Plângere contravenţională. Sentința nr. 9556/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9556/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 9556/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9556/2015
Ședința publică de la 02 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. G. C.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile nu se prezintă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.10.2015, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 26.10.2015 respectiv 02.11.2015, când în aceeași compunere și pentru aceleași motive a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Constată că, prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.05.2015, petenta . SRL a solicitat în contradictoriu cu C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A, ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 12.06.2012, ca netemeinic si nelegal, cu consecinta anularii sanctiunii amenzii contraventionale aplicată petentei, precum si a tarifului de despagubire, iar în subsidiar, in conformitate cu art. 5 alin. 5 si art. 21 alin. 3 raportat la art. 7 din O.G nr. 2/2001, inlocuirea sanctiunii contraventionale principale a amenzii cu sanctiunea contraventionala a avertismentului.
În fapt, petenta a fost sanctionată contravențional în baza art. 8 alin. (2), din O.G. 15/2002 cu amenda contraventionala in cuantum de 675,00 lei si tarif de despagubire in cuantum de 96 euro. A susținut petenta că procesul verbal de constatare de contraventie nr._/12.06.2012 nu i-a fost comunicat in mod legal, nefiind respectate prevederile Deciziei nr. 10/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justiție pronunțata în recursul in interesul legii. S-a arătat că în aceasta hotarare, instanta suprema a statuat ca „modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal”. A apreciat că termenul de formulare a plangerii contraventionale nu a inceput sa curga, prezenta plângere fiind introdusa cu respectarea termenului de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, comunicare ce nu a avut loc in mod legal până la acest moment.
De asemenea, petenta a invocat nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției având în vedere faptul ca acesta nu conține semnătura olografa a agentului constatator ce a întocmit procesul verbal, fiind adoptată în acest sens Decizia nr. 6/2015 pronunțată în soluționarea Recursului in interesul legii de catre Înalta Curte de Casație si Justiție.
S-a arătat că Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului statuând ca: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Raportat la acest text de lege si la interpretarea data de Inalta Curte de Casație și Justiție, s-a susținut că procesul-verbal de constatare a contraventiei nr._/12.06.2012, nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, acesta fiind intocmit in format electronic si poarta mentiunea ca a fost semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001. Ori potrivit art. 19 alin. (1) din O.G. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. Textul de lege este clar si nu lasa loc de interpretare, legiuitorul prevazand obligativitatea semnarii olografe a procesului verbal de catre agentul constatator. Petenta a considerat că în aceste conditii se impune constatarea sancțiunii nulității procesului- verbal, sancțiune pe care legiuitorul a înțeles a o aplica unui proces-verbal întocmit cu nesocotirea dispozițiilor imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Totodata, petenta a precizat că în condițiile în care procesul-verbal este intocmit in lipsa contravenientului se impunea ca acest fapt sa fie confirmat de cel putin un martor. Însă, în cuprinsul procesului-verbal contestat nu este mentionat nici un martor asistent și, în egala masura nu sunt prevazute motivele care au condus la incheierea acestuia in acest mod. In acest sens, s-a apreciat că procesul verbal de contravenție nr._/15.05.2012 este nelegal, fiind intocmit cu incalcarea prevederilor legale din OG 2/2001, lipsa semnaturii agentului constatator fiind sanctionata, conform art. 17 cu nulitatea procesului verbal astfel întocmit.
Petenta a invocat exceptia prescriptiei executarii sanctiunii aplicate, raportat la prevederile art. 14 din OG 2/2001, potrivit caruia: „(1) Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. (2) Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale poate fi constatata chiar si de instanta investita cu solutionarea plangerii contraventionale”.
În acest sens, petenta a considerat că sarcina probei cu privire la comunicarea procesului verbal in conformitate cu dispozitiile legale incumba intimatei. In masura in care nu va face aceasta dovada, comunicarea efectuata este nelegala si termenul de prescriptie a executarii sanctiunii contraventionale s-a implinit. Astfel, avand in vedere data intocmirii procesului verbal – 12.06.2012 – data la care a fost aplicata si sanctiunea amenzii contraventionale si faptul ca nici pana in anul 2015 nu s-a comunicat in mod legal procesul verbal, petenta a apreciat că executarea acestei sanctiuni este prescrisa.
Cu privire la tariful de despagubire in cuantum de 96 euro, petenta a arătat că, potrivit art. II din Legea 144/2012 pentru modificarea O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania „Tarifele de despagubire prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicate si contestate in instanta pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se anuleaza”. Astfel, raportat la aceste dispoziții legale, petenta a apreciat că tariful de despagubire este nelegal si se impune anularea acestuia din cuprinsul procesului verbal.
Petenta a menționat că potrivit dispozițiilor art. 9 din OG 15/2002 „fapta de a circula fara rovigneta valabila reprezinta contraventie continua si se sanctioneaza cu amenda”. Asadar, potrivit acestei prevederi legale, singura sanctiune ce poate fi aplicata contravenientului care a circulat fara o rovigneta valabila este amenda nu si tariful de despagubire, aceasta fiind o sanctiune contrara dispozitiilor legale.
În subsidiar, petenta a solicitat, în conformitate cu art. 5 pct.5 si art. 21 alin. (3) raportat la art. 7 din O.G. nr. 2/2001, înlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale si a tarifului de despagubire cu cea a avertismentului, raportat la împrejurarile concrete si cauzele care au dus la savarsirea contraventiei.
