Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 16061/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința Nr._/2015
Ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. P.
Grefier M. L. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant I. D. - D. A. LA C.AV. N. C., reclamant I. R. - D. A. LA C.AV. N. C. și pe pârât O. B. S.A., având ca obiect acțiune în constatare CLAUZE ABUZIVE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, cu care prezenta face parte integrantă, instanța amânând pronunțarea la data de 16.09.2015, când
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 06.04.2015 sub nr. de dosar_ reclamanții I. D. și I. R. au chemat în judecată pârâta O. B., solicitând instanței să constate ca fiind abuzive, cu consecința de nu produce efecte asupra reclamanților clauzele referitoare la rambursarea ratelor lunare în aceeași monedă în care a fost acordat din contractele C 2204/100/_ și C_ .
De asemenea, reclamanții au solicitat stabilirea cursului CHF- L. la momentul semnării contractelor, obligarea pârâtei la calcularea ratelor de rambursare la această valoare cât și returnarea sumelor plătite cu titlu de risc valutar.
Reclamanții au cerut ca pârâta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 18.05.2015 pârâta O. B. ROMANIA SA a depus întâmpinare.
La termenul din data de 02.09.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția necompetenței materiale a instanței, față de fondul cererii de chemare în judecată, instanța o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Instanța reține că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți cuprinde mai multe capete de cerere, respectiv: constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute de art.9.2, din contractul de credit nr. C2204/1000/_ din 16.10.2008 și din contractul nr. C_ ; obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare, stabilirea cursului valutar CHF L. la data semnării contractelor și restituirea sumelor achitate cu titlu de risc valutar
Astfel, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 99 alin. 2 C.pr.civ., care prevăd că, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, respectiv constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit, instanța reține că art. 9.2 din ambele contracte de credit prevede următoarele „ rambursarea ratelor lunare se va efectua de către client în conturile ale imprumutatului deschise la banca în aceeași monedă în care a fost acordat creditul (CHF)”
Analizând atât motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, cât și prevederile art. 9.2 din ambele contracte de credit, instanța apreciază că aceste clauze contractuale nu au nicio componentă pecuniară, neputându-se considera că dobândesc un conținut economic pentru simplul motiv că au fost inserate într-un contract de credit, care în sine are, desigur, natură patrimonială.
Totodată, instanța apreciază că această clauză contractuală nu este evaluabilă prin ea însăși, având în vedere că nu cuprinde o valoare pecuniară în sine, ci doar obligă reclamanții să acționeze în anumite moduri, fără însă a putea fi evaluate în bani, cel puțin anterior aplicării lor.
În urma constatării caracterului abuziv al prevederilor contractelor de credit, reclamanții a solicitat stabilizarea cursului de schimb CHF – leu la momentul semnării contractului și calcularea ratelor de rambursare a creditului la această valoare.
Pe cale de consecință, analiza competenței materiale trebuie efectuată prin raportare la capătul principal al cererii de chemare în judecată prin care se solicită constatarea caracterului abuziv al prevederilor contractuale care obligă clientul la suportarea riscului valutar, clauză care, în esență, nu este evaluabilă din punct de vedere pecuniar.
În ceea ce privește capetele de cerere care sunt accesorii constatării caracterului abuziv al clauzelor, instanța constată că acestea vor urma soarta capătului principal de cerere.
Conform art. 95 C.pr.civ., tribunalul este instanță de drept comun pentru soluționarea cererilor în primă instanță, judecătoria având o competență limitată, conform prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a-k C.pr.civ. Instanța reține că cererea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze neevaluabile în bani nu se încadrează în prevederile art. 94 pct.1 lit. a-k C.pr.civ. și, prin urmare, nu este de competența judecătoriei, ci a tribunalului.
Prin urmare, instanța constată că cererea formulată de reclamanți se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 99 alin. 2 C.pr.civ., întrucât cererea cuprinde mai multe capete principale, dintre care unele sunt de competența tribunalului, instanță mai mare în grad decât judecătoria.
Astfel, având în vedere că o parte dintre capetele cererii de chemare în judecată sunt neevaluabile în bani, iar toate capetele de cerere sunt întemeiate pe titluri și cauze comune (contractul de credit nr. C2202/1000/_ și contractul C_ ), respectiv că art. 94 C.pr.civ. nu prevede competența judecătoriei pentru soluționarea tuturor capetelor de cerere, instanța apreciază întemeiată excepția invocată din oficiu, urmând să o admită și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 95 pct. 1 C.proc.civ., cu referire la art. 99 alin. 2, art. 129 alin. 2 pct. 2 și art. 130 alin. 2, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Totodată, făcând aplicarea dispozițiilor art. 132 alin.1 și 3 C.proc.civ., instanța va declina competența soluționării prezentei cauze în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul I. D. - D. A. LA C.AV. N. C., sector 3, București, .. 17, ., ., pe reclamanta I. R. - D. A. LA C.AV. N. C., în sector 3, București, .. 17, ., . în contradictoriu cu O. B. S.A., cu sediul în sector 1, București, .-68 în favoarea Tribunalului București.
F. cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2015
Președinte, R. P. | ||
Grefier, M. L. B. |
R.P. 26 Septembrie 2015
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
