Întoarcere executare. Sentința nr. 6508/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6508/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 6508/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6508/2015
Ședința publică de la 09.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-C. H.
GREFIER: E. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.N.T.F.C. "C. CALATORI" S.A. - SUCURSALA REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI BUCUREȘTI în contradictoriu cu intimata A. V., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 19.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă și când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ., instanța a amânat pronunțarea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, la data de 04.12.2014 sub numărul de dosar_ contestatoarea S.N.T.F.C. „C. Călători” SA – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători București a formulat, în contradictoriu cu intimata A. V., contestație la executare împotriva executării silite începute de SCPEJ Dobora, C. & Asociații în dosarul de executare nr. 1855/2014 în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 1141/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul_ definitivă prin Decizia nr. 193/04.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul_, solicitând anularea actelor de executare efectuate și a celor care urmează a fi efectuate în dosarul de executare arătat, întoarcerea executării silite cu restabilirea situației anterioare și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin decizia civilă 193/04.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul_ a fost obligată să plătească intimatei A. V. diferența de salariu rezultată dintre salariul de bază brut negociat în cuantum de 700 lei prevăzut de art. 41 din CCM la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și sporurile aferente și sumele efectiv încasate de reclamantă, pentru perioada 26.03._10.
S-a contestat încheierea emisă de biroul executorilor judecătorești la data de 12.11.2014 prin care s-a solicitat contestatoarei plata sumei de 3586,82 lei din care 2305 lei reprezentând debit datorat creditorilor în temeiul titlului executoriu menționat, iar 1281,82 lei reprezentând cheltuieli de executare. A fost contestat cuantumul total al drepturilor solicitate de creditori pe calea executării silite întrucât suma pentru care s-a înființat poprirea, respectiv 3586,82 lei este mai mare decât suma datorată, respectiv 3514,82 lei, contestatoarea învederând faptul că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată suma netă totală datorată în titlul executoriu este de 3514,82 lei. Cât privește suma de 1281,82 lei reprezentând cheltuieli de executare, aceasta a fost contestată apreciindu-se că onorariul executorului nu a respectat limitele stabilite de OMJ nr. 2550/2006 în raport cu suma stabilită în sarcina contestatoarei. De asemenea, s-a apreciat că onorariul executorului judecătoresc nu a respectat nici dispozițiile art. 39 alin.1 lit.a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, astfel că în raport cu suma netă datorată de 3514,82 lei onorariul maxim, potrivit prevederilor legale invocate, ar fi 435,83 lei cu TVA. Referitor la onorariul avocațial în sumă de 600 lei, contestatoarea a apreciat suma disproporționată raportat la debitul pe care îl are de achitat și la activitatea prestată de apărător în faza executării silite.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 711 și următoarele C.proc.civ., art. 722 alin.1 C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La solicitarea instanței SCPEJ D., C. & Asociații a depus dosarul de executare nr. 1855/2014, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
Cererea a fost legal timbrată (f.12-14).
Prin precizarea depusă la 18.12.2014 contestatoarea a menționat că înțelege să conteste toate actele de executare emise de executor în dosarul de executare 1855/2014.
Prin întâmpinarea depusă la 05.01.2015 intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată și a combătut, punctual, susținerile contestatoarei.
În motivare, intimata a arătat, în esență, că a apelat la un expert contabil, a observat că în ceea ce privește condițiile nocive calculul nu a fost efectuat corect și a solicitat executorului judecătoresc refacerea raportului de expertiză, însă diferența de 72 de lei invocată de contestatoare cu privire la calculul drepturilor salariale pe perioada concediului de odihnă se compensează cu suma care trebuia să îi fie acordată pentru condiții nocive de muncă și care, de asemenea, nu a fost calculată corect.
Referitor la celelalte motive invocate în contestație, intimata a arătat că onorariul executorului judecătoresc se încadrează în limita de 10% din creanță impusă de Legea nr. 188/2000 și de Ordinul nr. 2550/2006, iar onorariul expertului contabil a fost în cuantum de 500 lei, acesta nefiind contestat în cauză. De asemenea, a arătat intimata că suma de 600 lei reprezentând onorariu de avocat, contestată de debitoare, nu se regăsește nici în încheierea din 12.11.2014, nici în vreun alt înscris de la dosarul cauzei.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În drept întâmpinarea nu a fost întemeiată.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în vederea soluționării contestației la executare, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1141/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, contestatoarea a fost obligată să plătească intimatei A. V. diferența de salariu rezultată, dintre salariul de bază brut negociat în cuantum de 700 lei, prevăzut de art. 41 din CCM la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și sporurile aferente și sumele efectiv încasate, pentru perioada 26.03.2010 – 31.03.2011.
