Contestaţie la executare. Sentința nr. 4725/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4725/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 4725/2015
Acesta nu este document finalizat
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4725
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. B. E.
Grefier S. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator S. I. în contradictoriu cu intimații SCPEJ O. D. C. și N. A. și E. I. BEYEILIGUNGS VERWALTUNGSGESELLSCHAFT MBH și N. C. INVESTMENTS LIMITED prin mandatar . SRL având ca obiect contestație la executare, suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus dosarul de executare, după care:
Instanța invoca din oficiu exceptia necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 14.10.2014 sub nr._, contestatorul S. I. a chemat in judecata pe intimații SCPEJ O. D. C. și N. A. și E. I. BEYEILIGUNGS VERWALTUNGSGESELLSCHAFT MBH și N. C. INVESTMENTS LIMITED prin mandatar . SRL, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună admiterea contestației la executare, să anuleze formele de executare efectuate în dosarul de executare 1755/2014 al SCPEJ O. D. C. și N. A.. Contestatorul a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că suma pentru care s-a început executarea silită nu reflectă realitatea deoarece a achitat o sumă importantă din valoarea creditului, respectiv a achitat ratele creditului până prin anul 2005. Contestatorul a susținut că în conformitate cu art. 5.5 din contractul de cesiune de creanță, cedentul și cesionarul aveau obligația de a notifica împreună cu debitorii cedați cu privire la încheierea contractului de cesiune nr. 618/28.08.2008, obligație care nu a fost îndeplinită. Contestatorul a învederat că notificarea de cesiune a creanțelor i-a fost comunicată la o adresă la care nu mai locuiește de foarte multă vreme. S-a menționat că niciunul dintre cele trei contracte de cesiune nu face dovada că printre creanțele cedate se află și creanța pe care o avea BCR împotriva sa. Contestatorul a precizat că de la momentul la care creditul pe care l-a contractat a devenit scadent și până la momentul la care . SRL a transmis notificarea de cesionare de creanță au trecut mai bine de 10 ani. Contestatorul a precizat că . SRL, în calitate de administrator al activelor nu a întreprins până în prezent niciun demers prin care să împiedice prescrierea dreptului material la acțiune în vederea recuperării creanțelor, deși avea această posibilitate, această societate fiind administratorul activelor tuturor societăților cesionare.
În drept, au fost invocate disp. art. 711 și urm. C.., art. 622 și urm. C...
În dovedirea cererii, contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba cu martori.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru.
La data de 11.12.2014, intimata . SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
Intimatul SCPEJ O. D. C. și N. A. nu a formulat întâmpinare în cauză.
La solicitarea instanței, SCPEJ O. D. C. și N. A. a comunicat dosarul de executare nr. 1755/2014.
La termenul de judecată din data de 11.03.2015, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 713 C., contestația se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 650 alin. 1 C. ca fiind „judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea”.
Potrivit art. 650 alin. 2 C., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Prin Decizia nr. 348/17.06.2014, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Instanța apreciază că se impune o distincție între executările silite în cazul cărora instanța de executare a fost sesizată înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 348/17.06.2014, respectiv după această dată, urmând a se ține cont de următoarele aspecte: deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor, respectiv de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României; ceea ce rezolvă instanța de executare reprezintă incidente apărute în cursul executării silite, astfel că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite; trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta.
În speță, cum cererea de executare silită a fost formulată după declararea ca neconstituțională a art. 650 C., competența de soluționare nu mai poate aparține instanței de la sediul organului de executare, ci, așa cum s-a arătat și în literatura de specialitate, instanței de la domiciliul debitorului, conform art. 107 C., fiind astfel transpusă în plan execuțional competența teritorială de drept comun, reglementată în prezent de art. 107 C.. De altfel, prin modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 138/2014 (intrate în vigoare la data de 19.10.2014), s-a stabilit că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În aceste condiții, cum domiciliul debitorului contestator se află în ., județul Călărași, și având în vedere că dispozițiile legale menționate instituie o competenta teritorială absolută, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București și în baza art. 130, 132 C. va declina competenta de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare în favoarea Judecătoriei Oltenița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București .
Declină competența de soluționare a cauzeiprivind pe contestator S. I., cu domiciliul ales în POPEȘTI LEORDENI, .. 17B, . în contradictoriu cu intimații S. C. PROFESIONALA DE EXECUTORI JUDECĂTOREȘTI O. D. C. ȘI N. A., cu sediul în sector 1, București, .. 29, ., ., E. I. BETEILIGUNGS VERWALTUNGSGESELLSCHAFT MBH PRIN MANDATAR E. KSI ROMANIA S.R.L, cu sediul în sector 2, București, . C3, nr. 10A, . C. INVESTMENTS LIMITED PRIN MANDATAR E. KSI ROMANIA S.R.L, cu sediul în sector 2, București, . C3, nr. 10A, . favoarea Judecătoriei Oltenița.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 11 Martie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. RBE/Tehn. RBE/SM/6ex/08.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4689/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Pretenţii. Sentința nr. 4697/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
