Obligaţie de a face. Sentința nr. 9077/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9077/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 9077/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința Civilă Nr. 9077/2015
Ședința publică de la 14 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. (M.)
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant T. V. și pe pârât D. D. C., având ca obiect obligație de a face pretenții, cheltuieli de judecată.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 16.04.2015, 23.04.2015, 30.04.2015, 07.05.2015 și la data de 14.05.2015 când a hotărât următoarele
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.11.2010, reclamantul T. V. a depus cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul D. D. C., solicitând să se dispună desființarea construcției edificate de pârât pe terenul din București, .. 43, sector 1, întrucât construcția ridicată S+P+5E a fost efectuată cu nesocotirea dreptului de proprietate asupra imobilului reclamantului, construcția nu respectă autorizația de construire nr. 79/B/_ din data de 11.02.2009 emisă de Primarul Sectorului 1 pentru construcție cu regim final de înălțime: S+P+3E+4E retras, fiind alipită la calcanul clădirii învecinate fără acordul vecinului și efectuată cu încălcarea regulamentului de urbanism general, fără PUZ care să fi fost aprobat cu derogări pentru imobilul de la nr. 43 pe . pârâtului la plata către reclamant a sumei de 57.000 de euro plătibilă în lei la cursul BNR din data plății, reprezentând prejudiciul cauzat de pârât corpului 1 de clădire proprietatea reclamantului, corp situat în București, .. 41, sector 1, prin lucrările efectuate de pârât pe terenul din București, .. 43, sector 1, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În situația de fapt reclamantul arată că în perioada 24-26.07.2008 pe terenul proprietatea pârâtului din București, .. 43, sector 1, au fost efectuate lucrări angajate de acesta pentru demolarea construcției aflate pe acest teren, etapă realizată cu un utilaj greu ( picon de 7 tone ) care a afectat grav corpul de clădire proprietate a reclamantului situată la nr. 41 pe aceeași stradă.
Pârâtul nu a luat nici o măsură de protejare a construcției învecinate cu proprietatea sa, proprietatea reclamantului, deși era evident că aceasta era o construcție veche și că aceasta va suporta vibrațiile mecanice generate de utilajul picon pe o perioadă de trei zile.
În legătură cu daunele aduse rezistenței construcției reclamantului, exteriorizate prin numeroase fisuri adânci, reclamantul a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții București prin adresa nr. 905/05.08.2008, autoritate care a întocmit procesul verbal de control nr. 4824/15.09.2008 și a dispus efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească: cauza apariției reclamate de petent, influența lucrărilor de la nr. 43 asupra construcției de la nr. 41 și măsuri de remediere.
In perioada 15-29.09.2008 s-a efectuat o experiza tehnica avand ca obiective cele stabilite prin procesul verbal de control mai sus menționat, prin care expertul Ursachescu M. a retinut ca construcția de la nr.41 este ., cu fisuri dupa cutremure, cu o structura de rezistenta ce necesita consolidarea inca inainte de efectuarea lucrărilor de către parat. De asemenea, in țesătură cu defecțiunile privind desfasurarea lucrărilor de la nr.43, lucrări analizate prin raportare la imobilul de la nr.41, proprietatea reclamantului, expertul a retinut la pct.5 din raport următoarele:
“Prin expertiza de demolare si P. s-a obligat executantul sa aplice procedeul de demolare bucata cu bucata, sa nu se demoleze construcția existenta la nr.43, decât pana la nivelul solului ( cota pardoseii parterului) ... S-a indicat prin expertiza si proiect sa nu se folosească in apropierea calcanului mijloace mecanice care ar putea produce vibrații care sa conducă Ia un proces de micro fisurare a elementelor structurale” Expertul a conchis in raport ca era posibil ca unele fisuri existente din anul 1977 sa isi fi mărit deschiderea, fapt care in realitate s-a si produs, iar afirmația expertului privind montarea de martori pentru monitorizarea fisurilor nu este adevarata, executantul si beneficiarul neefectuand nicio monitorizare a fisurilor si a daunelor provocate de demolare, respectiv de edificarea noii construcții, beneficiarul realizând alipirea noii construcții la calcanul construcției invecinate in lipsa acordului reclamantului in forma autentica de cuplare la calcan si a avizului tehnic al Inspectoratului De Stat In Construcții București de cuplare la calcan, acte absolut necesare pentru legalitatea lucrărilor efectuate, avand in vedere ca construcția alipita este mult mai inalta si mult mai grea, aspecte cu implicații asupra rezistentei construcției reclamantului in caz de cutremur.
