Plângere contravenţională. Sentința nr. 3538/2015. Judecătoria ROMAN

Sentința nr. 3538/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 3538

DOSAR NR._ pl. contravențională

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA R. JUDEȚUL N.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3538

Ședința publică din data de 10.12.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. C.-M.

GREFIER: N. F.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta H. G. în contradictoriu cu C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA - BUCUREȘTI.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av.S. N., în substituire pentru av. V-le N., lipsind intimata.

Procedura de citare: îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată:

Obiectul cauzei: plângere contravențională.

Stadiul procesual:- fond, cauza se află la al doilea termen de judecată.

Alte aspecte procedurale –

Av.S. N.,în substituire pentru av.V-le N., depune la dosar delegație de substituire și certificat de atestare fiscală pentru impozite și taxe locale nr._/08.12.2015.

Întrebată fiind, apărătorul substituent al petentei a arătat că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a dat cuvântul la fond.

Apărătorul substituent al petentei,av.S.N., a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii.

A învederat faptul că petenta a fost sancționată pentru că ar fi circulat cu autoturismul fără a deține rovigneta valabilă. Însă, realitatea este cu totul alta, anume că petenta a înstrăinat autoturismul marca Mercedes-Benz către numitul S. C., aspect care rezultă din contractul de vânzare-cumpărare atașat la dosar, precum și din certificatul depus azi, la dosar.

A mai învederat apărătorul substituent al petentei faptul că nu este suficientă doar prezența scriptică în certificatul de înmatriculare,a petentei la rubrica proprietari, ci mai este necesar ca acea persoană să fie și proprietarul juridic al autoturismului.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Nemaifiind cereri de formulat ,instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul,_, din data de 17.07.2015, petentul H. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA-S.A.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ-CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.06.2015.

În motivarea plângerii petentul a arătat că, prin procesul verbal sus menționat, a fost sancționat ca urmare a săvârșirii contravenției, prevăzută de art. 8, alin. 1 din OG 15/2002, cu amenda in valoare de 250 lei, constând in aceea ca ar fi circulat la data de 14.01.2015 pe DN2, in localitatea N. B., in județul Bacău, fără a deține rovigneta valabila.

A mai arătat că, la data de 14.04.2014, a înstrăinat autoturismul înmatriculat sub nr._, Mercedes-Benz, către numitul S. C., aspect ce rezulta din contractul de vânzare-cumpărare, pentru un vehicul folosit.

De asemenea, a arătat si faptul ca in urma tranzacției, dintre părți, acest autovehicul a fost si radiat din evidentele fiscale ale acesteia, si conform fisei tehnice, a fost luat in evidenta de către primăria comunei H., județul Iași, locul de domiciliu al dobânditorului.

A mai menționat că, din economia prevederilor din OG 15/2002, reiese că pentru ca o persoana sa poată fi subiect activ al unei astfel de contravenții, nu este suficienta simpla prezenta scriptica in certificatul de înmatriculare, la rubrica Proprietari, ci mai este necesar ca acea persoana sa fie si proprietarul juridic, nu doar scriptic, al autovehiculului care circula fără a deține o rovigneta valabila, or autoturismul înmatriculat sub nr._, a fost înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare al unui vehicul folosit, a fost radiat din evidentele fiscale ale petentei încă din anul 2014, fiind totodată înregistrat in evidentele fiscale ale dobânditorului din ., la data de 29.04.2014, data mult anterioara constatării contravenției reținute in procesul verbal, respectiv data de 14.01.2015.

În drept, petentul și-a motivat cererea pe dispozițiile OG 2/2001.

În dovedirea acțiunii, petentul a depus copia procesului verbal de contravenție atacat, cartea de identitate pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_, contract de vânzare cumpărare din data de 14.04.2014, CI . nr._.

În conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost legal timbrată cu timbru judiciar în cuantum de 20 de lei.

Prin întâmpinarea formulată și depusă prin serviciul registratură la data de 17.09.2015, intimata a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat faptul că în data de 14.01.2015, pe DN 2 Km 278+150 m în interiorul localității N. B., jud. Bacău, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând numitului G. H., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, iar la data de 22.06.2015 a fost emis procesul-verbal . nr._ de către CNADNR SA prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutier și Informatică CESTRIN.

A mai arătat că, procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 și OG 2/2001, fiind valabil și în lipsa martorilor, constatarea fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

De asemenea, a mai menționat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prev. art. 9 alin. 2 și 3 din OG 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R..

