Plângere contravenţională. Sentința nr. 4677/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4677/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 24-05-2016 în dosarul nr. 4677/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4677/2016
Ședința publică de la 24 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. T.
Grefier F. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. F. și pe intimatul I. DE P. AL J. A. - S. NR 1 P. P., având ca obiect plângere contravențională PR. VB. PF_/23.12.2015
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, raportat la art.32 din O.G. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, instanța constată că este primul termen de judecată, părțile fiind legal citate, și estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3(trei) luni.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța urmează a proceda la soluționarea pricinii.
În temeiul art. 255 și 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează părților proba cu înscrisurile de la dosar, pe care o consideră concludentă pentru judecarea procesului, urmând a o administra în condițiile legii.
Instanța, având în vedere înscrisurile existente la dosar, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 08.01.2016, petentul C. F. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ ARGEȘ, anularea procesului verbal de contravenție ., nr._, emis la data de 23.12.2015 de către lucrătorii MAI - Poliția mun. Pitești - Secția 1 Poliție, din cadrul IPJ Argeș, ca netemeinic.
În motivare, a arătat că a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru faptul că în data de 23.12.2015, ar fi fost depistat efectuând acte de comerț fără a prezenta documente justificative pentru un număr de 23 brazi.
Menționează petentul că procesul verbal este netemeinic pentru că nu a avut actele de proveniență la el, uitându-le acasă.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei conform art. 19 din OUG 80/2013.
Petentul a înțeles să propună dovedirea susținerilor prin înscrisuri anexând plângerii contravenționale în copie: aviz de însoțire primar (fila 5), copie CI (fila 6), proces verbal (fila 7), procură comercializare (fila 8), autorizație de exploatare și act de punere în valoare (filele 9-10), legitimație DGASPC (fila 11).
La data de 23.02.2016, intimatul a depus la dosar întâmpinare (fila 24), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale pentru următoarele motive: a arătat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de OG nr. 2/2001, precum și faptul că procesul verbal este temeinic, prezentând mijloacele de probă de care înțelege să se folosească în dovedirea celor susținute.
Arată intimatul că abaterea săvârșită de petent a fost constatată de agentul poliției mun. Pitești ca urmare a controlului efectuat în micropiața Ceair pe linia respectării disp. Lg. 12/1990.
În dovedirea pretențiilor intimatul IPJ Argeș a anexat întâmpinării raportul agentului constatator (fila 32) și copiile înscrisurilor depuse de petent și înaintate de instanță.
La data de 09.03.2016, petentul a înaintat instanței încă un set de înscrisuri, similare celor deja depuse în probațiune (filele 26-31 și 36-44).
La termenul din data de 24.05.2016, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile, propuse de petent și intimat și a rămas în pronunțare pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține și constată următoarele:
Prin procesul verbal ., nr._, emis la data de 23.12.2015 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al județului Argeș- Poliția mun. Pitești –Secția 1, petentul C. F. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1, lit. e din Legea 12/1990, cu amendă în cuantum de 500 lei.
Prin procesul verbal sus-menționat s-a reținut de către agentul constatator că petentul, la data de 23.12.2015 ora 0940, pe raza localității Pitești, Piața Ceair, a efectuat acte de comerț fără a prezenta documente de proveniență pentru un număr de 23 brazi, pe care îi avea spre comercializare.
Fapta este prevăzută de dispozițiile art. 1, lit. e din Legea 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, care prevede următoarele: „Următoarele fapte reprezintă activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:a)….e) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege;” și este sancționată de art. 2, pct.1 al aceleiași legi, care prevede că “Contravențiile prevăzute la art. 1 săvârșite de către persoane fizice se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, iar dacă sunt săvârșite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.”
De asemenea sancțiunea aplicată este legală raportat la textul de lege reținut în cuprinsul procesului verbal contravențional.