Prin același raport de expertiza, expertul Ursachescu M. a retinut ca “La vecinătatea de calcan pe latura stanga executantul nu a respectat prevederile din expertiza tehnica referitoare la execuția din tronsoane de cca 1.00 m lungime executate decalata in timp, “ in sah” a fundației pe latura stanga. Practic la data analizei incinta de săpături este executata la cota finala. Săpătură este deschisa pe tot conturul construcției.
In afara de aceasta situație necorespunzatoare privind executarea acestei infrastructuri pe șantier nu sunt organizate lucrările corespunzător, astfel ca operațiile de cofrare si armare sunt realizate . lent expunând terenul deschis la intemperii. ”
Expertul Ursachescu a consemnat la capitolul “ Masuri”: “ S-au dat doua dispoziții de șantier cu prevederi suplimentare privind execuția lucrărilor la limita calcanului de pe latura stanga”, dispoziții de șantier al cărui conținut nu il cunoaștem.
In perioada august 2008 - martie 2010 paratul a sistat lucrările la noua construcție, iar groapa sapata pentru fundația acesteia a fost lasata de a acesta fara nicio masura de proiecție împotriva apelor pluviale, fapt care a dus la acumularea unei mari cantitati de apa in aceasta groapa si la deteriorarea aceluiași corp de clădire proprietatea reclamantului prin producerea la aceasta si de infiltrații, igrasie la veste 1 m inaltime fata de nivelul solului. Pentru a limita pagubele la construcția de la nr.41, reclamantul a chemat de doua ori pompierii militari si aceștia au reușit sa evacueze apa de pe proprietatea paratului. Așadar paratul a abandonat construcția in perioada mai sus menționata si din nou nu a manifestat nicio grija fata de proprietatea invecinata desi potrivit dreptului comun avea obligatia sa isi exercite dreptul de proprietate in asa maniera incat sa nu aduca atingere dreptului reclamantului de proprietate asupra imobilului "învecinat.
In anul 2010, dupa reluarea lucrărilor, paratul a continuat sa ignore dreptul de proprietate asupra imobilului invecinat cu cel in construcție, construind imobilul de la nr.43 prin alipire la calcanul construcției proprietatea reclamantului, fara a avea acordul acestuia si fara a avea acordul ICMB de cuplare la calcan, astfel ca efectuarea cofrajului peretelui clădirii noi de la nr.43 in contact direct cu peretele de calcan de la nr.41. fara rost de deformare, pune in pericol grav integritatea construcției de la nr.41 ( corpul al doilea de clădire) in cazul unui cutremur dat fiind ca mișcarea orizontala seismica a clădirii de la nr.43 se transmite direct sub forma de soc la cladirea vecina de la nr.41.
De asemenea, reclamantul susține că, peretele de beton armat de calcan la nr.43 a fost executat cu ieșirea in consola a cofraiului deasupra acoperișului de la nr.41 prin . calcan pe proprietatea reclamantului, fara a-i fi solicitat vreodată acordul pentru o astfel de execuție si fara a-l fi obtinut in prealabil, iar cu ocazia lucrărilor respective cat si cu ocazia lucrărilor la fațada noii construcții au fost deteriorate acoperișurile de tabla galvanizata ale ambelor construcții de la nr.41 prin alterarea stratului de protecție al tablei ca urmare a căderii materialelor folosite la fațada imobilului nou edificat.
La data de 09.06.2010 Inspectoratul de Stat in Construcții i-a adus la cunoștința reclamantului ca “Pentru aceasta lucrare, in data de 11.02.2009, Primarul Sectorului 1 a mai emis o autorizație de construire nr. 79/9/B/_ prin care se autorizează o clădire cu regim final de inaltime S+P+3E+4E retras. In cazul de fata autorizația de construire nr.79/9/B/_ din 11.02.2009 a fost emisa in baza si cu respectarea documentației de urbanism PUZ “ ..45-47, sector 1” aprobat prin HCGM nr.264/2008 prin care s-au stabilit condițiile de construire ( amplasarea clădirii, regimul de inaltime, funcțiunea”. „
La data de 05.08.2010 prin adresa nr.903/972 Inspectoratul de Stat in Construcții București mi-a fost adus la cunoștința ca “ prin Procesul Verbal de Constatare si Sancționare a Contravențiilor nr.263/20.07.2010. Inspectoratul Teritorial in Construcții București Ilfov a sancționat executantul clădirii din ..43 cu amenda contravenționala pentru nerespectarea prevederilor proiectului privind tratarea rostului dintre clădirea reclamantului si cea aflata in execuție, dispunând totodata masuri in consecința”, masuri care nu i-au fost comunicate reclamantului si care nu s-au luat pana in prezent de către parat.