Prin aceeași întâmpinare, intimata a precizat să se constate că, contractul de vânzare-cumpărare nu le este opozabil, iar din prevederile art. 7 alin. 1 lit. b și art. 8 coroborate cu art. 1 alin. 1 pct. B din OG. 15/2002 obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare. Mai mult, în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționată ca fiind proprietar.

În drept, intimata a invocat dispozițiile OG 2/2001, Legea 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010 și OG nr.15/2002.

În dovedirea întâmpinării, intimata a depus: planșă foton obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizație de control.

În temeiul art.411 alin.2 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La termenul din 19 Noiembrie 2015, instanța a încuviințat pentru ambele pârți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, iar pentru intimată și proba cu planșe foto. LA același termen de judecată, instanța a luat act de renunțarea petentei la proba cu martori.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/22.06.2015 întocmit de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA-S.A.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ-CESTRIN, în calitate de organ constatator, i s-a aplicat petentului H. G. o amenda contravențională în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 8 alin 1 și 3 indic. 2 din O.G. 15/2002.

S-a reținut în sarcina petentei faptul că la data de 14.01.2015, autovehiculul categoria A având nr. de înmatriculare_ aparținând numitului H. G., a fost surprins circulând pe DN 2 km 278+150 pe raza localității N. B., jud. Bacău fără a deține rovinietă valabilă.

Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/22.06.2015, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din OG 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

Instanța mai reține, de asemenea și împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului s-a dat o corectă încadrare juridică și a fost legal individualizată așa cum reiese si din analiza făcută mai sus.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.

Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Instanța mai reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară. De altfel, instanța are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție care presupune, totodată, nemijlocire și contradictorialitate.

Potrivit art. 8 alin 1 din O.G 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile revine potrivit art. 7 din același act normativ în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale. Art. 1 lit. b definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.

Interpretarea textului de mai sus este in sensul că pentru a avea calitatea de utilizator, potrivit OG nr. 15/2002, este necesar a fi îndeplinite 2 condiții: persoana fizică sau juridică să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare; persoana fizică sau juridică să aibă în proprietate sau care, după caz, să poată folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România. Neîndeplinirea uneia dintre aceste condiții atrage lipsa calității de utilizator a persoanei fizice sau juridice în discuție.

Potrivit contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 14.04.2014, autovehiculul Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ a fost vândut de către petent numitului S. C., înscrisul sub semnătură privată fiind depus la fila 7, dosar. Se reține că data convenției este_, iar pentru valabilitatea transferului dreptului de proprietate nu este instituită nicio altă condiție, fiind suficient acordul părților.

Având în vedere toate aceste elemente, instanța apreciază că la data săvârșirii contravenției, numitul S. C. era deja proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, iar petentului nu îi incumba obligația de plată a rovinietei prevăzute de art.7 din OG nr.15/2002.

Contractul de vânzare-cumpărare a unui autovehicul este un contract consensual, valabil încheiat prin simplul acord de voință al părților, nefiind necesar ca manifestarea de voință a părților să îmbrace o formă specială, pentru a produce efecte juridice civile. Astfel, art. 1674 din Codul civil prevede că „cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.”

Emiterea contractului ad probationem și realizarea acordului de voință dintre părțile contractante este suficient pentru transmiterea dreptului de proprietate. Forma scrisă a contractului este necesară doar pentru realizarea formalităților de înmatriculare și nu afectează cu nimic validitatea contractului de vânzare cumpărare.

Așa cum rezultă din certificatul de atestare fiscală nr._/08.12.2015, autoturismul Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ a fost radiat din rolul fiscal al petentului la data de 14.04.2014 (fila 25, dosar).

Procedura de radiere și înmatriculare în circulație a autovehiculelor, reglementată prin O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, H.G. nr. 610/2002 privind cartea de identitate a vehiculului, Instrucțiunile Ministerului de Interne, Finanțelor și Transporturilor de aplicare, nr._ /1993 și de Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările și completările ulterioare, presupune totuși existenta unui înscris constatator care să probeze transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, în vederea operării acestuia în cartea de identitate a vehiculului.

Din coroborarea dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 din Instrucțiunile nr._ /1993 de aplicare a H.G. nr. 610/1992 și art. 8 alin. 1 lit. a din Ordinul nr. 1.501/2006, rezultă că obligația de transcriere a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul incumbă noului proprietar al autovehiculului, în speță S. C., neputându-se reține vreo culpă în sarcina petentului, ca fost proprietar, în neefectuarea acestor formalități.