Procesul verbal a fost semnat de către petent, iar ca mențiuni a fost specificat “recunosc”, plângerea fiind formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
În ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, instanța reține că petentul nu a invocat motive de nelegalitate a procesului verbal contestat, însă verificând legalitatea procesului verbal contestat din oficiu, instanța reține că acesta a fost legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 12/1990 au drept scop reglementarea și protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații asupra garantării dreptului la proprietate al persoanelor pentru instituirea unui climat de normal de desfășurare al raporturilor comerciale, fără abuzuri asupra consumatorului sau sutrageri de la plata taxelor legale aferente acestor activități, astfel că interesul societății în respectarea acestor reguli este de importanță capitală. În același timp însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste aspecte instanța apreciază că a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia petentul a putut utiliza de orice mijloc de probă și a putut invoca orice argument (cu respectarea totodată și a disciplinei procesuale impuse de normele legale) pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, considerând că deținerea unor documente de proveniență a mărfurilor, „pe care le-a uitat acasă”, îl absolvă de răspunderea contravențională instituită de dispozițiile legale invocate anterior. Petentul a depus în acest sens aviz de însoțire a mărfurilor primar datat 11.12.2015, pentru o cantitate de 100 bucați brazi (fila 5), care însă era valabil doar până la data de 11.12.2015, ora 23.36, cu punct de descărcare Piața Ciair Pitești, fiind emis numai pentru însoțirea mărfurilor de la locul recoltării până la cel al comercializării. A depus de asemena petentul o procură (fila 8) prin care era împuternicit să vândă brazi pentru și în numele lui P. M., precum și o autorizație de exploatare pentru o suprafață de 1,23 ha ( 261 arbori marcați) a unei plantații de brazi, emisă de Ocolul silvic Soveja, pe numele aceluiași Pătule M. (fila 9) însoțită de un act de punere în valoare pentru aceeași suprafață și același număr de arbori (fila 10). La fila 29 petentul a depus un aviz de însoțire primar emis la data de 11.12.2015, pentru 90 bucăți brazi, valabil până la data de 13.12.2015, ora 11.23, cu punct de descărcare Piața Slatina, înscris însoțit de un alt act de punere în valoare (nr._, fila 30) și o altă autorizație de exploatare (fila 31, pentru o altă persoană, Kocsis Adalbert), pentru o cantitate de 500 brazi, însă însoțite de aceeași procură acordată de P. M.. Instanța apreciază că acest ultim set de înscrisuri nu are nici o legătură cu brazii identificați în Pitești, pornind de la locul de destinație menționat în avizul de însoțire primar (Slatina) și de lipsa legăturii dintre exploatator și petent.
Deși din documentele prezentate de petent se deduce existența unui drept legal asupra unei cantități de brazi pe care petentul era împuternicit să o comercializeze în Pitești, instanța apreciază că aceste document ar fi trebuit deținute la momentul comercializării și nu prezentate ulterior, astfel cum rezultă din exigențele textului legal: “Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării”. Dacă instanța ar reține aceste documente ca o justificare a lipsei elementului material al contravenției reținute în sarcina petentului, ar exista în acest fel posibilitatea comercializării unor cantități mai mari de produse (în speță brazi) în baza unui sigur set de documente de proveniență emise inițial cu ocazia unui transport. Nefiind stabilită o legătură între marfa cu care petentul a fost identificat și marfa furnizată de persoana ce exploata plantația de puieți (cea din primul set de documente pentru cantitatea ce urma să fie transportată în Pitești și comercializată de petent), precum și din cauza perioadei mari dintre avizul de însoțire (11.12) și data depistării (23.12) raportate la cantitatea transportată și cea identificată la depistare (100/32 brazi), instanța constată că susținerile petentului nu pot fi probate.
De altfel, chiar petentul recunoaște comiterea contravenției, prin mențiunile din procesul verbal și prin cererea adresată instanței, în care susține că nu avea la momentul comercializării documente cu privire la mărfuri.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravențiile prevăzută de dispozițiile din Lg. 12/1990.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
Astfel, în raport de faptul că petentul nu a deținut în momentul depistării documente de proveniență pentru brazii pe care îi comercializa, în preajma sărbătorii religioase a Crăciunului, când există cerere foarte mare pentru un asemenea produs, sancționarea cu 500 lei (minimul amenzii) este întemeiată, raportat la scopul normei sanitar veterinare, de protecție a populației protejarea populației împotriva unor activități de comerț sau prestări de servicii ilicite, cu bunuri care nu sunt înregistrate.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. F., cu domiciliul în mun. Pitești, ., nr.8, ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul IPJ Argeș cu sediul în mun. Pitești, ., jud. Argeș, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Mai 2016.
Președinte, I. T. | ||
Grefier, F. Ș. |
5 ex./Red. T.I./Tehn. T.I./02.06.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4673/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4680/2016.... → |
|---|