Prin notificarea transmisa de reclamant prin executor judecătoresc Rocosanu Drasos P. nr.l78/27.10.2010, acesta l-a convocat pe parat la data de 04.11.2010 la proprietatea reclamantului in vederea stingerii pe cale amiabila a litigiului, insa paratul nu s-a prezentat, dovedind inca o data ca ignora dreptul de proprietate al reclamantului si drepturile ce decurg in legătură cu apararea acestuia.
In susținerea primului capat de cerere, se solicită că, autorizația de construire nr. 79/9/B/_ prin care s-a autorizat de Primăria Sectorului 1 o clădire cu regim final de inaltime S+P+3E+4E retras, să fie depusă la dosarul cauzei impreuna cu documentația care a stat hi baza emiterii acesteia.
În continuare se susține că, imobilul autorizat cu regim de inaltime S+P+3E+4E retras la nr.43 pe . beneficiază de regimul derogatoriu de la regulamentul general de urbanism, regim derogatoriu aprobat numai pentru imobilele de la nr.45 si 47 pe . prin PUZ-ul aprobat prin hotararea CGMB nr.264/2008 a fost acordata derogarea doar pentru aceste imobile.
Așadar in speța au fost incalcate prevederile Regulamentului local de urbanism aferent Planului Urbanistic General (PUG) precum si art.32 din Legea 350/2001, modificat prin Legea 289/2006 deoarece modificările regimului de inaltime din zona de S+P+1E+2 retras in S+P+3E+4E retras si ale coeficientului de utilizare teren (CUT) se pot face numai prin planuri urbanistice zonale (PUZ) aprobate numai pentru imobilele la care se refera, nu si pentru alte imobile.
Reclamantul mai susține că, imobilul finalizat la nr.43 pe . respecta nici regimul de inaltime din autorizația de construire, acesta fiind in prezent S+P+5 E, fata de cel din autorizație de S+P+3E+4E, prin aceasta fiind depășite chiar si reglementările PUZ-ului la care Inspectoratul in Construcții al Municipiului București a făcut referire prin răspunsul din data de 09.06.2010 și pârâtul nu a solicitat “Acordul vecinilor” exprimat in forma autentica - acord care, fiind vorba de construcții noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate, era obligatoriu a fi solicitat si obținui conform listei B din Anexa 2 la Normele Metodologice de aplicare a legii nr.50/1991 emisa prin Ordinul MLPAT nr.1430/2005, pct.b.4
Alipirea la calcanul imobilului proprietatea reclamantului s-a realizat in lipsa acordului autentic de cuplare Ia calcan necesar a fi dat de reclamant, din moment ce zidul la care s-a realizat alipirea nu mai poate fi reparat, consolidat iar prin alipirea unei construcții mai inalte si lipsa rosturilor de dilatatie intre cele doua construcții rezistenta construcției reclamantului este nula Ia un seism major.
In concluzie, in lipsa actelor obligatorii pentru autorizarea urnei construcții care sa poata sa deroge de la Planul de Urbanism General, dat fiind ca si autorizația de construire impreuna cu proiectul de construire si cu dispozițiile suplimentare emise pe perioada executării construcției nu au fost respectate, ca prin edificarea construcției de la nr.43 si prin alipirea acesteia la calcanul construcției reclamantului de la nr.41, in lipsa unor masuri prealabile de consolidare si de protejare, a fost afectata rezistenta construcției de la nr.41 pe . prezent nemaifiind posibila consolidarea acesteia, in conformitate cu art.1076 C.civ reclamantul susține că, in calitate de creditor al obligației generale a paratului de a nu face nimic care sa ii aducă atingere proprietății sale are dreptul sa solicite desființarea imobilului construit cu încalcarea dreptului sau de proprietate si cu încalcarea normativelor in vigoare in materie de construcții, chiar cu ignorarea propriei autorizații.
