Grăniţuire. Sentința nr. 965/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 965/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 965
Dosar nr._ grănițuire și revendicare imobiliară
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA-N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 965
Ședința publică din data de 18.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – O. A.
GREFIER – A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul G. T. în contradictoriu pârâții P. I. și P. M., având ca obiect grănițuire și revendicare imobiliară.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 04.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din sentința civilă, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din 11.03.2015 și ulterior pentru termenul de astăzi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 29.10.2012, sub nr._, reclamantul G. T. a chemat în judecată pârâții P. I. și P. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acestora să-i respecte dreptul de proprietate asupra suprafeței de 184 mp, pe care au acaparat-o din proprietatea sa, precum și stabilirea liniei de hotar, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, a arătat că este proprietarul suprafeței de 1237 mp situată în intravilanul orașului R., sat Chintinici, ., pe care a dobândit-o prin reconstituirea dreptului de proprietate, fiind înscrisă în TP nr._ . A mai arătat că pe respectiva suprafață, pe care o stăpânește de peste 50 ani, are edificată casa de locuit și un grajd și pe latura de nord și de vest se învecinează cu proprietatea pârâților. A menționat că între cele două proprietăți a existat un gard de lemn, construit de socrul său, care s-a deteriorat din cauza vechimii, în prezent nemaiexistând o linie de hotar fixată prin semne externe și vizibile, ceea ce generează neînțelegeri, iar pârâții au ocupat fără drept o porțiune din terenul său, edificând un grajd în spatele casei lui, blocându-i accesul și producându-i tot felul de neajunsuri, inclusiv prin faptul că scurgerea pentru apa care iese din grajd se îndreaptă spre casa lui. A concluzionat învederând că întrucât intenționează să vândă terenul și anexele către fiul său a întocmit documentația cadastrală, constatând că pârâții ocupă suprafața de 184 mp, revendicată și că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, fără rezultat.
În drept, au fost indicate dispozițiile art.560, 653 și 643 cod civ.
În dovedirea cererii a depus, în fotocopie: extras CF, TP nr._ .
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 99 lei timbru judiciar de 3 lei, aferente primului capăt de cerere și taxă judiciară de timbru de 19 lei și timbru judiciar de 0,30 lei aferente capătului doi de cerere.
Pârâții, legal citați cu această mențiune, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată. În motivare au arătat că reclamantul este fratele pârâtei, iar terenul de 1157 mp, deținut în proprietate, l-au obținut în anul 1952-1953, în urma împărțirii între frați și că nu a existat nici un gard construit de socrul reclamantului, singurul gard existent fiind demolat de reclamant, iar pe locul acestuia a turnat fundația pentru casă, casa fiind în hotar. Au arătat că nu provoacă nici un inconvenient reclamantului, nemaiavând animale de peste 10 ani, iar igrasia la casa reclamantului este cauzată de apa care cade de pe acoperișul casei sale pe fundația care este la nivelul solului. Au concluzionat menționând că între cele două familii este o permanentă stare conflictuală, la fața locului deplasându-se și o comisie de la Primăria R., care i-a adus la cunoștință că nu are dreptate.
Au anexat, în fotocopie: TP nr.9855/02.12.2010, autorizație de lucrări, certificat de urbanism, autorizație de construire, proces verbal de punere în posesie, schița terenului atribuit și schițe construcții.
Pentru termenul din data de 13.02.2013 reclamantul a depus un memoriu, însoțit de planșe foto –f.52.
La solicitarea instanței, pentru termenul din data de 24.04.2013 Comisia Județeană N. a comunicat documentația prealabilă emiterii acelor două titluri de proprietate.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize în specialitatea topografie.
Pentru termenul din 04.09.2013 a fost depus raportul de expertiză în specialitatea topografie, întocmit de expert U. F. –f.82-86, iar ca urmare a încuviințării obiecțiunilor formulate de reclamant, pentru termenul din data de 11.12.2013 a fost depus un răspuns la obiecțiuni –f.102.
La termenul din data de 19.02.2014, având în vedere suspendarea expertului topo din calitatea de expert tehnic judiciar, instanța a încuviințat solicitarea reclamantului de efectuare a unei contraexpertize tehnice, în aceeași specialitate.
Pentru termenul din data de 11.06.2014 a fost depus raportul de expertiză întocmit de expert J. P. –f.123-128, iar ca urmare a obiecțiunilor formulate de reclamant, a fost depus răspunsul la obiecțiuni, pentru termenul din data de 15.10.2014 –f.137.
Instanța a încuviințat pentru părți și proba cu înscrisuri, cea testimonială și cea cu cercetarea locală, ca fiind utile, pertinente și concludente în soluționarea cauzei. La termenul din data de 21.01.2015 au fost audiați martorii Ț. Gheorhe, Ț. Alecsandu, M. E. și G. Ioane, depozițiile acestora fiind consemnate în procesele verbale aflate la dosar –f.149-152. La data de 26.02.2015 a fost efectuată și cercetarea locală, concluziile acesteia fiind consemnate în procesul verbal de la f.156-157.
Pronunțarea a fost amânată pentru data de 11.03.2015, ambele părți depunând concluzii scrise.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Cu privire la capătul de cerere privind revendicarea
Acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin intermediul căreia reclamantul care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită instanței să i se recunoască dreptul său exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecința obligării pârâtului – care stăpânește bunul respectiv și care la rândul lui se pretinde proprietar - la restituirea acestuia. În cadrul acțiunii, fiecare dintre părțile implicate va trebui să indice și să depună titlul (temeiul) în baza căruia pretinde anumite drepturi cu privire la bunul revendicat, titlu în sensul de act juridic, jurisdicțional sau administrativ, translativ sau chiar declarativ de proprietate.
Față de dispozițiile art. 1169 cod civil conform cărora „cel care ridică pretenții în instanță trebuie să le dovedească” si art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă conform căruia partea trebuie să-și probeze pretențiile, reclamantul este cel care trebuie să facă primul dovada dreptului de proprietate, în favoarea pârâtului operând, prin însuși faptul posesiei, o prezumție relativă de proprietate. Pârâtul are obligația sa facă dovada dreptului său de proprietate doar la momentul la care reclamantul face dovada cel puțin a unei aparențe a dreptului său de proprietate asupra bunului revendicat și implicit reușește să răstoarne prezumția de proprietate care operează în favoarea pârâtului posesor.
În prezenta cauză, pe de o parte, instanța reține că reclamantul invocă în dovedirea calității de proprietar TP nr._ –f.6,8, emis pe numele său pentru suprafața totală de_ mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate, din care suprafața de 1237 mp este situată în intravilan, sola 5, ..
Pe de altă parte, instanța reține că deși titlul de proprietate opus de pârâți este emis numai pe numele P. I., în fapt, așa cum a rezultat și din depozițiile martorilor și din chiar poziția pârâților, terenul în litigiu, care se învecinează cu cel al reclamantului, a fost primit ca zestre de P. M., de la autorul comun al său și al reclamantului ( părțile fiind frați ). Ca urmare, instanța va reține că pârâții sunt proprietarii suprafeței totale de 7057 mp, înscrisă în TP nr.9855/02.12.2010 –f.20, prin reconstituirea dreptului de proprietate, din care suprafața de 1157 mp este situată în intravilan, sola 5, ..
Reținând aceste aspecte, instanța constată că în cadrul acțiunii în revendicare cele două titluri care se compară sunt TP nr._ (respectiv suprafața de 1237 mp, situată în intravilan, sola 5, .) și TP nr.9855/02.12.2010 (respectiv suprafața de 1157 mp, situată în intravilan, sola 5, .).
Ca și chestiuni premergătoare analizei temeiniciei acțiunii, faptul că reclamantul a întocmit documentația cadastrală și și-a intabulat dreptul său de proprietate a avut ca efect doar opozabilitatea față de terți, documentația cadastrală nevalorând titlu de proprietate. În aceste condiții, temeinicia acțiunii nu se va raporta la constatările din această documentație cadastrală, ci la documentația prealabilă emiterii celor două titluri de proprietate. De asemenea, relativ și la susținerile reclamantului, prin avocat, de a se da eficiență concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert U. F., instanța reține că o nouă expertiză a fost dispusă în cauză tocmai la solicitarea reclamantului, ca urmare a faptului că expertul inițial desemnat nu a răspuns obiecțiunilor sale. În aceste condiții, analiza temeiniciei se va face prin raportarea întregului material probatoriu administrat în cauză cu concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert J. P..
În analiza temeiniciei acțiunii instanța va avea în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv coroborarea înscrisurilor cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expert J. P., cu depozițiile martorilor audiați în cauză și cu concluziile cercetării locale. Instanța va acorda forță probantă deplină concluziilor raportului de expertiză, având în vedere că terenurile au fost identificate potrivit actelor de proprietate, prin raportare la extrasul de plan parcelar cu intravilanul localității Chintici, oraș R., care a stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate opuse de părți. Astfel, va reține că potrivit acestor concluzii reclamantul deține în fapt suprafața de 1057 mp, identificat cu contur verde în schița anexă la raport de la f.125, iar pârâții dețin în fapt 1207 mp, identificat cu contur portocaliu pe aceeași schiță. Având în vedere suprafețele înscrise în cele două titluri de proprietate opuse de părți, instanța reține că în fapt a rezultat o suprapunere de 50 mp, teren deținut în plus de pârâți din terenul reclamantului. Faptul că reclamantul nu deține în fapt o suprafață mai mare decât cea înscrisă în titlu, respectiv 180 mp, iar pârâții stăpânesc în fapt cu 50 mp mai mult, nu este de natură a considera că identificarea terenurilor s-a făcut în mod neechitabil și că ar fi trebuit diminuat și terenul deținut de pârâți, întrucât ceea ce s-a avut în vedere au fost actele de proprietate și înscrisurile premergătoare emiterii acestora. Pe de altă parte, această identificare s-a făcut având în vedere limitele învestirii, respectiv pentru a se stabili numai dacă pârâții ocupă teren din terenul reclamantului, existând posibilitatea ca minusul înregistrat de reclamant să se regăsească la un alt vecin.
