Ordin de protecţie. Sentința nr. 261/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 261/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 261/C
Dosar nr._
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 261/C
Ședința din Camera de consiliu din 30.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – F. C. I.
GREFIER – A. P.
REPREZENTANTUL MINISTERULUI PUBLIC: Ștejărel S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S. M., domiciliată în Piatra N., . nr. 61, ., ., în contradictoriu cu pârâtul B. T., domiciliat în R., ., scara B, etaj 4, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul personal, identificat cu C.I. . nr._ eliberat de S.P.C.P.L.E.P. R. la data de 29.07.2010, C.N.P._, lipsă fiind reclamanta și apărătorul din oficiu al pârâtului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată:
- obiectul pricinii:ordin de protecție;
- în primă instanță, în etapa cercetării procesului, la al treilea termen de judecată;
- alte aspecte procedurale: la data de 8.04.2015, prin Serviciul Registratură, s-au depus de către pârât întâmpinare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Pârâtul depune precizări într-un singur exemplar. Arată că a avut o relație de prietenie cu reclamanta pe care a finalizat-o în mod amiabil, că a fost insistent cu telefoanele întrucât dorea să reia relația cu aceasta, agresând-o mai mult psihic. Despărțirea a intervenit ca urmare a faptului că mama reclamantei nu era de acord cu relația, iar insistența lui se datora faptului că a înțeles mai greu să accepte despărțirea. La un moment dat, reclamanta i-a dat impresia că dorea să reia relația. Cu privire la perioada în care a insistat cu telefoanele a durat din octombrie 2014 până în martie 2015, când reclamanta a depus plângere la poliție. Ultima oara când s-a văzut cu reclamanta a fost la 30.03.2015 când s-au văzut la o ședință, iar ultimul telefon a fost dat pe data de 8 martie 2015, de ziua femeii.
Se prezintă și avocat din oficiu – P. A., în temeiul delegației de substituire aflată la fila 10 din dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul prin apărător din oficiu – avocat P. A. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 255 și 258 din Noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă în dezlegarea pricinii.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 392 din codul de procedură civilă se declară terminată cercetarea judecătorească și se acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat P. A. solicită respingerea cererii de emitere a unui ordin de protecție ca nefondată, având în vedere faptul că probele reclamantei sunt inexistente. Astfel, mesajele pârâtului nu erau de natură să o determine pe reclamantă să se simtă amenințată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii având în vedere faptul că reclamanta nu a manifestat interes în depunerea precizărilor. Solicită instanței să aibă în vedere faptul că din probatoriul administrat nu reiese nicio stare de pericol pentru emiterea unui ordin de protecție.
În temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, dezbaterile au
fost declarate închise, cauza a rămas în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 11.03.2015, sub nr. _, reclamanta S. M. a chemat în judecată pe pârâtul B. T. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului.
În motivarea cererii a arătat că pârâtul reprezintă un pericol pentru ea și pentru copil, amenințând-o verbal atât personal, cât și telefonic, pe stradă și la domiciliul său. Prin precizarea cererii din data de 19.03.2015, reclamanta a mai menționat că pârâtul o abordează pe stradă ori telefonic ori de câte ori are ocazia, formulând amenințări verbale la adresa sa și a fiului reclamantei, lucruri cere le afectează sănătatea psihică și fizică. A arătat că pârâtul a venit la adresa sa de domiciliu și a forțat ., a închis robinetul de gaz care alimentează centrala termică, lucru care a pus în pericol viața reclamantei și a fiului său.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.217/2003.
Acțiunea este scutită de la plata timbrajului în temeiul art.26 din Legea nr.217/2003.
