Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 136/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 136/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 136/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR. 136/2015

Ședința din Camera de Consiliu de la 08.01.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I.-C. H.

GREFIER: E. S.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. U. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta S. DE A. - REASIGURARE CITY INSURANCE S.A. și intervenient T. C., având ca obiect cerere de valoare redusă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Procedând potrivit art. 131 alin. (1) C.proc.civ. la verificarea competenței, instanța apreciază că, față de dispozițiile art. 1027 raportat la art. 94 pct. 1 lit. j), art. 98, art. 107 și art. 130 alin. (3) C.proc.civ., este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.

În temeiul art. 238 C.proc.civ., instanța estimează că pentru parcurgerea etapei cercetării procesului este suficient un singur termen de judecată, față de dispozițiile art.1030 alin. (2) C.proc.civ., care stabilesc că instanța va soluționa cererea principală prin raportare doar la înscrisurile deja aflate la dosar.

În temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., încuviințează pentru reclamanta proba cu înscrisuri, apreciind-o legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 la data de 29.09.2014, sub numărul de dosar_, având ca obiect cerere de valoare redusă, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta S. DE A. REASIGURARE CITY INSURANCE SA solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 9.315 lei reprezentând despăgubire, la plata penalităților de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere în conformitate cu art. 64 alin. 4 din Ordinul CSA nr. 14/2011, aferente debitului principal, începând cu 21.08.2014 și până la introducerea cererii de chemare în judecată, în cuantum de 335,34 lei, precum și în continuare până la plata efectivă a debitului. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.

Reclamanta a solicitat citarea obligatorie a numitului T. C., în calitate de intervenient forțat.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că în urma accidentului de circulație produs la data de 04.04.2014, din culpa conducătorului auto marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare_, numitul T. C., asigurat RCA la societatea pârâtă, a fost avariat autovehiculul marca Skoda O. cu nr. de înmatriculare_, asigurat CASCO la societatea reclamantă cu polița . nr._, în baza căreia a plătit despăgubirea cuvenită în cuantum de 9.315 lei.

Reclamanta a arătat că în temeiul art. 64 din Ordinul CSA nr.14/2011 s-a subrogat în drepturile persoanei păgubite, astfel că, la data de 06.08.2014 a depus avizarea de daună către pârâtă, ocazie cu care i-a transmis și toate înscrisurile necesare în vederea realizării regresului, însă pârâta nu a înțeles să achite suma solicitată amiabil, în termenul legal de 15 zile. Față de cele arătate, reclamanta a apreciat că în temeiul art. 64 alin. 4 din Ordinul CSA nr.14/2011 pârâta datorează și penalități în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, precizând valoarea penalităților până la data introducerii cererii de chemare în judecată ca fiind în cuantum de 335,34 lei.

În drept au fost invocate art. 194 raportat la art. 1384 și următoarele C.civ. și art. 64 din Ordinul 14/2011.

În dovedire reclamanta a depus înscrisuri (f.7-32).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.

La data de 14.11.2014, intervenientul forțat a depus formularul de răspuns completat corespunzător prin care a arătat că la data de 04.04.2014 a avariat autoturismul marca Skoda condus de C. G. și a apreciat că pârâta este cea care trebuie să achite reparațiile autoturismului avariat achitate de reclamantă în baza poliței de asigurare CASCO.

Deși societății pârâte i s-a fost comunicat formularul de răspuns însoțit de un exemplar al formularului de cerere și al înscrisurilor depuse de reclamantă, aceasta nu a trimis și nu a depus formular de răspuns completat corespunzător și înscrisuri de care ar fi înțeles să se folosească.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 04.04.2014 intervenientul forțat T. C. a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, producând din culpa sa un accident de circulație, în urma căruia a fost avariat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ . Astfel cum rezultă din formularul de constatare amiabilă de accident depus în copie la dosarul cauzei (f. 12), culpa în producerea accidentului auto aparține intervenientului forțat care nu a păstrat distanța suficientă în mers, lovind spatele autovehiculului_ .

Din cuprinsul poliței de asigurare facultative de avarii și furt a autovehiculelor - Casco . nr._/22.10.2013 (f. 13), în vigoare la data producerii accidentului rutier, rezultă că C. G. și-a asigurat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, ale cărui date de identificare corespund cu cele din certificatul de înmatriculare al vehiculului (fila 22), pentru avarii și furt Casco la societatea reclamantă, motiv pentru care aceasta din urmă a achitat indemnizația de asigurare în cuantum de 9315 lei în vederea repunerii în circulație a autoturismului, fapt ce reiese din devize, cererea de despăgubire, factura și extrasul de cont depuse la dosarul cauzei (f. 7-11).

Instanța reține că între pârâtă și intervenientul forțat există raporturi juridice izvorâte din contractul de asigurare de răspundere civilă obligatorie, în baza poliței ./25/C25/HP nr._/20.02.2014, depusă în copie la dosarul cauzei (f. 25) și valabilă la momentul producerii accidentului rutier.