Având în vedere cele anterior expuse, precum și incidența în cauză a dispozițiilor art. 480 cod civ, instanța apreciază ca fiind întemeiat în parte acest capăt de cerere, așa cum a fost precizat, respectiv pentru suprafața de 50 mp, urmând a-l admite și a obliga pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului terenul în suprafață totală de 50 m.p, identificată în raportul de expertiză de la f.123-127 întocmit de expert J. P., în schița de la f.126, pe conturul 25-15-16-48-47-93-A-B-25, care va ace parte integrantă din prezenta hotărâre.
Cu privire la capătul de cerere privind grănițuirea
În drept, instanța reține că potrivit disp. art. 584 Cod civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa”.
Textul consacră un drept subiectiv real și o obligație corelativă de a face, ambele cu caracter de reciprocitate - create de vecinătate - în temeiul cărora proprietarul sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate respective și marcarea acesteia prin semne materiale.
În analiza temeiniciei cererii instanța va avea în vedere atât dezlegarea dată capătului principal al acțiunii principale, cât și probatoriul administrat în cauză, respectiv coroborarea concluziilor raportului de expertiză cu depozițiile martorilor audiați în cauză și cu concluziile cercetării locale. În acest sens, instanța reține că linia de hotar a fost stabilită de expert potrivit actelor de proprietate, respectându-se configurația terenurilor așa cum apare menționată în planul parcelar care a stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate și din care rezultă că linia de hotar dintre părți este în linie dreaptă, nicidecum în modalitatea actuală, așa cum a fost descrisă de expert la pct.5 din raport –f.124 și vizualizată în schița detaliu de la f.126. Și concluziile cercetării locale se coroborează cu faptul că în fapt vechea linie de hotar era în linie dreaptă, iar planșele foto depuse de reclamant –f.52 vin în sprijinul aceleiași concluzii. Depozițiile martorilor audiați nu sunt edificatoare, dar martorii audiați pentru reclamant au confirmat că cele două proprietăți, care provin de la un autor comun, au fost despărțite de gard, care între timp nu mai există însă.
Pentru toate aceste considerente, coroborând materialul probatoriu administrat, având în vedere dezlegarea dată capătului principal de cerere și în principal concluziile raportului de expertiză, instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul 6-25-B-A-93, identificat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert J. P. ( f.126-127 ), care va face parte din prezenta hotărâre.
În baza dispozițiilor art.274 cod proc civ, instanța va obliga pârâții ca parte aflată în parte în culpă procesuală, să achite reclamantului suma de 1406,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert ( cu privire la taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente primului capăt de cerere s-a avut în vedere soluția de admitere în parte și valoarea stabilită de expert; cu privire la capătul de cerere privind gănițuirea s-a avut în vedere că acesta profită ambelor părți, astfel încât cheltuielile este just a se suporta în mod egal; cu privire la onorariul de expert s-a avut în vedere că stabilirea liniei de hotar a profitat ambelor părți, astfel încât și reclamantul trebuie să suporte proporțional cheltuielile, respectiv suma de 450 lei ) și va respinge ca nefondată cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, în cauză aceștia nefăcând dovada unor atare cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul G. T. cu domiciliul în R., ., jud. N. în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. M. ambii cu domiciliul în R., ., având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire.
Obligă pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului terenul în suprafață totală de 50 m.p, identificată în raportul de expertiză de la f.123-127 întocmit de expert J. P., în schița de la f.126, pe conturul 25-15-16-48-47-93-A-B-25, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul 6-25-B-A-93, identificat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert J. P. ( f.126-127 ), care face parte din prezenta hotărâre.
Admite în parte capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâții să plătească reclamanților suma de 506,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert.
Respinge cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.03.2015.
Președinte, Grefier,
O. A. A. G.
Red. O.A./08.06.2015
Tehnored. A.G./15.06.2015
5 ex. / 3 ex. .>
| ← Succesiune. Sentința nr. 964/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
