Plângere contravenţională. Sentința nr. 4268/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4268/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 16-05-2016 în dosarul nr. 4268/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 4268/2016
Ședința publică de la 16 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier A. A. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. G. F. și pe intimatul I. DE P. AL J. A. - S. R., având ca obiect plângere contravențională P.VB. PAGX_/10.11.2015.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 9.05.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei de fata instanta constata urmatoarele:
Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitești la data de 19.11.2015 sub nr._, petentul a solicitat anularea procesului-verbal de contraventie ., nr._, incheiat de către intimatul, I. De P. al J. Argeș-Biroul R. Pitești, la data de 10.11.2015, exonerarea acestuia de plata amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei și anularea măsurii complementare a celor 3 puncte penalizare. În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
In motivarea plângerii, contestatorul a arătat că în sarcina sa s-a reținut că nu a respectat limita legală pe secorul de drum pe care a circulat.
A arătat că limita de viteză pe secorul de drum pe care a circulat era de 90 km/h, întrucât ieșise din localitate.
A învederat instanței că fapta este sumar descrisă și nu se face vorbire în procesul verbal de o eventuală înregistrare video a faptei contravenționale. A mai arătat că agentul constatator nu a menționat în procesul verbal numele unui martor pentru a confirma cele reținute în sarcina sa.
A mai arătat că se bucură de prezumția de nevinovăție, în conformitate cu jurisprudența CEDO.
În drept a invocat dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002.
In dovedirea cererii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu relații.
Anexat cererii, au fost depuse următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenție (fila 7), copie CI(fila 9).
Actiunea a fost legal timbrata cu suma de 20 de lei taxa judiciara de timbru (fila 8), în conformitate cu art. 19 din OUG 80/2013.
La data de 26.02.2016, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, întrucât procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor art. 16,17 și 19 din OG 2/2001, bucurându-se astfel de o prezumție de legalitate.
Intimatul arată că în fapt, în data de 10.11.2015, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a depășit vitezalegală pe sectorul de drum pe care a circulat. Viteza de rulare a fost constatată cu aparatul radar tip Autovision, montat pe autospeciala poliției cu nr. de înmatriculare MAI_, așa cum reiese din procesul-verbal contestat, aparat verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică anexat, în care se specifică faptul că cinemometrul este autorizat să funcționeze atât în regim staționar cât și în regim de deplasare.
Intimatul a arătat de asemenea că aparatul radar a fost manevrat de un agent autorizat, iar viteza de rulare rezultă din planșele foto anexate.
Având în vedere aceste aspecte, intimatul apreciează că fapta a fost savârșită de reclamantă cu vinovăție, iar sancțiunile contravenționale, principală și complementară au fost corect dispuse.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 și urm –C. pr. Civ, OG 2/2001.
În dovedirea celor sustinute, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu înregistrarea video.
Anexat întâmpinării a depus planșe foto(filele 16-17), registru abateri radar (fila 19), atestat operator radar (fila 18), buletin de verificare metrologică(fila 20), înregistrare video (fila 15), istoric sancțiuni(fila 21).
Petentul nu a formulat răspuns la întămpinare.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu înregistrarea video a faptei contravenționale.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._, din data de 10.11.2015(fila 7), incheiat de un agent constatator din cadrul I. DE P. AL J. A. - S. R., petentul C. G. F. a fost sanctionat cu 4 puncte-amenda in cuantum de 420 lei, precum și cu masura complementară de 3punctepenalizare.
Petentul a fost sanctionat pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.121 alin.1 din HG 1391/2006 si sanctionata de art.101 alin.2 din OUG nr.195/2002, retinandu-se ca, la data de 10.11.2015, ora 08:15, a condus autoturismul marca Hyunday, cu nr. de inmatriculare_, pe DN 7, pe raza localitatii Morărești, cu viteza de 77 km/h, fiind inregistrat video cu aparatul radar Autovision, seriaRom 134, montat pe auto cu nr. de inmatriculare MAI_, aflat în stațioanre.
