Contestaţie la executare. Sentința nr. 3107/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3107/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 3107/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr. 3107/2015
Ședința publică de la 19 Februarie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE - P. P.
GREFIER - D. V.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestatoarea G. C. BUCURESTI SRL, pe intimata VB L. I. SA și pe terții popriți B. G. SOCIETE GENERALE și C. B., având ca obiect contestație la executare/suspendare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică, partile nu au răspuns.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța constata ca nu se poate pronunța pe cererea de suspendare a executării silite, intrucat nu s-a depus dovada consemnării cauțiunii, care este o conditie pentru solutionarea cererii de suspendare, conform art. 403 al. 1 C. p. c.
Instanța, potrivit art. 167 C. pr. civilă, încuviințează, pentru contestatoare si intimata VB L. I. SA, proba cu înscrisuri, considerând-o pertinentă, concludentă si utilă solutionarii cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, exceptii de invocat ori probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si o retine in pronuntare pe admisibilitatea cererii de constatare a nulitatii absolute a clauzelor contractuale, prin raportare la dispozitiile art. 399 al. 3 C. p. c. si pe fond.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._/301/2011 la Judecătoria Sectorului 1 București, contestatoarea G. C. BUCURESTI SRL a chemat în judecată pe intimata VB L. I. SA, solicitând instanței anularea tuturor actelor de executare efectuate în dos. nr. 1237/2011 al B. „C. B. M.”, precum și nulitatea clauzelor cuprinse la pct. 4.8, 8.7, 8.9 din contractele de leasing financiar nr._/13.11.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007 și nr._/22.02.2007, diminuarea onorariului executorului judecătoresc și suspendarea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a primit de la executorul judecătoresc somația de plată a sumelor de 414.871,18 lei, debit principal, 496,20 lei, cheltuieli de executare și 12.955,52 lei, onorariu executor.
Contestatoarea apreciază că executarea silită este nelegală, deoarece nu i-a fost comunicată somația prevăzută de art. 387 alin. 1 C. proc. civ., creanța pusă în executare nu este certă, lichidă și exigibilă, în sensul art. 379 alin. 3 și 4 C. proc. civ., deoarece contractele de leasing au fost reziliate, iar bunurile care au făcut obiectul acestora au fost predate spre valorificare către . I. SA, iar o mare parte din acestea erau achitate în proporție de 90%.
În ceea ce privește cererea de constatare a nulității absolute a unor clauze contractuale, contestatoarea apreciază că acestea un caracter ilicit și contravin practicii comerciale corecte, având caracter abuziv, în sensul art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 193/2000.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 399 și urm., art. 379 alin. 1, 2 și 3, art. 387 alin. 1, art. 4041 C. proc. civ., art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 193/2000, art. 1533 C. civ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării și excepția tardivității contestației la executare.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată, deoarece debitul pus în executare îl reprezintă prețul folosinței bunurilor până la momentul predării acestora, preț neachitat de către contestatoare.
În ceea ce privește clauzele contractuale a căror anulare se solicită, intimata a arătat că acestea sunt reglementate de OG nr. 51/1997 în materia leasingului.
La data de 09.02.2012, contestatoarea a formulat o cerere completatoare, prin care a solicitat introducerea în cauză a terților popriți B. G. SOCIETE GENERALE și C. B..
La solicitarea instanței, B. „C. B. M.” a comunicat, în copie certificată, dos. de executare nr. 1237/2011 (f. 39-526).
Prin sent. civ. nr. 4443/08.03.2012, Judecătoria Sectorului 3 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, unde a fost înregistrată sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 25.10.2012, instanța a respins excepția de netimbrare și excepția tardivității formulării contestației la executare, ca neîntemeiate, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia.
În dovedirea contestației, respectiv în apărare, instanța a încuviințat pentru părți administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Între părțile cauzei au fost încheiate contractele de leasing financiar nr._/13.11.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007 și nr._/22.02.2007, în cadrul cărora intimata VB L. I. SA (fostă . I. SA) a avut calitatea de finanțator, iar contestatoarea pe aceea de utilizator.