In ceea ce privește cel de-al doilea capat de cerere, avand in vedere ca din situatia de fapt prezentata mai sus reclamantul susține că, paratul a manifestat neglijenta in raport cu protecția proprietății învecinate, ca acesta a procedat la construirea imobilului sau alipit de cel invecinat fara acordul reclamantului si fara avizul de cuplare la calcan al ICMB si ca a uzurpat proprietatea invecinata cu privire la peretele de calcan care a depășit limita dintre cele doua proprietăți, intrând in dreptul acoperișului clădirii reclamantului pe propietatea acestuia, se solicite să se constate ca acestea constituie fapte cauzatoare de prejudicii, motiv care in conformitate cu art.998 - 999 C.civ, reclamantul solicită obligarea paratului la repararea prejudiciului total cauzat proprietății învecinate atat prin neglijenta acestuia cat si pentru faptele prepusilor sai pentru care paratul răspunde in calitate de comitent potrivit art.1000 alin.3 C.civ, prejudiciu evaluat Ia costul de înlocuire integrala ( demolare si construire) a corpului 1 de clădire de la nr.41 ( cost in valoare de 51.220 Euro, conform ofertei transmise reclamantului la data de 02.11.2010 de . SA ), la care se adauga 3000 Euro, contravaloarea serviciilor de proiectare si costurile cu înlocuirea tablei galvanizate de pe cele doua corpuri de clădire de la nr.41, cu înlocuirea ușilor, ferestrelor la cladirea 1 ce necesita reconstrucția in valoare estimativa de 2.780 Euro.
In drept,au fost invocate dispozițiile art.1075-1079 C.civ, art.1084 C.civ, art.998, 999, 1000 alin.3 C.civ, dispoziții art.480.civ, pct.b.4 din lista B - Anexa 2 la Normele Metodologice de aplicare a legii nr.50/1991 emisa prin Ordinul MLPAT nr.1430/2005, art.31 din H.G nr.525/1996 republicat, legea nr.50/1991 republicata cu modificările la zi.
În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse înscrisuri (f.10-66).
Legal citat pârâtul a depus întâmpinare la data de 29.04.2011 prin care solicită respingerea cererii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul arată că, în realitate, PUZ-ul aprobat hotararea CGMB nr.264/2008, prevede la art. 1 ca „Se aprobă Planul Urbanistic Zonal - ..45-47, sector 1 - pentru o suprafață de teren studiata S=7730,00 mp, din care suprafața terenului ce a generat PUZ, S-580.00 mp - teren proprietate persoana juridica”. Reclamantul cu rea credință ignora acest lucru, care reiese evident din textul citat: PUZ-ul a fost aprobat la inițiativa proprietarului de la nr.45-47 (teren in suprafața de 580 mp) el a fost aprobat pentru toata zona in care era incadrat acel imobil de la nr.45- 47, zonă care in total are suprafața de 7730 mp. In aceasta zona este inclus si terenul pârâtului (aflat la nr.43) si chiar si terenul reclamantului (aflat la nr.41), motiv pentru care i-a fost aprobata autorizația de construire pentru regim de înălțime S+P+3E+4E.
Pârâtul, susține că, în sprijinul sau, reclamantul sugerează, cu rea-credinta, faptul ca art.32 din Legea 350/2001 „prevede fara echivoc ca numai dupa aprobarea noii documentații de urbanism (...) întocmită de Solicitant (...)”. Desi interesanta ca propunere de lege ferenda, reclamantul citeaza in mod eronat textul de lege. Astfel forma publicată in Monitorul Oficial a articolului citat de reclamant (anexa nr.2) nu impune aceasta cerința, ca fiecare proprietar de teren sa solicite aprobarea unui PUZ pentru terenul său . PUZ-ul se aproba la cererea unuia dintre proprietari pentru —terenurile amplasate in zona in care este situat cel pentru care solicita aprobarea.
Acesta este si motivul pentru care la solicitarea proprietarului de la nr.45- 47 a fost aprobat PUZ-ul pentru o zona mult mai extinsa (7730 mp) fata de suprafața deținută de solicitant (580 mp). Pe cale de consecința nici prevederile art.31 alin 1 si 2 din HG 525/1196 republicata (invocate de reclamant la pagina 4 din cererea sa de chemare în judecata) nu au fost încălcate întrucât ne aflam în situația reglementată la alineatul 3 al aceluiași art.31 din HG 525/1996, construcția edificata de pârât fiind cuprinsa . zonal, aprobat conform legii, prin hotararea CGMB nr. nr.264/2008.
