Obligaţie de a face. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 17720/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr._/2015
Ședința publică de la 02 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. R.
Grefier – M. U.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ASOCIAȚIA DE P. TRIFEȘTI 11-15 SEDIUL ALES LA CABINET AVOCAT R. D. A. și pe pârât A. J. G., având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 02.10.2015 cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.09.2014 sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari Trifești 11 – 15 a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A. J. G., să se dispună obligarea acesteia să permită folosirea fondului său și să permită accesul temporar, dar nu mai mult de 60 de zile pe proprietatea din ., sector 1 București, pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, constând în lucrări de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15, sector 1, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești și autorizarea reclamantei să execute lucrările, de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15, sectorul 1 prin folosirea fondului învecinat din ., sector 1 București, pe cheltuiala pârâtei, dacă aceasta nu își execută obligația în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
În motivare s-a arătat că în partea de nord a imobilului din .. 11 – 15, . din S + P + 6E, parte care se învecinează cu imobilul situat la nr.17, la nivelul inferior imobilul a rămas neizolat, iar la nivelul superior izolația termică s-a realizat prin folosirea alpiniștilor datorită refuzului pârâtei de a permite accesul pe terenul său în vederea realizării lucrărilor necesare.
Având în vedere lipsa izolației la nivelul inferior, cât și faptul că lucrările s-au făcut folosind alpiniști la nivelul superior, aceștia neavând stabilitatea necesară realizării lucrărilor la un nivel corespunzător, în timp, datorită ploilor, frigului și altor fenomene meteorologice au apărut fisuri care, atunci când plouă, conduc la apariția infilitrațiilor în apartamentele situate în partea de nord a imobilului.
În repetate rânduri, pârâta nu a permis accesul reprezentanților Asociației de P. Trifești 11 – 15 și al constructorilor angajați, în vederea evaluării lucrărilor necesare de reparații și izolare termică în partea de Nord a imobilului.
Având în vedere lipsa izolației, existența fisurilor și degradărilor și apropierea sezonului rece, se impune cu necesitate și promptitudine intervenția personalului specializat pentru realizarea izolației și realizarea reparațiilor necesare pe această latură a imobilului.
Pârâta, proprietara imobilului situat în ., sector 1, București este singura vecină a reclamantei în partea de Nord, fiind îndeplinită cerința înscrisă în art. 621 alin. 2 din Noul cod civil este îndeplinită sub forma imposibilității trecerii prin altă parte.
În ceea ce privește capătul 2 de cerere având ca obiect autorizarea reclamantei să execute lucrările de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15, sector 1, București prin folosirea fondului învecinat din ., sector 1, București, pe cheltuiala pârâtei, dacă aceasta nu își execută obligația în termenul de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 1528 C.civil din 2009 republicat, în cazul neexecutării unei obligații de a face, creditorul poate,pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși ori să fie executată obligația.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 622, 659, 1349, 1381, 1385, 1528 din Codul civil republicat, art. 5, 6din Statutul Asociației de P. Trifești 11 – 15 și art. 1, 2 și 4 din Hotărârea 334 din_ a Consiliului General al Municipiului București, Legea 334/2003.
Pârâta a formlat la data de 17.11.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și cerere reconvențională prin care a formulat pretenții proprii, față de cererea de chemare în judecată.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei având în vedere că aceasta nu are calitatea de constructor/dezvoltator obligat la finalizarea construcției,prin izolarea pereților exteriori.
Pârâta a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii având în vedere faptul că parterul blocului este deja izolat corespunzător de constructor pe interior, iar recepția finală a construcției ar fi trebuit să fie făcută în 2013, la terminarea lucrărilor.
S-a invocat excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere cu privire la obligarea pârâtei de a asigura accesul pe proprietatea sa pentru realizare unor lucrări de construcție.
În motivare s-a arătat că în anii 2005 – 2006, trei familii de dezvoltatori au cumpărat în nume propriu imobilele din ., 13 ș 15. În anul 2006, cele trei familii asociate: C. M., U. A. N., P. A. M. au pornit construcția unui . în ., pe un teren liber din spatele imobilului situat în ..