Deoarece contestatoarea nu și-a achitat la timp obligațiile de plată a ratelor de leasing, conform scadențarului, intimata-creditoare a reziliat contractele de leasing, a calculat contravaloarea debitului și a formulat cerere de executare silită împotriva contestatoarei, formându-se dos. de executare nr. 1237/2011 la B. „C. B. M.”.
În ceea ce privește cererea contestatoarei, de constatare a nulității absolute a clauzelor cuprinse la punctele 4.8, 8.7 și 8.9 din contractele de leasing financiar nr._/13.11.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007 și nr._/22.02.2007, întrucât au caracter abuziv, instanța constată următoarele:
Conform art. 1 din Legea nr. 193/2000, domeniul de aplicare a acesteia îl constituie contractele încheiate între profesioniști și consumatori, iar, potrivit art. 2 alin. 1 din aceeași lege, prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.
În speță, contestatoarea a invocat aceste dispoziții legale ca temei juridic al cererii sale de anulare a clauzelor contractuale sus-menționate, însă aceste dispoziții nu îi sunt aplicabile, deoarece, fiind o persoană juridică reglementată de Legea nr. 31/1990, nu este consumator în sensul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, deci nu beneficiază de normele de protecție speciale instituite de lege în relațiile cu profesioniștii.
Ca urmare, instanța va respinge capătul de cerere privind constatarea nulității clauzelor cuprinse la punctele 4.8, 8.7 și 8.9 din contractele de leasing financiar nr._/13.11.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007 și nr._/22.02.2007, ca inadmisibil.
În ceea ce privește contestația la executare propriu-zisă, instanța reține că executarea silită se realizează împotriva contestatoarei prin poprire, astfel încât nu era necesară emiterea somației prevăzută de art. 387 C. proc. civ., având în vedere dispozițiile speciale cuprinse în art. 454 alin. 1 C. proc civ., astfel încât critica formulată de contestatoare în acest sens este neîntemeiată.
Referitor la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pusă în executare, instanța constată, pe de o parte, că în dosarul de executare se regăsesc toate înscrisurile necesare pentru dovedirea condițiilor cerute de dispozițiile art. 379 C. proc. civ. (contracte, scadențare, notificări, mod de calcul, etc.), iar, pe de altă parte, că societatea contestatoare, deși a invocat efectuarea unor plăți și calcularea incorectă a debitului pus în executare, nu a adus absolut nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor și susținerilor sale, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 1 C. proc. civ., astfel încât executarea silită a fost încuviințată în mod corect.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, instanța observă că a fost corect stabilit, prin raportare la valoarea debitului pus în executare, cu respectarea plafonului prevăzut de art. 37 din Legea nr. 188/2000, care nu prevede posibilitatea reducerii acestuia, ca în cazul cheltuielilor de executare, prin raportare la munca efectiv depusă de către executor.
Pentru aceste considerente, contestația la executare propriu-zisă va fi respinsă, ca neîntemeiată și va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge capătul de cerere privind constatarea nulității clauzelor cuprinse la punctele 4.8, 8.7 și 8.9 din contractele de leasing financiar nr._/13.11.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/04.12.2006, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007, nr._/17.07.2007 și nr._/22.02.2007, ca inadmisibil.
Respinge contestația la executare propriu-zisă privind pe contestatoarea G. C. BUCURESTI SRL, cu sediul in sector 1, București, .. 16, .. 2, parter, . VB L. I. SA, cu sediul in sector 1, București, .. 19-21 și pe terții popriți B. G. SOCIETE GENERALE, cu sediul in sector 3, București, .. 1-7 și C. B., cu sediul in sector 3, București, Calea Victoriei nr. 13, ca neîntemeiată.
Ia act că intimata V.B. L. I. SA nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Pentru grefier promovat la Tribunalul București,
semnează Grefierul Șef
Red. PP
Tehnored. PP/DV
6 ex./04.08.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1647/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3105/2015. Judecătoria... → |
|---|