Afirmațiile reclamantului privind nelegalitatea obținerii de către parat a autorizației de construire au fost făcute in necunostinta de cauza, afirma ca lista B din Anexa 2 la Normele Metodologice de aplicare a legii nr.50/1991, emisa prin Ordinul MLPAT nr. 1430/2005, pct.b.4 impunea obținerea acordului vecinilor (adica al reclamantului), întrucât textul de lege invocat de reclamant are următorul continut:
"Acordul vecinilor, exprimat în forma autentica, se solicita în următoarele situatii:- în căzui construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai daca lucrările noi impun luarea unor masuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri. consolidări, etc.) si daca orin proiect se menține aceasta obligativitate."
În continuare, pârâtul susține că, din nou cu rea- credinta, afirma reclamantul ca pârâtul a edificat o construcție cu nerespectarea regimului ce inaltime impus prin autorizația de construire. Astfel susținerea reclamantul este contrazisă chiar de constatările organului de control abilitat (ISC) care in urma nenumăratelor sesizări formulate de reclamant a controlat de fiecare data modul in care am executat lucrarea din ..43. Niciodată constatările organului de control nu au descoperit încălcări ale regimului de inaltime aprobat prin autorizația de construire.
Mai mult, pârâtul arată că, presupunând prin absurd ca nu ar fi respectat regimul de inaltime aprobat prin autorizația de construire, soluția in acest caz este data de prevederile art.28 din Legea 50/1991 - republicata - privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Astfel, ., ar trebui urmata procedura prevăzută la art.26 din Legea 50/1991. Conform art.28 alin 2 si 3 din Legea 50/1991, numai in cazul in care inauntrul termenului de intrare in legalitate pârâtului nu s-ar conforma masurilor impuse, decizia desființării construcțiilor ar fi emisa de autoritatea administrației publice competente si ar viza doar demolarea unui eventual etaj 5, in nici un caz ea nu ar presupune obligarea paratului la demolarea in intregime a construcției, asa cum solicita reclamantul.
Pârâtul susține că, demolarea vechii construcții aflata pe terenul proprietatea sa s-a făcut cu respectarea normelor/normativelor tehnice in vigoare, asa cum rezulta de altfel si din referatul conținând punctul de vedere al proiectantului privind execuția lucrărilor de demolare, emis la data de 4 februarie 2009, de Arhitect G. CIOBOTARASU (anexa nr.3 la prezenta intampinare).
În continuare, pârâtul arată că, corpul 1 de clădire proprietate a reclamantului este o construcție veche, realizata fara respectarea condițiilor de siguranța a construcțiilor, care era afectata grav inca dinainte de a demola construcția; in acest sens sunt si constatările expertului Ing. M. Ursachescu, emis in luna Mai 2008 potrivit cărora demolarea nu a afectat/agravat in nici un fel starea construcției reclamantului, aceasta era deja afectata/fisurata. In urma sesizării reclamantului către Inspectoratul de Stat in Construcții, s-a efectuat un control privind modul in care se edifica construcția, iar Inspectoratul de Stat in Construcții a emis un Proces-Verbal nr.4824/15.09.2008 si a dispus, la pct.ll.2, analizarea, de către proiectant impreuna cu expertul clădirii aflata in execuție, a fisurilor existente la corpul 1 de la nr.41 (dinspre . sunetului de vedere privind influenta lucrărilor executate la nr.43 (proprietatea caratului) asupra corpului 1 de la nr.41 (proprietatea reclamantului). La pct.ll.3 din procesul verbal sus-mentionat (anexa 5 la prezenta întâmpinare), se precizează ca acest punct de vedere va include cauzele apariției fisurilor la corpul 1 proprietatea reclamantului precum si eventualele masuri de remediere a acestora. Monitorizarea fisurilor s-a realizat prin montarea ce martori, asa cum rezulta din Punctul de vedere emis de RO Tech Construct SRL din data de 12.05.2010 (anexa 6 la prezenta intampinare)
De asemenea, pârâtul arată că, reclamantul, conform Hotararii Consiliului General al Municipiului București avea obligația de a-mi permite accesul temporar pentru realizarea lucrărilor.
Pentru toate aceste considerente, întrucât s-au respectat toate dispozițiile legale in ceea ce privește obligațiile ce ii reveneau fata de proprietatea reclamantului pârâtul considera ca cererea acestuia de desființare a construcției trebuie respinsa.