În susținere, reclamanta a depus cartea sa de identitate, certificat de încadrare în grad de handicap, certificat de naștere minor P. B., sentința civilă nr.3429/2010 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că acuzațiile ce i se aduc sunt vagi, fără a se preciza data când faptele reclamate au fost săvârșite. A menționat că ultima ora a sunat-o în data de 8 martie 2015 pentru a-i ura la mulți de ani de ziua femeii, s-au mai văzut în alte împrejurări, în datele de 12 martie 2015 și 30 martie 2015 cu ocazia unor evenimente ale Partidului Mișcarea Populară, în care amândoi sunt membrii. A mai menționat că în prezent locuiește în . și nu stă prin Piatra N. pentru a o urmări pe reclamantă, cum aceasta susține.
La termenul de astăzi, reclamanta a lipsit, deși instanța îi pusese în vedere să depună la dosar listingul mesajelor primite de la pârât ce vizau amenințările formulate, precum și celelalte înscrisuri la care a făcut referire în cererea precizatoare (tichet deranjament E On Gaz, reclamații la poliție, etc.)
În temeiul art.255-258 Cod de procedură civilă, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă în dezlegarea pricinii.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.26 din legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările aduse prin legea nr.25/2012, „ Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții, printre care obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate precum și interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
Același act normativ definește și noțiunea de violență în familie ca reprezentând „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. De asemenea, constituie violență în familie „împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.” (art.2)
Cum printre formele violenței în familie, astfel cum au fost acestea definite de art.21 din legea cadru se numără violența verbală, psihologică și fizică, la care reclamanta face referire în cererea dedusă judecății, revine instanței să aprecieze dacă manifestările comportamentale și acțiunile cu privire la care se susține că pârâtul le-ar fi comis sunt sau nu în măsură să cauzeze reclamantei o stare de temere, frică, tensiune emoțională și suferință psihologică precum și convingerea că integritatea corporală, viața și siguranța sa sunt puse realmente în pericol.
Întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de „stare de pericol” ca și condiție „sine qua non” pentru emiterea unui ordin de protecție, înseamnă că a înțeles să lase instanței sarcina aprecierii gravității și intensității „pericolului” pentru presupusa victimă a violenței în familie, în oricare din formele ei, apreciere care nu se poate face decât pe baza probatoriului administrat în fiecare cauză concretă în parte.
În prezenta cauză, în primul rând este de menționat că pârâtul nu are niciun fel de relație de familie cu reclamanta, nu gospodărește împreună cu aceasta și nici nu au locuit niciodată împreună. Ca atare, nu se numără printre persoanele menționate de dispozițiile Legii nr.271/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
În al doilea rând, deși reclamanta a formulat susțineri privind existența unor mesaje telefonice de amenințare sau șicanare pe care pârâtul i le-ar fi transmis, de formularea unor plângeri la poliție, nu a făcut nicio dovadă în acest sens, alegând să nu se prezinte la termenul la care urma să fie discutat probatoriul. În raport de datele vagi prezentate instanței de judecată, s-a apreciat că proba testimonială solicitată nu este utilă în dezlegarea pricinii, pârâtul recunoscând în ședința publică de astăzi că pentru o perioada de timp a insistat cu apelurile telefonice deoarece ar fi vrut să aibă o relație romantică cu reclamanta.
Față de aceste aspecte și reținând că nu există îndeplinite condițiile legale pentru a beneficia de protecția legii nr.271/2003, instanța va respinge cererea ca nefondată
Având în vedere împrejurarea că pârâtul a beneficiat de asistență judiciară gratuită iar prin soluția de respingere a cererii introductive reclamanta este parte căzută în pretenții, instanța va face aplicarea dispozițiilor art.451 Cod de procedură civilă și va obliga reclamanta la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului apărătorului desemnat din oficiu să asigure asistența juridică a pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea având ca obiect emitere ordin de
protecție formulată de reclamanta Sălăbuc M., C.N.P._, domiciliată în Piatra N., . nr. 61, ., ., în contradictoriu cu pârâtul B. T., C.N.P._, domiciliat în R., ., scara B, etaj 4, ..
Obligă reclamanta la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 3 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
F. C. I. A. P.
Red./tehn. F.C.I./P.A / 29.06.2015/1.07.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 940/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2490/2015.... → |
|---|