După obținerea documentelor în vederea verificării noilor construcții, au deschis șantierul, au ignorat că pe limita nordică se află casa în care locuiește pârâta, iar în urma săpăturilor efectuate, fără a efectua consolidări conform prevederilor legale, datorită unei îndelungate perioade ploioase, casa pârâtei situată pe graniță a fost pusă în pericolul de a aluneca în groapa excavată de vecinii săi.
Lucrările de izolație au fost realizate de firma de alpinism utilitar . – specializată în lucrări de anvelopare termică a imobilelor - sub directa și atenta supraveghere a tinerilor dezvoltatori imobiliari.
Prin cererea reconvențională pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata unei despăgubiri care să acopere prejudiciul ce a fost și va fi cauzat de lucrarea de construcții ce se va desfășura pe proprietatea de la nr. 17, . de 6000 euro la care se adaugă suma de 14.000 euro reprezentând estimări ulterioare ale problemelor apărute și care necesită despăgubire precum și anularea autorizației de construire nr. 772/47/T/_ din 08.08.2007 și a documentelor premergătoare acesteia pentru imobilul din . – 15 și punerea în situația anterioară emiterii acesteia.
În motivare pârâta a arîtat că reclamanta se sustrage de la plata unor despăgubiri în temeiul art. 622 din Noul Cod civil în conformitate cu care ”Proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum și accesul veconului pe terenu său pentru tăierea crengilor și culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul”.
Nu au fost respectate prevederile legale privind distanța de clădirea vecină, cu nerespectarea dispozițiilor art. 599 C.civ, în vigoare la data autorizării construcției, în conformitate cu care ”unul din vecini nu poate găuri zidul comun, nici să alăture sau să sprijine pe dânsul vreo lucrare, fără consimțământul celuilalt”, motiv pentru care locuința pârâtei a avut de suferit prin degradarea fundațiilor și acoperișurilor, fisurarea pereților și tavanelor, dar și a aleilor din curtea casei; dar și distrugerea a jumătate din bolta metalică ce susținea vița de vie și uscarea butașilor de vie.
Imobilul din Trifești 11 – 15 obturează total însorirea dinspre sud, care duce implicit la majorarea considerabilă a consumului de combustibil pentru încălzire și iluminat casnic – atât iarna, dar și în celelalte anotimpuri. Absența însoririi dar și a curenților de aer duce la un exces de umiditate ce afectează structura casei dar și sănătatea celor ce locuiesc în ea.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 119 C.pr.civ, art. 7 alin 12 din Legea nr. 50/1991, art. 2 din Ordinul 536/23.07.1997 al Ministrului Sănătății, art. 31 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, art. 615 din C.civ, art.205 și 206 C.pr.civ.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 16.12.2015, reclamanta pârâtă Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15 a invocat excepția netimbrării cererii reconvenționale și excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei pârâte Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15, cu privire la capătul 2 al cererii reconvenționale ca urmare a faptului că aceasta nu este titularul autorizației în discuție și nici nu era contituită la data emiterii autorizației.
Prin cererea formulată la data de 05.01.2015 reclamanta pârâtă Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15, a invocat excepția inadmisibilității capătului 2 din cererea reconvențională formulată în cauză, având în vedere că pretenția invocată pe capătul 2 al cererii reconvenționale privind anularea autorizației de construire nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 209 alin. 1 C.pr.civ, în raport de conținutul acțiunii principale.
În ședința publică din data de 23 ianuarie 2015, instanța i-a pus în vedere pârâtei reclamante A. J. G., să evalueze în lei suma solicitată și să timbreze sub sancțiunea anulării cererii reconvenționale.
În ședința publică din data de 20 februarie 2015, pârâta reclaantă A. J. G. a formulat cerere de ajutor public judiciar și cerere precizatoare.
Prin cererea precizatoare formulată în ședința publică din data de 20 februarie 2015, pârâta reclaantă A. J. G. a solicitat 1) obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 100.000 lei din care a) suma de 60.000 leoi reprezintă daune morale; b) suma de 30.000 de lei reprezintă daune materiale; c) suma de 10.000 lei reprezintă o despăgubire justă pentru deranjul pe care îl provoca pârâta cu ocazia efectuării lucrărilor; 2) obligarea pârâtei la modificarea streșinii și 3) obligarea pârâtei la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului care se învecinează cu proprietatea pârâtei.
De asemenea, prin aceeași cerere, pârâta reclamantă a arătat că renunță la judecarea capătului 2 al cererii reconvenționale, privind anularea autorizației de construire nr. 772/47/T/_ din 08.08.2007.
În motivarea capătului de cerere privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 60.000 de lei reprezentând daune morale s-a arătat că prin construirea blocului pe hotar, cu un regim de înălțime net superior casei sale, respectiv 6 etaje, s-a diminuat valoarea imobilului său. Deoarece casa nu mai este însorită, de aici decurg o . probleme, respectiv se formează umezeală, a crescut consumul de combustibil, consmul de energie electrică. De asemenea, prin construirea blocului i s-a creat un disconfort prin faptul că locatarii acestui ..
Se solicită obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 30.000 lei reprezentând daune materiale. Astfel, prin construirea blocului pe hotar și fără acordul pârâtei, corpul de casă care se învecinează cu blocul a suferit o . drgradări fiindu-i afectată și structura de rezistență. Cu ocazia săpării fundației s-a distrus și pânza freatică, iar puțul de unde se alimenta cu apă a devenit nefuncțional. Cu ocazia construirii blocului a fost deteriorat și acoperișul casei pârâtei.
Pârâta reclamantă solicită obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 10.000 lei în conformitate cu dispozițiile art. 621 alin. 3 C.civ, în cazul în care se va admite cererea principală. Conform textului de lege mai sus menționat, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste, în cazul în care acesta este obligat să permită accesul pentru unele lucrări care deservesc fondul învecinat. În cazul în care se va admite cererea principală, reclamanta pârâtăse va deservi de terenul să 60 de zile, perioadă în care toți muncitorii vor fi în curtea pârâtei, schelele se vor monta pe terenul său, iar mizeria făcută cu această ocazie va fi făcută pe terenul său.
De asemenea pârâta reclamantă solicită obligarea reclamantei pârâte la modificarea streșinii astfel încât apa plubială să nu mai curgă pe terenul pârâtei ci pe terenul său.
Tododată s-a solicitat obligarea reclamantei pârâte la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului, care se învecinează cu proprietatea sa.
Prin concluziile scrise formulate la data de 20.02.2015, reclamanta pârâtă a invocat excepția nulității cererii reconvenționale față de dispozițiile art. 209 alin. 3 raportat la art. 148 alin. 1 și 194 alin. 1 lit b, c și a C.pr.civ; calificarea cererii precizatoare ca fiind o cerere adițională formulată în condițiile art. 30 alin. 3 C.pr.civ; excepția inadmisibilității cererii precizatoare față de dispozițiile art. 209 alin. 3 C.pr.civ raportat la art. 204 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ și art, 209 alin. 4 C.pr.civ.
Prin notele scrise formulate la data de 17.04.2015, reclamanta pârâtă a invocat excepția inadmisibilității cererii reconvenționale precizate și excepția prescripției dreptului material la acțiunea în pretenții care privește fapte pretins petrecute în urmă cu 7-8 ani – la data edificării construcției blocului.
Prin notele scrise formulate la data de 29.05.2015, reclamanta pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei pârâte Asociația de Proprietari Trifești pe capetele 1 și 2 din cererea reconvențională precizată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin întâmpinarea formulată la data de 17.11.2014, pârâta reclamantă A. J. G. a invocate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pârâte, excepția lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecat și excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere, raportat la cererea principală.
În ședința publică din data de 15.05.2015, instanța a acordat cuvântul pârâtei reclamante asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei pârîte, însă reprezentantul pârâtei reclamante a arătat că nu mai înțelege să susțină această excepție, instanța luînd act că nu se mai suține excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă.
În aceeași ședință, instanța a acordat cuvântul asupra excepției lipsei de interes, iar față de poziția părții care a invocat-o, instanța a luat act că nu se mai susține excepția lipsei de interes.
Cu privire la excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare, în ședința publică din data de 15.05.2015, instanța a calificat-o ca o apărare de fond ce urmează a fi avută în vedere la momentul pronunțării soluției.
Pe fondul cererii principale, din ansamblul probator administrat în prezenta cauză, rezultă că imobilul din ., sector 1, București, proprietatea pârâtei reclamante A. J. G. se învecinează în partea de sud cu imobilul situat la nr. 11 – 15, .>
Se va reține așadar că în partea de Nord a imobilului din .. 11 – 15 – . din S + P + 6E, parte care se învecinează cu imobilul situat la nr. 17, la nivelul superior, izolația termică s-a realizat prin folosirea alpiniștilor, datorită refuzului pârâtei de a permite accesul pe terenul său în vederea realizării lucrărilor necesare, aspect ce rezultă și din răspunsul la întebarea nr. 6 a inteogatoriului propus de reclamanta pârâtă pentru a fi administrat pârâtei reclamante.