În ceea ce privește al doilea capăt al cererii de chemare în judecată pârâtul solicită respingerea acestuia pentru că, nu exista o fapta cauzatoare de prejudiciu, susținându-se că, paratul a actionat cu respectarea dispozițiilor legale, iar reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu efectiv. Faptul ca reclamantul este proprietarul unei construcții vechi, care a fost edificata fara respectarea unor norme de securitate in construcții minime, care a fost puternic afectata de cutremure care s-au produs acum 30 de ani, fara ca reclamantul sa ia nici o masura de consolidare ulterioara nu poate fi catalogat ca un prejudiciu efectiv.
În drept au fost invocate prevederile art.115 C..
În susținerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri (f.98-114).
La data de 16.06.2011 s-a depus la dosar prin serviciul registratură cerere de probe din partea reclamantului ( filele 118-119 vol. 1).
Prin încheierea de ședință din data de 30.06.2011 instanța a dispus respingerea ca neîntemeiate a excepției prematuritatii, lipsei de interes si lipsei calității procesuale active invocate de parat pe primul capat al cererii de chemare in judecata.
Prin încheierea de ședință din data de 20.11.2011 au fost încuviințate probele cu înscrisuri, interogatoriul și proba cu expertiză tehnică construcții.
La termenul de judecată din data de 15.12.2011 s-a depus din partea pârâtului înscrisuri( filele 148-300 vol. 1, filele 1-294 vol. 2).
La același termen de judecată a fost administrat și interogatoriul pârâtului (f.150 vol.1)
La termenul de judecată din data de 15.11.2012 s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică construcții efectuat de către expertul N. D. ( filele 62 vol. 3).
La data de 07.12.2012 s-a depus la dosar din partea expertului parte al pârâtului obiecțiuni și observații la raportul de expertiză ( filele 170-177 vol. 3), iar la aceeași dată din partea pârâtului cerere de administrare a unei expertize contrarii ( filele 178-204 vol. 3).
La data de 10.12.2012 s-a depus la dosar din partea reclamantului obiecțiuni la raportul de expertiză ( filele 205-206 vol. 3).
La data de 23.04.2013 s-a depus răspunsul la obiecțiuni din partea expertului ( filele 216-228 vol. 3).
La data de 19.06.2013 reclamantul a depus obiecțiuni la răspunsul la obiecțiuni ( filele 243-245).
Prin încheierea de ședință din data de 20.06.2013 s-a dispus efectuare unei noi expertize, precum și efectuarea unei cercetări la fața locului.
În data de 27.06.2013 ora 13.30 a fost efectuată cercetare la fața locului de către instanță ( filele 250-252).
La termenul de judecată din data de 19.06.2014 s-a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea construcții efectuat de către expertul O. M.( filele 297-302 vol. 3).
La data de 09.07.2014 s-a depus la dosar din partea expertului parte al pârâtului punct de vedere și obiecțiuni privind raportul de expertiză tehnică ( filele 1-8 vol. 4) și obiecțiuni la raportul de expertiză din partea pârâtului ( filele 9-31 vol. 4).
La data de 11.07.2014 s-au depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză din partea reclamantului ( filele 33-36 vol. 4).
La data de 11.11.2014 s-a depus la dosar punctul de vedere al expertului parte S. I. ( filele 64-75 vol. 4).
La data de 05.02.2015 s-a depus la dosar prin serviciul registratură răspunsul la obiecțiunile raportului de expertiză tehnic specialitatea construcții ( filele 101-119 vol. 4).
La data de 11.02.2015 s-a depus la dosar din partea reclamantului cerere de completare a raportului de expertiză ( filele 120-134 vol. 4).
La data de 26.02.2015 s-au depus la dosar obiecțiuni la răspunsul la obiecțiunile raportului de expertiză din partea expertului parte al reclamantului ( filele 138-140 vol. 4) și din partea expertului parte al pârâtului ( filele 141-146).
La data de 04.03.2015 s-au depus obiecțiuni la raportul de expertiză din partea pârâtului ( filele 147-152 vol. 4).
La termenul de judecată din data de 12.03.2015 reclamantul a depus cerere de chemare în judecată a pârâtei P.-D. A., iar pentru termenul de judecată din data de 09.04.2015 pârâta a depus întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 09.04.2015, după acordarea cuvântului pe fondul cauzei instanța a reținut cauza în pronunțare.
Părțile au depus concluzii scrise.
Analizând ansamblul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, reclamantul T. V. este proprietarul imobilului situat în București, .. 41, Sector 1, iar pârâtul D. D. C. este proprietarul imobilului având regimul de înălțime S+P+3E+4E retras+M retras, situat în București, .. 43, sector 1.