Prin decizia civilă nr. 193/04.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._ a fost admis apelul formulat de contestatoarea S.N.T.F.C. „C. Călători” SA – Sucursala de Transport Feroviar de Călători București fiind schimbată în parte sentința apelată în sensul că a fost înlăturată obligația pârâtei de a plăti diferența de salariu și sporurile aferente pentru perioada 01.01. – 31.03.2011.
Pentru executarea acestei hotărâri, la data de 18.09.2014, intimata A. V. a sesizat SCPEJ D., C. & Asociații (f. 97), fiind deschis dosarul de executare nr. 1855/2014 (f. 86).
Prin încheierea din data de 20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014 a fost încuviințată executarea silită împotriva debitoarei Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A., creditoarea A. V. fiind autorizată să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu (f. 84).
În vederea efectuării raportului de expertiză pentru stabilirea cuantumului creanței conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1141/03.07.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 193/04.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, executorul judecătoresc a numit expertul contabil C. M..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă întocmit în vederea executării silite, debitoarea datorează creditoarei A. V. suma totală netă de 2305 lei.
Potrivit concluziilor suplimentului la raportul de expertiză contabilă, debitoarea datorează creditoarei suma totală netă de 2780 lei, stabilindu-se că intimata-creditoare mai are de primit o diferență de 475 lei față de suma stabilită prin raportul de expertiză întocmit inițial.
Prin încheierea din data de 12.11.2014 (f. 66), executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la 1281,82 lei compuse din onorariul executorului judecătoresc (285,82 lei inclusiv TVA), onorariul expertului contabil (500 lei), cheltuieli necesare desfășurării executării silite reprezentând: înregistrare și formare dosar de executare, consultanță în vederea constituirii dosarului de executare, cheltuieli efectuate cu redactarea și efectuarea actelor de executare silită, comunicarea actelor de procedură prin poștă/curier rapid/ agent procedural, cheltuieli transport, multiplicare acte, arhivare dosar (496 lei inclusiv TVA).
Prin adresa emisă la data de 12.11.2014 și comunicată terțului poprit Unicredit Ț. Bank S.A., SCPEJ D., C. & Asociații a dispus înființarea popririi executorii asupra conturilor debitoarei până la concurența sumei de 3586,82 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare.
Prin înștiințarea emisă la data de 12.11.2014 debitoarei Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. i s-a adus la cunoștință că s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor deschise la terțul poprit.
Ca urmare a solicitării creditoarei, expertul contabil desemnat de executor a întocmit un supliment la raportul de expertiză, stabilind că intimata-creditoare mai are de primit o diferență de 475 lei față de suma stabilită prin raportul de expertiză întocmit inițial.
În conformitate cu art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Astfel, contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea întregii executări silite sau a actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
Criticile contestatoarei în sensul că suma pentru care s-a înființat poprirea este mai mare decât suma datorată sunt, în opinia instanței, neîntemeiate, prin prisma dispozițiilor art. 711 și urm. C.proc.civ.
Contestatoarea a susținut că suma totală datorată este de 3514,82 lei, astfel cum a fost calculată de către Serviciul Financiar al Sucursalei Regionale de Transport Feroviar de Călători București prin actul nr. BC 3.3/8/209/26.11.2014.
Instanța reține, pe de o parte, că susținerile contestatoarei nu au fost probate, nefiind explicitat modul de calcul prin care a ajuns la o altă sumă decât cea determinată de expertul contabil, nefiind depusă dovada că în perioada 26.03.2010 – 31.03.2010 intimata s-a aflat în concediu de odihnă și nefiind depus contractul colectiv de muncă la care face referire contestatoarea, cu toate că acesteia îi revenea sarcina probei. Mai mult decât atât, deși a susținut că ar exista erori în calculul efectuat de expertul contabil desemnat de executorul judecătoresc, contestatoarea nu a solicitat proba cu expertiza contabilă, afirmațiile formulate în motivarea contestației fiind simple susțineri nedovedite.