Martorul UdreaAlexandru N. a arătat că blocul nu este izolat corespuzător, motiv pentru care cheltuielile cu întreținerea sunt foarte mari. Acesta a arătat că nu s-a permis accesul de către pârâta reclamantă în vederea izolării corespunzătoare. Acest martor a arătat că acest imobil a fost izolat și la parter, însă pârâta reclamantă a smuls izolația. De asemenea, martorul U. A. N. a arătat că doar izolația pe interior din unele apartamente nu este eficientă, existând multă umiditate iar în unele apartamente au înghețat conductele.
Faptul că imobilul nu este izolat corespunzător, iar apartamentele din . degradare, umiditate și igrasie rezultă și din planșele foto depuse la dosar coroborate și cu declarațiile testimoniale.
Martorul T. F. a arătat că a locuit în blocul de locuințe din . erau probleme cu izolarea termică, iar în dormitorul acestuia apăruse mucegaiul ceea ce a făcut imposibilă locuirea în apartament. Acesta a menționat că peretele dinspre partea de nord a imobilului nu era izolat corespunzător, iar la momentul când ploua, existau apartamente în care parchetul se umflat.
În concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară se arată că având în vedere lipsa izolației la nivelul inferior, cât și faptul că lucrările s-au făcut folosind alpiniști, la nivelul superior, aceștia neavând stabilitatea și calificarea necesară realizării lucrărilor la un nivel corespunzător, în timp, datorită ploilor, frigului și altor fenomene meteorologice au apărut fisuri care, atunci când plouă, conduc la apariția infilitațiilor în apartamentele situate în aripa de nord a imobilului. S-a constatat existența igrasiei, a petelor de umezeală în apartamentele cu pereți exteriori la calcan, iar pe exterior au apărut fisuri, care permit apelor meteorice să ude peretele.
În conformitate cu dispozițiile art. 622 din Codul civil din 2009, republicat ”proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum și accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor și culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul”.
Prevederile art. 622 NCC reglementează două limitări temporare ale dreptului de proprietate în interes privat, ambele constând în obligația de a-i permite vecinului accesul pe propriul fond în scopul efectuării unor lucrări.
Textul de lege menționat se referă, în primul rând, la obligația de a permite folosirea fondului pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat. Accesul implică și staționarea pe terenul respectiv, atâta timp cât durează lucrările, dar acestea vor trebui efectuate pe terenul beneficiarului dreptului de trecere, iar nu pe acela al proprietarului care este obligat să acorde accesul, în măsura în care există această posibilitate.
Dreptul de trecere în discuție este recunoscut numai dacă efectuarea lucrărilor prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare, prevederile art. 621 alin. (2) NCC fiind aplicabile.
Având în vedere că pârâta reclamantă, proprietara imobilului situat în ., sector 1, București, este singura vecină a reclamantei în partea de Nord, se constată că cerința înscrisă în art. 621 alin. 2 din Noul C.civil este îndeplinită în speță, sub forma imposibilității trecerii prin altă parte.
Pe de altă parte, efectuarea reparațiilor și a izolației termice necesare imobilului reprezintă nu numai o obligație statutară a Asociației de proprietari reclamante, dar și o necesitate astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în prezenta cauză, cât și o obligație legală.
În conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea 114/1996 – legea locuinței - în clădirile de locuit cu mai multe locuințe, proprietarul răspunde de asigurarea condițiilor de funcționare normală a locuinței aflate în proprietate exclusivă. În aces scop proprietarii se pot constitui în asociații cu personalitate juridică.
În acest sens, Judecătoria Sectorului 1 București, prin încheierea pronunțată în dosarul nr._/299/2009 în ședința din camera de consiliu din data de21.10.2009 a dispus acordarea personalității juridice Asociației sw P. Trifești 11 – 15.