In drept, au fost invocate dispozitiile O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, Ordonanta 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, art. III din Legea nr. 2/2013, Constitutia Romaniei, Legea 144/2012.
În probațiune, petenta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale raportat la prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora, plângerea împotriva procesului verbal de contravenție se face în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare. S-a învederat că procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentei la data de 21.06.2012, conform procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, iar plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 28.05.2015, cu mult peste expirarea termenului legal de 15 zile.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, cu consecința menținerii procesului verbal de contravenție. În fapt, la data de 16.05.2012, pe DN 76 km 178+260m, pe raza localității S., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei . SRL, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 12.06.2012 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._.
S-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare șia tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
S-a susținut că procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002 coroborat cu OG nr. 2/2001 și a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, lipsa contravenientului și martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor –Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
S-a menționat că din coroborarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 cu prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001, reiese că procesul verbal de contravenție este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal de contravenție conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010 cu modificările și completările ulterioare-Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În probațiune, intimate a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/12.06.2012 încheiat de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 8, alin. 1 din OG nr. 15/2002 (fila 14).
S-a reținut că, în data de 16.05.2012, vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN 76 km 178+260 m, în localitatea S., județul Bihor, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia, iar potrivit art. 47, dispozițiile ordonanței invocate se completează cu prevederile Codului de procedura civila.
Prin art. 181 alin. 1, pct. 2 din Codul de procedura civila se statuează în sensul că ,,termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: … 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește’’.
Instanța mai reține că, potrivit prevederilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Instanța mai reține că, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 450 din 23 iulie 2013, a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație si Justiție nr. 10 din 10 iunie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la caracterul alternativ sau subsidiar al celor două modalități de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională și a înștiințării de plată.
Înalta Curte de Casație si Justiție a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunțând următoarea soluție: “Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Instanța va reține că, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ,,dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I’’.
D. fiind că Decizia Î.C.C.J. nr. 10 din 10 iunie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României în data de 23 iulie 2013, iar procesul-verbal de contravenție contestat a fost încheiat în data de 12.06.2012, prin urmare anterior publicării în Monitorul Oficial a recursului în interesul legii, instanța va constata inaplicabilitatea în cauză a acestei decizii.
In cauza dedusă judecății, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a fost comunicat petentei pe data de 21.06.2012, prin afișare la adresa sa de sediu din Oradea, .. 18, județul Bihor – aceeași adresă pe care petenta o indică în cuprinsul prezentei plângeri contravenționale. Acest aspect reiese din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare depus la fila 20 din dosarul cauzei, de unde se trage concluzia că s-a procedat la comunicarea procesului-verbal de contravenție prin afișare pe ușa imobilului petentei, în prezența martorului L. G..
De menționat că petenta nu a probat în vreun fel că ar fi aflat de cunoștința procesului-verbal de contravenție la o dată ulterioară.
Pe de altă parte, dacă așa cum pretinde petenta nu s-ar fi efectuat procedura de afișare, întocmirea în aceste condiții a procesului verbal de afișare ar însemna că agentul constatator și martorul L. G. (care a fost audiat ca martor și de către instanță) au declarat în fals că au procedat la afișare, ori atâta timp cât petenta nu a formulat o plângere penală și falsul nu a fost constatat de o instanță penală, instanța civilă nu poate porni de la prezumția de fals.
În concluzie, instanța va considera că, în mod cert, s-a efectuat procedura de afișare a procesului-verbal de contravenție în data de 21.06.2012, fiind întocmit în mod legal și procesul verbal de afișare.
În contextul în care prezenta plângere contravențională a fost înregistrată la Judecătoria Oradea pe data de 28.05.2015, instanța constată că petenta nu a respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Art. 186, alin 1 din Cod procedură civilă statuează: ,,partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate’’. Repunerea în termen presupune, în mod necesar, o împrejurare neimputabilă titularului dreptului la acțiune, care să împiedice introducerea ei în termenul legal. Or petenta nu a probat niciun ,,motiv temeinic justificat’’ care să o fi împiedicat să introducă plângerea contravențională în termenul legal.
Trebuie subliniat că în cauză instanța nici nu a fost investită cu o cerere de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale (care trebuia solicitată în mod expres, motivată și timbrată separat).
În consecință, instanța urmează a admite excepția tardivității introducerii plângerii, excepție invocată de intimată, și va constata că plângerea formulată este tardivă, astfel că o va respinge.
Față de admiterea excepției tardivității, instanța va respinge plângerea contravențională, fără analizarea fondului și fără cheltuieli de judecată, acestea din urmă nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității introducerii plângerii contravenționale, invocate de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, Sectorul 6, în contradictoriu cu petenta S.C. C. C. CONSULTING S.R.L., cu sediul în Oradea, .. 18, jud. Bihor, și, în consecință:
Respinge, ca tardiv formulată, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. C. C. CONSULTING S.R.L., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/12.06.2012 încheiat de intimată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri, apel care se va depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2015.
Președinte Grefier
C. O. G. D. C.
Red. C.O.G.
Dact. D.C./4ex/08.01.2016
Comunicări 2ex- . SRL
- C.N.A.D.N.R. S.A.-CESTRIN
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 7412/2015. Judecătoria ORADEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9558/2015.... → |
|---|
