fiecare să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.
Instanța reține că petentul contestă legalitatea procesului verbal prin prisma faptului că este intocmit cu incalcarea prevederilor OUG 195/2002, desi fapta retinuta in sarcina sa nu se refera la oprirea autovehiculului in raza de catiune a indicatorului « oprire interzisa » ci pentru incalcarea normelor de drept instituite printr-un act administrativ cu caracter normativ privind regimul parcarilor pe raza municipiului Oradea.
Prin Sentinta civila 6023/CA/2014 a Tribunalului Bihor, pronuntata in dosar_, mentinuta rin Decizia 69/CA/2015-R a Curtii de Appel Oradea, s-a retinut legalitatea HCL 640/2006 raportat la reglementarea OUG 195/2002, astfel incat in prezenta cauza nici nu se mai poate pune indiscutie acest aspect, existand autoritate de lucru judecat.
Instanta mai retine ca HCL 640/2006 astfel cum a fost modificată prin HCL 124/2009 cuprinde dispoziții clare (art. 170), prin care se prevede că, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. (2) În cazul în care noul proprietar nu solicită transcrierea în termenul prevăzut și se întocmește procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor pentru vechiul proprietar conform datelor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Auto, noul proprietar are obligația de a achita amenda contravențională, conform documentelor doveditoare prezentate de vechiul proprietar în termen de max.15 zile de la primirea procesului verbal, urmând ca apoi, prin interpretarea prin analogie a alin.3, acesta să își recupereze suma de la persoana căreia i-a încredințat
Cum petentul nu a indicat un alt utilizator al autovehiculului catre intimata in termenul legal de 15 zile pus la dispozitie, instanța nu poate reține culpa intimatei în procedura de tragere la răspundere contravențională conform datelor furnizate de Serviciul de Inmatriculari.
Simplul fapt ca masina a fost transmisa prin contract de comodat, incheiat sub forma unui inscris sub semnatura privata si fara data certa, neradiata din evidentele unitatii administrative teritoriale si din evidentele Serviciului de Inmatriculari, nu este in masura a-i inlatura caracterul de detinator al masinii din perspectiva raspunderii contraventionale instituite prin HCL 640..
Potrivit prevederilor hotărârii mentionate mai sus, răspunderea contravenționala revine proprietarului sau detinatorului autovehiculului, astfel cum rezultă din certificatul de înmatriculare, astfel incat instanta va inlatura apararea petentului privind lipsa calitatii sale de contravenient, de subiect activ al contraventiei in sensul actului normativ sanctionator.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, iar din actele dosarului nu rezultă o altă situație de fapt față de cea reținută în actul sancționator.
Potrivit art. 1169 cod civil coroborat cu art 129 C., părțile au obligația să-și probeze pretențiile și apărările, totodată să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, îndatoriri ce implică propunerea de probe, fie prin cererea introductivă, fie la prima zi de înfățișare.
Petentului i s-a dat ocazia de a-și prezenta punctul de vedere iar instanța i-a oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale (I. P. c. României cererea nr._/04, decizia CEDO de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
Împrejurarea că sarcina probei revine și petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.
Instanta retine că, paza juridică a autoturismului îi aparține proprietarului acestuia asa cum apare el in evidentele Serviciului de Inmatriculari, care răspunde pentru încălcarea normelor legale cu privire la parcarea fără tichet. Această soluție se impune în măsura în care petentul este singura proprietar al autoturismului in sensul HCL 640 și în condițiile în care agentul constatator nu avea nici un alt mijloc probatoriu pentru a stabili cine a fost efectiv persoana fizică care a condus efectiv autoturismul.
Datele pe care are agentul constatator reținute prin procesul verbal de contravenție sunt datele pe care agentul constatator putea să le obțină de la Serviciul Permise și Înmatriculări sau de la Poliția Rutieră Oradea. Dacă s-ar opta pentru o altă soluție s-ar ajunge ca în cazul săvârșirii unor astfel de contravenții să nu fie sancționată nici o persoană.
Petentul contravenient are dreptul să se întoarcă în regres împotriva comodatarului sau persoanei care a parcat autoturismul fără tichet, pentru a-și recupera paguba ce i s-a cauzat prin aplicarea amenzii contravenționale. În acest sens, petentul are la dispoziție prevederile contractului de comodat invocat încheiat cu numitul B. C. I., care însă nu pot fi opozabile intimatei cat timp nu sunt operate in evidentele Serviciului de Imatriculare.
Principiul relativității efectelor contractului impune ca față de terți acesta să nu devină opozabil decât la momentul la care sunt îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute de lege. Or, în condițiile în care acestea nu au fost urmate, iar HCL 640/2006 stabilește răspunderea în sarcina proprietarului, instanta consideră că în mod corect agentul constatator a stabilit că răspunderea revine petentului.
Instanta va inlatura apararea petentului privind incidenta prevedrilor Deciziei 9/2015 a ICCJ pronuntata in recirs in interesul legii, intrucat aceasta a stabilit faptul ca procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 și art. 97 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. Or in speta, sanctiunea aplicata nu a constat in aplicarea masurii tehnico administrative de ridicare a masinii petentului, ci aplicarea unei amenzi conrarventionale, si nu pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2002 ci pentru nerespectarea regulilor privind parcarea in municipiul Oradea.
Prin urmare, procesul veral contestat este legal si temeinic.
Referitor la sancțiunea aplicată, trebuie precizat că potrivit art. 21 alin.3 din O.G.2/2001 ea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ, ținând seama de gradul de pericol social concret al faptei, de împrejurările comiterii acesteia, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. S-au instituit, așadar, criterii generale și obligatorii ce trebuie avute în vedere atât de agentul constatator în momentul aplicării sancțiunii, cât și de instanța de judecată atunci când analizează legalitatea și temeinicia acesteia.
În speță, instanța constată că în ceea ce privește sancțiunea amenzii aplicate prin procesul verbal contestat în cuantum de 200 lei, este proporțională raportat la gradul concret de pericol social al faptei din perspectiva circumstantelor personale ale petentului . Aceasta intrucat nu este la prima abatere, pe rolul instantelor judecatoresti existand o multitudine de litigii avand ca obiect plangere contraventionala a petentului pentru fapte similare de parcare fara plata tichetului sau fara abomanent conform HCL 640 (cu titlu exemplificativ dosar_ ,_/271/2015,_/271/2015,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_/271/2014,_/271/2014,_/271/2014)
F. de aceste considerente instante apreciaza ca nu se impune reindividualizarea sanctiunii contaventionale aplicate.
Prin urmare, fata de tóate aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională, conform dispozitivului si va lua act ca intimata indreptatita un a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plângerea contravențională formulată de petentul B. I., cu domiciliul în Oradea, . X14, apl2, Jud. Bihor, CNP_, cu domiciliul procedural ales în Oradea, ..3, etj.l, cam.l, Jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata Administrația Imobiliară Oradea, cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, județul Bihor avand ca obiect plangere contraventionala impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ încheiat la data de 07.11.2012.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
N. M. L. G. T. G. T.
N.G./T.T. 23.10.2015– 4ex/2com.
Petent B. I.
Intimat A. I. ORADEA
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 8971/2015. Judecătoria ORADEA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