În ceea ce privește imobilul proprietatea pârâtului, instanța reține că pentru construirea acestuia au fost emise succesiv autorizațiile de construcții nr.212/21/B/_/14.07.2008, nr.79/9/B/_/11.02.2009, iar în baza autorizației de construcții nr.524/51/B/_/28.11.2011, regimul final de înălțime aprobat pentru construcția de locuințe colective fiind de S+P+3E+4E retras+M retras, cu modificări interioare și fațade.
Prin raportare la întreg materialul probator administrat în cauză, instanța va respinge primul capăt al cererii de chemare în judecată, prin care se solicită desființarea construcției situată în București, .. 43, sector 1, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente.
În drept, conform art.26 coroborat cu art.28 din Legea 50/1991, în situația în care se edifică o construcție fără autorizație și autoritățile Inspectoratului de stat în construcții dispun desființarea lucrărilor, iar constructorul nu aduce la îndeplinire această obligație, autoritățile competente pot solicita instanței de judecată desființarea construcțiilor realizate fără autorizație de construcție.
De asemenea, potrivit art. 1076 din Codul Civil, creditorul poate cere desființarea a ceea ce s-a facut, încălcându-se obligatia de a nu face si poate cere a fi autorizat a desființa el însusi construcția pe cheltuiala debitorului.
În ceea ce privește condițiile răspunderii civile delictuale, instanța reține că pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală se impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite săvârșită cu vinovăție, producerea unui prejudiciu și existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs.
În cauză, instanța reține că pârâtul a edificat construcția având regimul de înălțime S+P+3E+4E retras+M retras, situată în București, .. 43, sector 1 în baza autorizațiilor de construcții nr.212/21/B/_/14.07.2008, nr.79/9/B/_/11.02.2009 și nr.524/51/B/_/28.11.2011, emise succesiv.
De asemenea, din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar, instanța reține că autorizațiile de construcții au fost emise în mod legal, acestea nu au fost anulate de către autoritățile competente și mai mult decât atât, la finalizarea lucrărilor, inspectorii autorității de stat în construcții în urma verificărilor efectuate nu au constat edificare construcției fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației de construcție și nu s-a dispus desființarea acesteia.
Față de situația de fapt reținută, instanța va înlătura ca neîntemeiate susținerile reclamantului în ceea ce privește neîndeplinirea obligației pârâtului de a obține acordul în forma autentică pentru edificarea construcției, precum și susținerile în ceea ce privește nerespectarea planului urbanistic zonal.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că, nu s-a făcut dovada încălcării prevederilor legale și nici dovada vreunei fapte ilicite săvârșite de către pârât în ceea ce privește edificarea construcției cu regimul final de înălțime S+P+3E+4E retras+M retras, instanța reține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale cu privire la capătul de cerere prin care se solicită desființarea lucrărilor menționate și nici nu sunt aplicabile prevederile art.1076 din c. Civ..
De asemenea, instanța va respinge ca neîntemeiat și cel de al doilea capăt de cerere prin care se solicită obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în cuantum de_ euro, în subsidiar_ euro, având în vedere faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În ceea ce privește condițiile săvârșirii unei fapte ilicite cu vinovăție, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanța a reținut că pârâtul a construit imobilul situat în București, .. 43, sector 1, în baza autorizațiilor de construcție emise succesiv, autorizația nr. nr.524/51/B/_/28.11.2011 fiind emisă pentru imobilului cu regim de înălțime final S+P+3E+4E retras+M retras.
În continuare, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, respectiv referatul conținând punctul de vedere al proiectantului, constatările expertului M. Ursachescu și din procesul-verbal nr.4824/15.09.2008 emis de Inspectoratul de Stat in Construcții, reiese că pârâtul a respectat toate obligațiile impuse de autorizațiile de construcții, inclusiv specificațiile privind procedurile prin care se va dărâma construcția veche amplasată pe terenul pârâtului.
În acest sens, din planșele foto depuse la dosar coroborate cu referatul conținând punctul de vedere al proiectantului privind execuția lucrărilor de demolare, emis la data de 4 februarie 2009, de Arhitect G. CIOBOTARASU, rezultă că demolarea construcției vechi a fost realizată manual în ceea ce privește zidul alipit imobilului proprietatea reclamantului. Demolarea mecanică s-a realizat conform specificațiilor agenților inspectoratului de stat în construcții în ceea ce privește restul construcției a cărei desființare nu afecta imobilul reclamantului.