Procesul-verbal de contraventie a fost incheiat in prezenta petentului, fiind semnat de catre aceasta.
In urma verificarii efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanta constata ca plangerea a fost formulata in termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contraventiei.
Potrivit dispozitiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, pronuntandu-se, de asemenea, si cu privire la sanctiunea aplicata de catre agentul constatator prin acesta.
Examinându-se procesul-verbal din punct de vedere al legalității, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, mențiuni a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției, aceasta putând fi constatată și din oficiu. Astfel, instanța reține că acesta conține mențiunile privind numele si prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, .data comiterii faptei, fiind semnat de agentul constatator.
În raport de prevederile 16 si 17 din OG 2/2001, instanța apreciează că fapta contravențională imputată petentului este complet și corect descrisă de agentul constatator, întrucât din modul în care este descrisă fapta în procesul-verbal, se poate stabili în concret contravenția reținută în sarcina acestuia, precum și tipul și . utilizat. Astfel instanța reține că apărările petentului potrivit cărora descrierea faptei a fost făcută în mod sumar, fără a se arăta niciun element de fapt sau de drept care ar fi putut circumstanția împrejurările concrete în care s-ar fi săvârșit fapta, sunt neîntemeiate.
În continuarea analizei celor invocate de către petent drept motive de nulitate a procesului-verbal de contravenției, raportat la lipsa semnăturii unui martor care să confirme cele reținute în procesul verbal., instanța reține că potrivit conținutului art. 19 din O.G. nr. 2/2001 „(1)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, (…), agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Potrivit situației de fapt reținute, cuprinsul procesului verbal de contravenție relevă faptul că petentul a fost prezent în momentul întocmirii acestuia, semnând de primire procesul-verbal, împrejurare pentru care, ca regulă instituită de temeiul legal indicat, nu este necesară confirmarea, prin semnătură, a cel puțin unui martor. Totodată instanța reține că din chiar prevederile legale arătate mai sus reiese că rolul martorului nu este nicidecum cel de a confirma vinovăția contravenientului în săvârșirea faptei, ci acela de a confirma faptul că acesta nu este de față/refuză/nu poate să semneze. Având în vedere aceste aspecte, instanța reține că susținerile petentului sunt neîntemeiate.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației, care intră în competența poliției), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, intrucat nu se poate porni de la prezumtia ca acestea isi desfasoara activitatea cu incalcarea legii), aceasta prezumtie relativa da posibilitatea instantei sa administreze probe pe baza carora sa stabileasca o situatie de fapt care poate sa confirme, sau, dimpotriva, sa o infirme pe cea retinuta de agentul constatator (cauza A. impotriva Romaniei).
Prin urmare, toate constatarile facute de catre agentul constatator inserate in procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricarui mijloc de dovada admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumtii, chiar de ordin judiciar, daca aceste prezumtii se incadreaza in anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. Romaniei - prezumtiile de drept nu sunt interzise de Conventie, sarcina instantelor interne fiind de a asigura o proportionalitate intre acestea si prezumtia de nevinovatie), iar cel care pretinde ca situatia de fapt retinuta in actul constatator nu corespunde realitatii, trebuie sa dovedeasca aceasta.
A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovătiei, în sesnsul art. 6 din CEDO, realizându-se astfel și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor, și interesul particular al persoanei sancționate.
În ceea ce privește fapta imputată petentului, instanța reține că potrivit art. 49 alin.1 din OUG nr.195/2002, limita maxima de viteza in localitati, pe drumurile nationale este de 50 km/h.
Potrivit art.121 alin.1 si 2 din HG nr.1391/2006, conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii, se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
În prezenta cauză, deși petenta a propus probe în apărarea sa, instanța apreciază că acestea nu pot face dovada contrară situației de fapt reținute în procesul-verbal contravențional, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură actul atacat.
