Plângere contravenţională. Sentința nr. 970/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 970/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 970
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 970
Ședința publică din data de 18.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – O. A.
GREFIER – A. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională (O.G. nr. 15/2002) formulată de petenta S.C. G. T. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRNSPORTUL RUTIER.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reprezentanții legali ai părților.
Prin referat oral, grefierul a învederat instanței următoarele:
- dosarul este la al doilea termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
Ca și chestiunea prealabilă, deși pentru termenul de astăzi nu s-a primit nici un răspuns în sensul celor solicitate de la petentă prin intermediul citației, instanța constată că răspunsul la întâmpinare este formulat de către petentă prin administrator judiciar CII I. V. T..
Din oficiu procedează la verificarea competenței, în conformitate cu dispozițiile art. 131 și 94 din Noul Cod procedură civilă, apreciind potrivit prevederilor articolului 32 alineat 2 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere obiectul cauzei precum și locul săvârșirii presupusei contravenții, că este competentă din punct de vedere material, teritorial și general cu soluționarea prezentei cauze.
Față de probatoriul care urmează a fi administrat, consideră că nu se mai impune estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului în sensul prevederilor art. 238 Cod procedură civilă .
Nemaifiind cereri prealabile ori excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 255 și următoarele Cod de procedură civilă încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciind că acestea sunt concludente, pertinente și utile.
În consecință, socotind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii, în considerarea dispozițiilor art. 394 alineat 1 din Noul Cod de procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.08.2014, sub nr._ petenta ., prin administrator judiciar CII T. I. V. a formulat, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.08.2014, solicitând în principal anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 04.08.2014 efectua un contract de transport marfă, iar în localitatea B. V., jud. Bacău ansamblul de vehicule cu nr. de înmatriculare_ /_ a fost oprit în trafic, fiind verificat sub aspectul îndeplinirii condițiilor legale. A mai arătat că deține toate documentele legale, mai puțin dovada achitării tarifului de utilizare a drumurilor naționale în conformitate cu lit. f a anexei nr.2 la OG nr.15/2002. A menționat că la data efectuării controlului deținea rovinietă valabilă, dar pentru categoria E, diferența dintre categoriile E și F este doar numărul axelor, nu de tonaj, iar la contravaloarea sumelor de plată dintre cele două categorii este doar de 10 lei, nefiind astfel vorba de o rea credință, ci mai curând de o neatenție în efectuarea plăților. A concluzionat învederând că nu sunt astfel întrunite elementele constitutive ale laturii subiective a contravenției și că a achitat la aceeași dată tariful de utilizare conform lit. F.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. OG nr.2/2001.
Au fost anexate cererii, în fotocopie, procesul verbal de contravenție . nr._/26.02.2013, încheierea pronunțată la data de 04.07.2012 de Tribunalul N. în nr._, bon fiscal și rovinietă datând 04.08.2014, bon fiscal și rovinietă valabilă 09.07.2014 – 07.08.2014..
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art.115 alin 1 din Legea nr.85/2014.
Intimatul, în conformitate cu disp.art.205-208C.pr.civ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii petentei ca neîntemeiată, față de situația de fapt și de drept reținută în procesul-verbal. Intimata a arătat că petenta nu a dovedit o altă stare de fapt, deoarece ansamblul de vehicule utilizat de aceasta face parte din categoria de vehicule care intră la categoria de rovinietă F, iar petenta a achiziționat o rovinietă pentru o altă categorie, respectiv E. Astfel, la controlul efectuat la data de 04.08.2014 asupra ansamblului de vehicule cu nr.de înmatriculare_ /_, care efectua un transport rutier de marfă, în urma verificării bazei de date a CNADNR s-a constatat că nu exista plata taxei de utilizare a rețelei de drumuri naționale, abatere ce constituie contravenție în conformitate cu dispozițiile art.8, alin.1 din OG nr.15/2002. A concluzionat arătând că fapta contravențională a fost delimitată corect, a fost constatată și sancționată în mod just, fiind în prezența unei contravenții care s-a consumat în momentul controlului, procesul verbal beneficiind de o prezumție de veridicitate și autenticitate, care face dovada faptei până la proba contrară.
Au fost anexate, în fotocopie, înscrisuri: procesul verbal de contravenție . nr._/04.08.2014, dovada de comunicare, extras baza de date, centralizator, raport de control.
La data de 16.12.2014 petenta a depus un răspuns la întâmpinare, reiterând aspecte deja invocate în cererea introductivă.
Potrivit art. 31 alin. 1 și art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea depusă de petentă la data de 19.08.2014 a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării, respectiv de la data de 09.08.2014.
Instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar, menționate anterior, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă în soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/04.08.2014, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8, alin. 1 din OG nr. 15/2002. S-a reținut că la controlul efectuat la data de 04.08.2014 asupra ansamblului de vehicule cu nr.de înmatriculare_ /_, care efectua un transport rutier de marfă, în urma verificării bazei de date a CNADNR s-a constatat că nu exista plata taxei de utilizare a rețelei de drumuri naționale.
Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art. 17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Sub aspectul temeiniciei, în privința probațiunii, instanța reține și jurisprudența CEDO aplicabilă în baza art. 6 din Convenție, potrivit căreia deși contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție, și petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă așa cum a stabilit Curtea Europeana în mod constant în jurisprudența sa.( cauza N. c. României din noiembrie 2008).
De asemenea, instanța reține că procesul verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În acest fel, în condițiile în care prezumția poate fi răsturnată, nu este în nici un fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil, de altfel și CEDO stabilind că folosirea prezumțiilor nu este contrară jurisprudenței sale. Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele care i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c.Franței, din octombrie 1988, parag.28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suediei, din iulie 2002, parag.113). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.Franței).
Instanța reține astfel că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art.31-36 din OG nr.2/2001, în cadrul căruia să utilizez orice mijloc de probă și să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate faptele antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În prezenta cauză, instanța reține că fapta a fost constatată de agentul constatator ca urmare a verificării bazei de date.
În analiza temeiniciei plângerii, instanța reține că în conformitate cu disp. art. 7 alin. 1 din OG nr. 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare în ceea ce privește tipul și valabilitatea rovinietei revine în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare. Analizând apărările petentei, instanța reține că aceasta, implicit, recunoaște săvârșirea faptei, din înscrisurile depuse în probațiune rezultând că a achiziționat rovinieta valabilă pentru data de 04.08.2014 și corespunzătoare categoriei F, din care făcea parte ansamblul aparținând petentei și cu privire la care s-a efectuat controlul, ulterior constatării contravenției ( 15.09), respectiv la ora 16.01. Cu privire la apărările petentei, instanța apreciază că nu pot fi reținute ca și cauză exoneratoare de răspundere, ci eventual ca și aspecte în circumstanțiere.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că petenta nu a reușit să facă proba contrară, că cele consemnate de agentul constatator corespunde situației de fapt și că astfel procesul verbal contestat este temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate pentru această contravenție, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 5 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Față de dispozițiile legale, raportat la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că, deși fapta săvârșită de acesta poate fi apreciată ca fiind gravă, aplicarea unei sancțiuni pecuniare nu se impune în cauză, aplicarea sancțiunii avertismentului fiind suficientă pentru a-i permite petentei să perceapă gravitatea faptei săvârșite și necesitatea respectării dispozițiilor legale pentru efectuare transportului rutier, și, în acest context, suficientă pentru atenționarea asupra conduitei sale viitoare și pentru îndreptarea sa, această sancțiune a avertismentului putând fi aplicată, conform art.7 alin.3 din OG. nr. 2/2001, și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune. La reținerea acestei concluzii instanța va avea în vedere faptul că petenta avea achiziționată rovinietă pentru ansamblul de autovehicule în cauză car, deși valabilă pentru categoria E, este de natură a conduce la concluzia că petenta nu a dat dovadă de rea credință, ci mai curând de o lipsă de diligență. Aceste aspecte instanța le va corobora cu faptul că intimatul nu a comunicat că petenta ar mai fi săvârșit, de-a lungul timpului, fapte de natura celor reținute în procesul verbal contestat, ceea ce să ducă la ideea unei perseverențe contravenționale, considerând astfel că, fiind la prim abatere, scopul punitiv, dar mai ales preventiv al sancțiunii poate fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va admite în parte plângerea formulată de petentă și va înlocui sancțiunea de 3.000 lei amendă cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția acesteia asupra pericolului social al faptei săvârșite și punându-i în vedere să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. G. T. S.R.L. – prin administrator judiciar CII I. V. T. cu sediul în Piatra N., ., ., ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 04.08.2014 în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR cu sediul în Bacău, ., jud. Bacău.
Înlocuiește sancțiunea de 3.000 lei amendă contravențională aplicată petentei prin procesul verbal menționat cu sancțiunea ”avertisment”.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Conform art. 471 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.03.2015.
Președinte, Grefier,
O. A. A. G.
Red. O.A./29.05.2015
Tehnored. A.G./01.07.2015
4 ex. / 2 ex. .>
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Succesiune. Sentința nr. 964/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