Mai mult decât atât, potrivit raportului de expertiză extrajudiciară realizat de expertul M. Ursachescu, susținut de constatările cuprinse în procesul-verbal nr.4824/15.09.2008 emis de Inspectoratul de Stat in Construcții, instanța reține că la momentul demarării lucrărilor de către pârât, imobilul proprietatea reclamantului prezenta deja urme vizibile ale vechimii acestuia, respectiv aceasta avea deja fisuri la nivelul pereților atât în interior, cât și în exterior.
De asemenea, din conținutul acelorași înscrisuri, planșe foto și a punctul de vedere emis de RO Tech Construct SRL din data de 12.05.2010, reiese că la momentul realizării lucrărilor de demolare/construcție pârâtul a procedat la montarea pe suprafața peretelui imobilului aparținând reclamantului a unor martori pentru monitorizarea fisurilor deja existente.
Având în vedere situația de fapt rezultată din coroborarea ansamblului material probator administrat în cauză, instanța va înlătura concluziile rapoartelor de expertiză judiciară realizate de expertul N. D. (f.62 vol. 3), respectiv expertul O. M.(f.297 vol.3) în sensul că, imobilul a fost construit fără respectarea dispozițiilor legale în domeniul disciplinei în construcții, producând consecințe grave asupra corpului de clădire aparținând reclamantului.
În acest sens, instanța reține că răspunsurile obiectivelor stabilite de către instanță nu sunt susținute de explicații științifice care să aibă la bază situația de fapt a imobilelor anterior demarării lucrărilor de demolare/ construcție, în plus concluziile acestor rapoarte de expertiză nu se coroborează cu ansamblul material probator administrat în cauză.
Procedând în continuare la analizarea condițiilor angajării răspunderii civile delictuale, instanța reține că, prin probele administrate reclamantul nu a făcut nici dovada prejudiciului în cuantum de_ euro, respectiv_ euro și nici dovada existenței legăturii de cauzalitate între prejudiciul invocat și edificarea construcției de către pârât.
Astfel, cu privire la prejudiciul supus reparației, instanța reține că acesta trebuie să fie actual, determiat sau cel puțin determinabil, iar în cazul solicitării unui prejudiciu viitor este necesar ca producerea acestuia să fie neîndoielnică. De asemenea, în ceea ce privește întinderea prejudiciului, acesta va cuprinde doar valoarea pierderii suferite la care se poate adauga câștigul care ar fi putut fi realizat și de care efectiv reclamantul a fost lipsit, precum și cheltuielile efectuate pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
În cauză, având în vedere vechimea construcției aparținând reclamantului, precum și faptul că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că înainte de începerea lucrărilor de construcție/demolare de către pârât, imobilul reclamantului prezenta urme vizibile ale vechimii acestuia, instanța reține că, este foarte probabil ca fisurile ulterioare începerii lucrărilor să se fi datorat stării anterioare a construcției.
În ceea ce privește eventualul prejudiciu care s-ar putea produce asupra imobilului reclamantului în cazul unui cutremul de mare amplitudine, instanța reține că, acest eventual prejuduciu este viitor, incer și depinde de producerea unor fenomene naturale extreme, astfel încât nu poate face obiectul unei acțiuni în răspundere civilă delictuală.
Pe cale de consecință, față de ansamblul considerentelor de fapt și de drept reținute, instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. V., în contradictoriu cu pârâtul D. D. C., ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 C., constatând că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant a fost respinsă, se constată culpa procesuală a acestuia în declanșarea prezentului litigiu, pe cale de consecință instanța va obliga reclamantul la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând valoarea onorariului de expert achitată de către acesta din urmă și va lua act de faptul că onorariul de avocat va fi solicitat pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, privind pe reclamant T. V., cu domiciliul în București, sector 1, .. 41 și pe pârât D. D. C., cu domiciliul ales în TÎRGOVIȘTE, ., nr. 27 A, J. DÂMBOVIȚA.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 500 lei, reprezentând valoarea onorariului de expert achitată de către pârât.
Ia act de faptul că, pârâtul va solicita cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat pe cale separată.
Cu drept de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publica, azi 14.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
RED.M.A.16.07.2015
TEH.M.M. 23.05.2015 /4 ex + 2 .>
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9327/2015. Judecătoria... | Sechestru judiciar. Încheierea nr. 21/2015. Judecătoria... → |
|---|