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale incidente, instanța urmează să dispună obligarea pârâtei reclamante să permită folosirea fondului său și să permită accesul termporar dar nu mai mult de 60 de zile, pe proprietatea din ., sector 1, București, pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, constând în lucrări de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15, sector 1 București, în termen de 1o zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În ce privește capătul 2 de cerere având ca obiect autorizarea reclamantei să execute lucrările de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15 sector 1 București, prin folosirea fondului învecinat din . sectorul 1 București, pe cheltuiala pârâtei, dacă aceasta nu își execută obligația în termenul de 1o zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, instanța constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1528 C.civ, în conformitate cu care, în cazul neexecutării unei obligații de a face, creditorul poate pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși, ori să facă să fie executată obligația.
Față de cele arătate, urmează să autorizeze reclamanta să execute lucrările de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului dinstr. Trifești, nr. 11-15, sector 1, București, prin folosirea fondului învecinat din ., Sector 1, București, pe cheltuiala pârâtei, dacă aceasta nu își execută obligația în termenul de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Prin cererea reconvențională formulată la data de 17.11.2014, reclamanta a solicitat obligarea reclamantei pârâte la plata unei despăgubiri care să acopere prejudiciul ce a fost și va fi cauzat de lucrarea de construcții ce se va desfășura pe proprietatea de la nr. 17 . de 6000 euro la care se adaugă și suma de 14.000 euro, reprezentând estimări ulterioare ale problemelor apărute și care necesită despăgubiri.
Prin aceeași cerere reconvențională s-a solicitat și anularea autorizației de construire nr. 772/47/T/_ din 08.08.2007 și a documentelor premergătoare acesteia pentru imobilul din . – 15 și punerea în situația anterioară emiterii acesteia.
În ședința publică din data de 20 martie 2015, instanța a luat act de precizarea pârâtei reclamante A. J. G., în sensul că renunță la judecarea capătului 2 al cererii reconvenționale, privind anularea autorizației de construire.
Prin rezoluția din data de 12.22.2014 instanța a dispus citarea părților pentru termenul de judecată din data de 23.01.2015, pârâta reclamantă fiind citată cu mențiunea de a evalua și timbra cererea reconvențională.
Prin cererea formulată la data de 14.01.1015 pârâta a evaluat cererea reconvențională la suma totală de 20.000 de euro.
În ședința publică din data de 23 ianuarie 2015, instanța i-a pus în vedere pârâtei reclamante să evalueze în lei cererea reconvențională și să timbreze la această valoare.
Pârâta reclamantă a formulat la data de 20.02.2015 cerere precizatoare prin care a solicitat 1) obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 100.000 lei din care suma de 60.000 lei reprezintă daune morale; suma de 30.000 lei reprezintă daune materiale iar suma de 10.000 lei reprezintă o justă despăgubire pentru deranjul provocat cu ocazia efectuării lucrărilor; 2) obligarea pârâtei la modificarea streșinii și 3) obligarea pârâtei la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului care se învecinează cu proprietatea sa.
Cu privire la excepția nulității cererii reconvenționale, instanța a apreciat că aceasta nu este întemeiată, ca urmare a faptului că dispozițiile art. 200 C.pr.civ, cu privire la regularizarenu se aplică și cererilor incidentale
Instanța a apreciat că primul capăt de cerere al cererii formulată la data de 20 februarie 2015 este o cerere precizatoare a petitului solicitat prin cererea reconvențională, acesta cuprinzând evaluarea în lei a sumei solicitate în mod defalcat și anume suma de 60.000 lei reprezintă daune morale; suma de 30.000 lei reprezintă daune materiale iar suma de 10.000 lei reprezintă o justă despăgubire pentru deranjul provocat cu ocazia efectuării lucrărilor.
Cu privire la capetele 2 și 3 ale cererii precizatoare respectiv obligarea pârâtei la modificarea streșinii și obligarea pârâtei la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului care se învecinează cu proprietatea sa, acestea reprezintă în fapt o cerere nouă, modificatoare a cererii reconvenționale, formulată cu nerespectarea dispozițiilor art. 204 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente prin încheierea de ședință din data de 20 februarie 2015, instanța a constatat tardivitatea capetelor 2 și 3 din cererea modificatoare a cererii reconvenționale, urmând a respinge ca tardiv formulate, capătul 2 al cererii modificatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la modificarea streșinii și capătul 3 al cererii modificatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului care se învecinează cu proprietatea pârâtei reclamante.
Reclamanta pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia față de capătul 1 a) al cererii precizatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 60.000 de lei cu titlu de daune morale pentru construirea blocului cu un regim de înălțime superior casei pârâtei reclamante și față de capătul 1 b) al cererii precizatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 30.000 de lei cu titlu de daune materiale cauzate prin construirea blocului.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 din C.pr.civ, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum aceste este dedus judeății. Existența sau inexistența drepturilor și obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Așadar, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Pârâta reclamantă fiind cea care a introdus cererea reconvențională, trebuie să justifice atât calitatea procesuală acctivă cât și calitatea procesuală pasivă, instanța fiind cea care are obligația de a verifica dacă între părțile din litigiu există identitatea cerută de lege.
Imobilul reprezentând . în . – 15 a fost edificat în baza Autorizației de construcție nr. 772/47/T/889/08.08.2007; ulterior, autorizația fiind modificată prin Autorizația nr. 808/29/T/_/19.08.2008.
Construcția a fost finalizată în anul 2008, după cum rezultă din Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1/25.09.2008.
Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15, în contra căreia s-a formulat cererea reconvențională a fost constituită în 21.10.2009, conform Încheierii pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2009, după un an de la data finalizării construcției blocului cu regimul actual de înălțime.
Solicitările din cererea reconvențională precizată – capetele 1 și 2 de cerere privind construirea blocului pe hotar cu regim de înălțime de 6 etaje prin care s-ar fi dimunuat valoarea imobilului pârâtei reclamante; prin care nu s-ar fi respectat distanța legală ori prin care s-ar fi umbrit casa pârâtei reclamante și creearea de posibilități de vedere în curtea sa, ori cele menționate în capătul 2 de cerere, respectiv că prin construirea blocului pe hotar și fără acordul său, corpul de casă care se învecinează cu blocul a suferit o . degradări, fiindu-i afectată structura de rezistență – la data când a fost săpată fundația, pământul de sub casă s-ar fi surpat iar cu această ocazie s-ar fi distrus pânza de apă freatică și s-ar fi degradat acoperișul, pe de o parte vizează fapte anterioare constituirii asociației de proprietari iar pe de altă parte nu sunt fapte proprii ale persoanei juridice Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din Legea 230/2007, “Asociația de Proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri. Acordul se consemneză într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere”.
Asociația de Proprietari Trifești 11 - 15 a fost constituită la data de 21.10.2009, conform Încheierii pronuțate în dosarul nr._/299/2009 de către Judecătoria Sectorului 1 București, aceasta fiind data la care a dobândit personalitate juridică proprie.
În conformitate cu dispozițiile art. 1349 alin. 1 din Codul civil, "orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduit pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane".
La data săvârșirii faptelor invocate prin cererea reconvențională Asociația de Proprietari nu era constituită. De altfel, având în vedere dispozițiile art. 6 din Legea 230/2007, aceasta nici nu se putea constitui în mod legal.
Potrivit art. 5 alin. 2 din Legea 230/2007, în clădirile de locuințe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare trinson ori scară în parte numai în condițiile în care nu există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată iar potrivit art. 6 alin. 3 lit a), Acordul de asociere trebuie să conțină: a) adresa și individualizarea proprietății individuale, potrivit actului de proprietate.
Ca urmare a faptului că la momentul construirii blocului – de la care datează toate faptele imputate, precum și consecințele în timp ale acestor fapte, asociația nu exista, iar faptele imputate nu sunt ale asociației, urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active și să respingă capătul 1 a) al cererii precizatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 60.000 de lei cu titlu de daune morale pentru construirea blocului cu un regim de înălțime superior casei pârâtei reclamante și capătul 1 b) al cererii precizatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 30.000 de lei cu titlu de daune materiale cauzate prin construirea blocului, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Având în vedere soluția cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, urmează să respingă excepția prescripției ca rămasă fără obiect.
Cu privire la capătul 1 c) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 10.000 lei reprezentând justă despăgubire, instanța îl apreciază ca întemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin Sentința pronunțată la data de 02.10.2015, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a dispus obligarea pârâtei reclamante să permită folosirea fondului său și să permită accesul temporar, dar nu mai mult de 60 de zile, pe proprietatea din ., sector 1, București, pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, constând în lucrări de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din .-15, sector 1 București, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În conformitate cu dispozițiile art. 622 alin. 1 raportat la art. 621 alin. 3 C.pr.civ, În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre utilități noi, despăgubirea trebuie să fie și prealabilă.