Ca urmare a achitării despăgubirilor menționate, în temeiul art. 2210 N.C.Civ., reclamanta se subrogă în drepturile asiguratului său, în speță C. G., pentru recuperarea sumei achitate de la asigurătorul pentru răspundere civilă delictuală al autovehiculului condus de persoana răspunzătoare de producerea accidentului.

Dispozițiile art. 49 alin. 1 și 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, în vigoare la data producerii accidentului de autovehicule, stipulează că asigurătorul de răspundere civilă pentru pagubele produse terților prin accidente de autovehicule acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin avarierea sau distrugerea de bunuri.

În cauză, instanța constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana intervenientului forțat T. C., respectiv: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul produs reclamantei.

Fapta ilicită, vinovăția și legătura de cauzalitate sunt stabilite conform formularului de constatare amiabilă de accident, iar existența și întinderea prejudiciului material cert, constând în avarierea parțială a autoturismului, rezultă din devizele, extrasul de cont și cererea de despăgubire depuse la dosarul cauzei.

Reclamanta a achitat asiguratului său Casco contravaloarea reparațiilor necesare pentru aducerea autoturismului în starea inițială, astfel încât operează în folosul său subrogarea prevăzută de art. 2210 NCC, reclamanta putând pretinde asigurătorului persoanei răspunzătoare de producerea accidentului rutier, repararea prejudiciului cauzat.

În aceste condiții, instanța apreciază că revine asigurătorului de răspundere civilă obligația de a suporta costul lucrărilor de reparare a autoturismului avariat din culpa exclusivă a asiguratului său.

Sub acest aspect, instanța reține că reclamanta a achitat asiguratului său Casco suma de 9315 lei, necesară reparării și repunerii în circulație a autovehiculului, fără ca pârâta să procedeze ulterior la achitarea integrală a despăgubirilor.

Având în vedere argumentele mai sus expuse, dar și atitudinea procesuală a pârâtei, care nu a contestat în niciun fel temeinicia pretențiilor reclamantei, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată și să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 9315 lei, reprezentând despăgubirea la care reclamanta este îndrituită.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța urmează să o oblige pe pârâtă la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului principal calculate de la data de 21.08.2014 până la data achitării integrale a debitului.

În acest sens, instanța are în vedere dispozițiile art. 64 alin. 4 din Ordinul CSA nr. 14/2011, care prevede că dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la aliniatele 2 și 3 sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată pentru plată asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.

Termenul la care se face referire în textul legal menționat este cel prevăzut de alin. 2 și alin. 3 al art. 64, respectiv de cel mult 15 zile de la data avizării scrise în cazul în care nu există obiecții asupra sumelor solicitate sau cel mult 30 de zile de la data soluționării obiecțiilor, în cazul în care astfel de obiecții există, în care asigurătorul este obligat să plătească suma ce reprezintă despăgubirea pentru paguba produsă.

Reclamanta a transmis cererea de avizare către pârâtă la data de 06.08.2014 (fila 7), iar întrucât aceasta nu a făcut dovada că a formulat obiecțiuni, conform articolului mai sus menționat, datoria a devenit scadentă la expirarea termenului de 15 zile de la data avizării, în baza art. 64 alin. 3 din Ordinul nr. 14/2011 al C.S.A. Față de aceste aspecte, pârâta va fi obligată la plata sumei de 335,34 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal calculate pentru perioada 21.08.2014 – 29.09.2014, precum și la plata penalităților în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului principal calculate în continuare până la data achitării integrale a debitului.

Având în vedere soluția la care a ajuns instanța cu privire la cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 453 N.C.proc.civ., instanța va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

În ceea ce privește cererea formulată de reclamantă referitoare la plata onorariului de avocat (1488 lei – f. 5 verso) de către pârâtă, instanța reține că acestea se acordă numai în măsura în care au fost dovedite. În acest sens, analizând actele dosarului, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada efectuării altor cheltuieli ocazionate de prezentul litigiu în afară de plata taxei de timbru, astfel încât cererea va fi admisă în parte, pârâta urmând a fi obligată, așa cum s-a arătat anterior, doar la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. U. A. S.A. cu sediul ales în București, .. 7, ., . în contradictoriu cu pârâta S. DE A. - REASIGURARE CITY INSURANCE S.A. cu sediul în București, .. 5-7, parter-demisol, sector 1 și intervenient T. C. cu domiciliul în C., ., ..1, ., jud. D..

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 9315 lei reprezentând despăgubire, suma de 335,34 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal calculate pentru perioada 21.08.2014 – 29.09.2014, precum și penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere aferente debitului principal calculate în continuare până la data achitării integrale a debitului.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

I.-C. HlihorElena S.

Red.ICH/Tehnored.ICH, ES/27.02.2015

Printat – 2 exemplare

Comunicări - 3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 136/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI