Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3814/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
Comentarii |
|
Sentința nr. 3814/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 3814
Dosar nr._ - revendicare, grănițuire –
(Disjuns din dosar_ )
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3814
Ședința publică din data de 19.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. V. V.
GREFIER – V. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, formulată de către reclamanții M. E. și M. G., în contradictoriu cu pârâții P.C., P. S., P. M., P. M., L. I. ȘI D. D., având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns reclamanții asistați de avocat Hurgheș L., având împuternicirea avocațială nr._ și pârâta D. D., lipsă fiind apărătorul acesteia, avocat L. M., având împuternicire avocațială nr._ și ceilalți pârâți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al 4-lea termen de judecată;
- procedura de citare este nelegal îndeplinită cu pârâta P. E., dovada de comunicare a citației nefiind depusă la dosar;
- s-a prorogat pronunțarea cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului L. Gh. I..
- prin Serviciul arhivă - registratură s-au depus la dosar:
- La data de 15.11.2015, de către Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate, documentația care a fundamentat emiterii titlurilor de proprietate nr. 14/2032 din 24.03.2003, nr. 14/2301 din 4.06.1999 și nr._ din 25.10.2011 ( filele 109- 129 dosar ), respectiv adresa nr._ din 16.11.2015;
- La data de 19.11.2015, în ședința de judecată, de către Comisia Locală Borlești pentru stabilirea dreptului de proprietate, documentația care a fundamentat emiterii titlurilor de proprietate nr. 14/2032 din 24.03.2003, nr. 14/2301 din 4.06.1999 și nr._ din 25.10.2011 (filele 130- 152 dosar), respectiv adresa nr._ din 17.11.2015.
Avocat Hurgheș L. depune la dosar schița actul de veșnică vânzare autentificat d sub nr. 2306 și procesul - verbal de vecinătate încheiat în luna noiembrie 2015. Precizează că părțile pe care le asistă înțeleg să renunțe la capătul de cererea formulat în contradictoriu cu pârâții L. I. și D. D., având ca obiect revendicare și grănițuire pe hotarul de vest al terenului proprietatea lor.
La solicitarea instanței, reclamanții confirmă opțiunea de renunțare la capătul de cerere menționat.
Având în vedere opțiunea reclamanților în sensul renunțării la cererea de revendicare și grănițuire pe hotarul de vest al terenului proprietate acestora, instanța pune în discuție disjungerea cererii respective.
Apărătorul reclamanților și pârâta D. D. își exprimă acordul în acest sens.
Instanța dispune disjungerea cererii de revendicare imobiliară și grănițuire, formulată de reclamanții M. E. și M. G. în contradictoriu cu pârâții L. I. și D. D. și formarea unui nou dosar (nr._ ).
În ceea ce privește prezenta cauză, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 247 noul Cod procedură civilă, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului L. Gh. I., invocată de partea respectivă prin întâmpinare, părțile prezente solicitând admiterea excepția respectivă.
Reclamanții, prin apărător, avocat Hurgheș L., afirmă faptul că au ajuns la o înțelegere cu pârâta D. D. cu privire la linia de hotar situată pe aliniamentul proprietăților, astfel cum a fost indicată în Planul de situație, motiv pentru care și-au exprimat opțiunea de renunțare la judecată, solicitând ca instanța să ia act de voința lor.
Având în vedere poziția procesuală a părților, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului L. Gh. I. și asupra cererii de renunțare la continuarea judecății, formulată de reclamanți.
După deliberare,
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 19.11.2015, sub nr. de dosar_, disjuns din dosarul nr._, reclamanții M. E. și M. G. au chemat în judecată pe pârâtul L. I., solicitând stabilirea liniei de hotar dintre terenurile proprietatea părților, situate în sola 4, parcelele 487 și 486, intravilanul Mastacăn, . și obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren ocupată din terenul proprietatea lor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 563 și următoarele din noul cod civil și art. 194 Cod procedură civilă.
La data de 15.01.2015, reclamanții și-au modificat acțiunea sub aspectul cadrului procesual, chemând în judecată și pe pârâta D. D. în condițiile în care suprafața de teren care se învecinează cu terenul proprietatea lor nu se mai află în patrimoniul pârâtului L. I. întrucât acesta l-a donat fiicei sale – pârâta D. D..
Pârâtul L. I., prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că nu mai este titularul dreptului de proprietate deoarece a operat transferul acestui drept către fiica sa – D. D., conform contractului de donație autentificat sub nr. 2086/20.11.2014 la B.N.P. R. B..
Pârâta D. D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată în condițiile în care reclamanții au fost cei care, în timp, au modificat câte puțin liniile de hotar dintre proprietăți, profitând de îngăduința părinților săi, motiv pentru care reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorilor săi nu s-a putut realiza pentru întreaga suprafață la care erau îndreptățiți, respectiv 5.370 m.p., ci doar pentru 4.889 m.p. În plus, la întocmirea documentației cadastrale, reclamanții nu au respectat planul parcelar care a stat la baza eliberării titlului de proprietate, modificând limitele stabilite cu autorii săi astfel că, în prezent, limita între proprietăți este cea din documentația cadastrală, care nu reflectă limita de grănițuire și acceptată de autorii săi și de către reclamanți.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului L. I., invocată de partea respectivă, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa ca parte în procesul civil, calitatea pentru a exercita acțiunea în justiție trebuind să corespundă cu calitatea de titular al dreptului a cărui protecție se solicită, iar calitatea procesuală pasivă aparținând subiectului pasiv al dreptului.
Acțiunea în grănițuire are temeiul în dispozițiile art. 560 din Codul civil și constituie un mijloc specific de apărare a dreptului de proprietate, prin care proprietarul unei suprafețe de teren solicită stabilirea liniilor de hotar care desparte terenul său de un teren cu care se învecinează pe una sau mai multe laturi. Consecința juridică a admiterii acțiunii respective este aceea că se stabilesc limitele fizice ale obiectului asupra căreia părțile litigante își exercită un drept de proprietate.
Ca urmare, în cadrul unei astfel de acțiuni, legitimarea procesuală pasivă nu poate fi justificată decât de către proprietarul suprafeței de teren față de care se solicită delimitarea. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în unele situații, instanța poate ajunge la concluzia că limitele de hotar existente până la momentul formulării cererii de chemare în judecată sunt incorecte, pârâtul ocupând fără drept o parte din terenul reclamantului. În aceste condiții acțiunea în grănițuire presupune un drept exclusiv și absolut asupra terenului cu care se învecinează terenul reclamantului.
În speță, persoana chemată în judecată – L. I. - nu are un drept de proprietate actual asupra terenului față de care se solicită delimitarea, având în vedere că, prin contractul de donație autentificat sub nr. 2086/20.11.2014 la B.N.P. R. B., încheiat anterior promovării prezentei acțiuni, imobilul respectiv a fost transferat în patrimoniul pârâtei D. D., astfel că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În consecință, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului nominalizat mai sus și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
La termenul de judecată din data de 19.11.2015, reclamanții au declarat în fața instanței de judecată că renunță la judecarea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta D. D..
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 406 alin. 1 noul Cod procedură civilă, potrivit cărora „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință publică, fie prin cerere scrisă”, față de opțiunea reclamanților și aplicând principiul disponibilității, instanța urmează a lua act de renunțarea la judecata cererii cu a cărei soluționare a fost învestită, în temeiul art.406 alin. 6 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului L. GH. I., invocată de partea respectivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții M. E. ( CNP_) și M. G. (CNP_), domicliați în ., în contradictoriu cu pârâtul L. GH. I. (CNP_), cu domiciliul în satul Mastacăn, ., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 406 alin. 6 noul Cod procedură civilă, ia act de renunțarea reclamanților M. E. și M. G. la judecata în contradictoriu cu pârâta D. D. (CNP_), cudomiciliul în mun.Piatra N., ., ., ..
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare, urmând ca cererea să fie depusă la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.11.2015.
Președinte, Grefier,
Red. C.V.V./4.12.2015
Tehnored. C.V.V. și V.S/ 07.12.2015, Ex. 5
← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3698/2015.... → |
---|