Instanța reține că din înregistrarea video a faptei contravenționale, vizualizată în ședință publică, rezulta ca autoturismul cu nr. de inmatriculare_, a fost depistat în localitate cu o viteză de 77 km/h, la data si ora indicate in procesul-verbal de contraventie. Înregistrarea video indeplinește toate cerintele prevazute de art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05/2005, aprobata prin Ordinul 301/2005, asa cum a fost modificat prin Ordinul nr.187/2009, evidentiindu-se in cuprinsul acesteia, data si ora masuratorii, valoarea vitezei si imaginea autovehiculului al carui număr de înmatriculare este perfect vizibil, astfel încât există suficiente elemente care să ateste legătura acesteia cu procesul-verbal contestat.
Conform procesului-verbal . nr._(fila 7), înregistrarea faptei a fost facută cu aparatul radar ROM 134, aparat omologat și verificat metrologic, autorizat să funcționeze atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, potrivit buletinului de verificare metrologică nr. BBSC-02.01.-1252(fila 20), aparat care la acel moment se afla in termenul de valabilitate al verificarii metrologice.
Din cuprinsul Registrului de abateri radar(fila 18), rezultă că la data de 10.11.2015, ora 08:15, constatarea efectuată pe raza localității Morărești, s-a realizat de către agentul de poliție A. I..
Din analiza atestatului aflat la fila 18, rezulta totodata ca agentul de politie menționat, detinea la data constatarii contraventiei atestat de operator pentru cinemometrul utilizat.
De asemenea din înregistrarea video se poate observa că zona în care petentul a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, se afla în interiorul unei localități, putând fi observate edificii specifice localității, pe marginea părții carosabile.
Față de cele arătate, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției privind depășirea cu peste 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Privitor la sanctiunile aplicate, instanța notează că, potrivit art.100 alin.2 rap. la art. 108 alin. 1, lit. b, pct. 2 din OUG nr.195/2002 - constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni (4-6 puncte-amenda) si cu aplicarea sanctiunii complementare de 3 puncte penalizare, depasirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai cu 21-30km/h, a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Potrivit dispozitiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contraventionale se stabilesc in cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate, iar potrivit dispozitiilor alin.2 din acelasi act normativ, un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarare a Guvernului.
Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezultă că petentul a depașit viteza legala cu 27 Km/h, instanta retine ca fapta a fost corect incadrată din punct de vedere juridic, iar sancțiunile aplicate respectă limitele prevăzute de lege pentru fapta comisă.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsită fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.
Instanta observa ca in cauză s-a aplicat minimul amenzii prevazute de lege pentru contraventia savarsita (4 puncte-amenda, 420lei) si apreciaza ca nivelul minim al amenzii, este necesar pentru corijarea pe viitor a conduitei petentului în derularea activității de conducător auto, constituind modalitatea adecvată de realizare a tuturor funcțiilor sancțiunii contravenționale, înlocuirea cu sancțiunea avertismentului nefiind utilă atingerii acestor funcții, întrucât ar putea induce ideea de impunitate a faptelor. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile încălcate au drept scop garantarea respectării regulilor privind adaptarea vitezei în limite legale, în caz contrar fiind pusă în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a petentei, dar și a celorlalți participanți la trafic. Totodată, și sancțiunea complementară a fost aplicată în limitele prevăzute de lege și este proporțională cu starea de pericol pentru siguranța traficului rutier creată de către petentă prin deplasarea pe drumurile publice cu o viteză cu 27 de km mai mare decât cea legală.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța apreciează că aspectele reținute în sarcina petentei sunt reale, nefiind combătute prin probe contrarii, astfel încât procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și de drept existentă în cauză, sancțiunea aplicată fiind corect individualizată, motiv pentru are va respinge plângerea ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453-C. pr. civ, va respinge și cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. G. F., CNP_, cu domiciliul în Rm. V., Splaiul Independenței, nr. 8, ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ., nr._, ca fiind temeinic si legal.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.05.2016.
Președinte, A. O. | ||
Grefier, A. A. T. |
A.O. 14 IUNIE 2016/4EX
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4960/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4606/2016.... → |
|---|