Având în vedere că potrivit concluziilor suplimentului la raportul de expertiză contabilă, debitoarea datorează creditoarei suma totală netă de 2780 lei, stabilindu-se că intimata-creditoare mai are de primit o diferență de 475 lei față de suma stabilită prin raportul de expertiză întocmit inițial, sunt neîntemeiate susținerile în sensul că suma pentru care s-a înființat poprirea este mai mare decât suma datorată.
În ceea ce privește cheltuielile de executare,instanța reține că devine incident art. 669 alin. 2 C.proc.civ., potrivit căruia cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru a evita plata cheltuielilor de executare, contestatoarea avea posibilitatea îndeplinirii benevole a obligației prevăzute în titlul executoriu. Neprocedând în acest mod, contestatoarea a determinat partea intimată să ceară îndeplinirea acestei obligații prin intermediul executorului judecătoresc și, pe cale de consecință, să efectueze cheltuieli pe care altfel nu le-ar fi făcut.
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc și cheltuieli necesare desfășurării executării silite reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite.
În ceea ce privește onorariul de executor, sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 și cele ale Ordinului ministrului justiției nr. 2550/2006, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
În speță, se constată că prin încheierea din data de 12.11.2014 executorul judecătoresc a aplicat corect dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 și dispozițiile Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006 și a anexei la ordin.
Se constată că, în cauză, executorul judecătoresc a aplicat corect prevederile Ordinului nr. 2550/2006 al Ministrului Justiție și art. 39 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 188/2000, conform cărora: (1) Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Cum, în speță, valoarea creanței fusese stabilită inițial de expertul contabil la 2305 lei, onorariul a fost corect stabilit de executor prin încheierea din 12.11.2014, la un cuantum de 10% din valoarea creanței + TVA (230,5 + 55,32=285,82).
Instanța nu poate interveni pentru a micșora sau mări cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
Cu privire la onorariul de avocat în cuantum de 600 lei la care contestatoarea face referire, instanța constată că intimata nu a beneficiat de asistență juridică în etapa executării silite, iar în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nu există nicio mențiune cu privire la vreun onorariu avocațial, astfel încât susținerile contestatoarei sub acest aspect sunt vădit neîntemeiate.
Câtă vreme onorariul executorului judecătoresc a fost corect stabilit prin raportarea la cuantumul prevăzut de lege, iar în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nu a fost menționat vreun onorariu avocațial întrucât intimata nu a beneficiat de asistență juridică, cheltuielile de executare sunt legale și justificate, fiind datorate de contestatoarea-debitoare în temeiul art. 669 alin. 2 C.proc.civ., iar contestația la executare formulată de aceasta neîntemeiată.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că nu a fost dovedită nicio neregularitate legată de procedura executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 1855/2014 al SCPEJ D., C. & Asociații, argumentele contestatoarei fiind neîntemeiate, motiv pentru care va respinge contestația la executare, ca atare.
Față de soluția ce va fi pronunțată cu privire la capătul de cerere având ca obiect contestație la executare, instanța va respinge, ca neîntemeiată, și cererea de întoarcere a executării, întrucât nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 722 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv nu a fost desființată executarea silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea S.N.T.F.C. "C. CALATORI" S.A. - SUCURSALA REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI BUCUREȘTI cu sediul în București, Piața Gării de Nord nr. 1-3, sector 1 în contradictoriu cu intimata A. V. cu domiciliul în Oltenița, .. 16, jud. Călărași, ca neîntemeiată.
Respinge cererea privind restabilirea situației anterioare și întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, către SCPEJ D., C.&Asociații, după rămânerea definitivă, conform art. 719 alin. 4 Cod procedură civilă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, conform art. 717 alin. 1 și art. 650 alin. 3 Cod procedură civilă, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
I.-C. HlihorElena S.
Red.ICH/Tehnored.ICH, ES/16.11.2015
Printat – 2 exemplare
Comunicări - 2
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 6491/2015.... | Actiune in regres. Sentința nr. 6548/2015. Judecătoria... → |
|---|