În temeiul art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinul 1501/2006 proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 zile de la data: trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane. Prin urmare, această obligație revine doar proprietarilor vehiculelor înregistrate, astfel cum sunt definite prin disp. art. 23 din acest ordin, nu și celor înmatriculate, la care se face referire în capitolul II al acestui ordin.

Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesar existenta unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține este exclusă răspunderea sa.

Petentul nu poate fi ținut a răspunde pentru fapta ilicită al altei persoane respectiv cumpărătorul, cât timp legea nu pune în sarcina sa efectuarea formalităților de publicitate respectiv radierea autovehiculului din evidente.

Mai mult decât atât este de notorietate că la vânzarea autovehiculelor vânzătorul remite cumpărătorului în original toate actele autovehiculului (carte de identitate, certificat de înmatriculare), mergând pe ideea bunei credințe a acestuia în ceea ce privește înmatricularea ulterioară a autovehiculului, ceea ce determină imposibilitatea radierii ulterioare din evidente a autovehiculului de către vânzător.

Este o sarcină mult prea grea, a-i pretinde vânzătorului să efectueze formalitățile de radiere și reînmatriculare (care presupune anumite cheltuieli, cu taxe specifice) în condițiile în care legea pune în sarcina cumpărătorului efectuarea acestor formalități.

Nu în ultimul rând inopozabilitatea înstrăinării, ce ar putea fi eventual invocată, este o noțiune de drept civil, iar materia dreptului contravențional reglementează sancțiuni aplicate subiecților de drept pentru fapte ilicite cu scopul preveniri comiterii unor noi fapte ilicite, răspunderea contravențională apropiindu-se, prin ilicit, mai mult de răspunderea penală. Așadar, nu se poate face analogie între opozabilitatea în materie civilă și materia contravenționala.

Faptul că singura verificare pe care o face intimata este să consulte o bază de date (o verificare destul de sumară) și nu face și alte demersuri pentru a identifica utilizatorul reprezintă o deficiență a intimatei și nu poate fi imputată petentului.

Mai mult decât atât și din punct de vedere al elementelor constitutive contravenției îi lipsește elementul subiectiv, respectiv vinovăția, în oricare din formele sale.

Așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii (ex. Decizia nr.670/2009, Decizia nr.506/2010), nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acestuia.

Vânzătorul nu poate anticipa că cel care a cumpărat autovehiculul nu-l va înmatricula și nu va achiziționa rovinietă. Reaua credință a cumpărătorului nu este un element care să atragă răspunderea vânzătorului. Răspunderea este esențialmente personală în materie contravenționala.

Pe cale de consecință, instanța reține faptul că la data constatării contravenției, petentul nu mai era proprietarul autovehiculului Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ .

Instanța nu poate reține susținerile intimatei, în sensul că contractul de vânzare-cumpărare nu le este opozabil, iar atâta timp cât din baza de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, iar din prevederile art. 7 alin. 1 lit. b din OG. 15/2002 obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, petentul era cel obligat la plata rovinietei.

Aceasta deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține vreo culpă în sarcina petentului în condițiile neîndeplinirii de către cumpărător, un terț pentru care acesta nu este ținut a răspunde, a obligației de preschimbare a certificatului de înmatriculare ce îi revine potrivit art. 11 alin 4 din OUG 195/2002, „în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar, iar teza a II-a a acestui articol prevede că cel obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate este noul proprietar”.

Reținând că procesul-verbal nu îndeplinește condițiile necesare sub aspectul temeinicei acestuia, atâta timp cât lipsește un element constitutiv al contravenției, respectiv, vinovăția, și având în vedere că la data de 14.04.2015, petentul nu mai era proprietar al autoturismului marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_, răspunderea contravenționala fiind una personală instanța va admite plângerea, va anula procesul-verbal și va exonera petentul de la plata amenzii aplicate de 250 de lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de către petentul H. G., cu domiciliul în R., ., ., . în contradictoriu cu intimata CNADNR SA- CESTRIN, cu sediul în SECTOR 6, București, .. 401A.

Anulează procesul verbal . nr._/22.06.2015,întocmit de intimatul CNADNR SA –CESTRIN, și măsurile dispuse în temeiul acestuia.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale in cuantum de 250, 00 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria R..

Pronunțata in ședința publica, astăzi, 10.12.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

M. C.-ManoleFilofteia N.

Red.MCM/28.12.2015

Tehnored./NF/05. 02. 2016

4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3538/2015. Judecătoria ROMAN