Înstanța apreciază că admiterea cererii de chemare în judecată reprezintă o limitare a dreptului de proprietate al pârâtei reclamante, limitare prevăzută de lege, în condițiile în care proprietarul fondului este obligat să suporte realizarea și existența lucrărilor menționate pe terenul său, dar și să permită accesul lucrătorilor pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații.
Instanța apreciază că această ingerință este prevăzută de lege și este justificată față de scopul propus și anume efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat constând în lucrări de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din . – 15, sector 1 București.
Cu toate acestea, este imperios necesar ca ingerința să fie proporțională scopulului, pe de o parte prin caracterul limitat în timp iar pe de altă parte din plata unei despăgubiri în cuantum de 10.000 de lei.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantei pârâte, în sensul că pârâta reclamanta ar trebui să se adreseze instanței de judecată cu o nouă cerere ce ar putea face obiectul unui dosar separat, întrucât aceasta a ales să formuleze prezenta cerere în cadrul acestui dosar, iar soluția urmează a se impune ulterior rămânerii definitive, cu caracter de autoritate de lucru judecat.
Se constată că prezentul capăt de cerere privind obligarea reclamantei la plata sumei de 10.000 de lei nu vizează strict lipsa de folosință cu privire la o anumită porțiune de teren ci are un caracter complex ce implică prejudicii sub diferite forme, inclusiv sub aspectul limitării dreptului la intimitate prin suportarea unor persoane străine pe proprietatea sa.
Suma solicitată de către pârâta reclamantă este de 10.000 de lei, iar aceasta nu a fost efectiv contestată de către partea adversă, aceasta mărginindu-se să invoce excepția nulității cererii reconvenționale, cerere de a fost apreciată de către instanță ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să dispună obligarea reclamantei pârâte Asociația de Proprietari Trifești 11 – 15 să plătească pârâtei reclamante A. J. G. suma de 10.000 lei reprezentând justă despăgubire, ca urmare a prejudiciului suferit prin cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată privind pe reclamant ASOCIAȚIA DE P. TRIFEȘTI 11-15 SEDIUL ALES LA CABINET AVOCAT R. D. A. sector 1, București, .-15, ., și pe pârâtALECU J. G. sector 1, București, ..
Obligă pârâta reclamantă să permită folosirea fondului său și să permită accesul temporar, dar nu mai mult de 60 de zile, pe proprietatea din ., sector 1, București, pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, constând în lucrări de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului din .-15, sector 1 București, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Autorizează reclamanta să execute lucrările de reparații de întreținere și izolare termică a imobilului dinstr. Trifești, nr. 11-15, sector 1, București, prin folosirea fondului învecinat din ., Sector 1, București, pe cheltuiala pârâtei, dacă aceasta nu își execută obligația în termenul de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Admite în parte cererea reconvențională.
Admite capătul 1 c) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la plata sumei de 10.000 lei reprezentând justă despgubire.
Obligă pârâta reclamanta să plătească reclamantei pârâte suma de 10.000 lei reprezentând justă despgubire față de admiterea capătului 1 de cerere al cererii introductive.
Respinge ca tardiv formulat capătul 2 al cererii modificatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la modificarea streșinii.
Respinge ca tardiv formulat capătul 3 al cererii modificatoare a cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei pârâte la ridicarea izolației exterioare existente pe peretele blocului care se învecinează cu proprietatea pârâtei reclamante.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei – pârâte față de capăul 1a) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei la plata sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale pentru construirea blocului cu un regim de înălțime superior casei pârâtei reclamantei.
Respinge capătul 1 a) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei la plata sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale pentru construirea blocului cu un regim de înălțime superior casei pârâtei reclamantei, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei – pârâte față de capăul 1b) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune materiale cauzate prin construirea blocului.
Respinge capătul 1b) al cererii precizatoare al cererii reconvenționale privind obligarea reclamantei la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune materiale cauzate prin construirea blocului.
Respinge excepția prescripției invocată de reclamanta pârâtă ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 02 octombrie 2010.
PREȘEDINTEGREFIER
RedRL/tehnRL/MU/14.12.2015
| ← Succesiune. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
