Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 6520/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6520/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 6520/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 6520/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. C.
Grefier A. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent G. I. V. ȘI COMPANIA (GRIVCO) S.A.- SEDIUL ALES LA S.C.A C., P.& ASOCIATII și pe intimat S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimat O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI - BIROUL DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCURESTI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20.03.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 03.04.2015, 09.04.2015 când a hotărât următoarele
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 29.10.2014 sub nr._, reclamanata G. I. V. și Compania Grivco, în contradictoriu cu pârâții S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, și O. de C. și Publicitate Imobiliara București – Biroul de C. și Publicitate Imobiliara București, a formulat plangere împotriva Încheierii de reexaminare nr._ din data de 06.10.2014 pronunțată de OCPI în dosarul nr._ din 15.09.2014, prin care a solicitat anularea încheierii de respingere și, pe cale de consecință, admiterea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii nr._ din data de 14.08.2014 (în continuare „Încheierea_”) pronunțată în dosarul nr._/12.08.2014 de O.C.P.I.-B.C.P.I. Sector 1, anularea încheierii_ și, pe cale de consecință, radierea din cartea funciara_ a mențiunilor efectuate cu privire la imobilul nr. cadastral_ înscris în cartea funciara sub nr._ și construcții aferente înscrise în aceeași carte funciara sub nr.cadastral_-C1 (nr. CF vechi_, nr. cadatral vechi 4441/2), în baza Încheierii_ prin care, în mod nelegal, a fost înscris un drept de ipotecă legală în favoarea Statului R..
În motivarea plângerii, reclamanta a arătat că, în esență, pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a Penală a fost înregistrat dosarul nr._/3/2012** în vederea soluționării apelurilor declarate împotriva Sentinței penale nr. 701 din data de 26.09.2013, de toate părțile din respectivul dosar.
A învederat că la termenul din data de 01.07.2014, Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, prin încheierea de ședință de la aceeași dată a dispus următoarele: „în temeiul art. 32 din Legea nr. 656/2002 și art. 10 din Legea nr. 78/2000 instituirea măsurilor asigurătorii față de: - imobilului (teren+construcții) construit pe suprafața de 36.676,79 m2 cu destinația sediu societate, aflat în București, sector 1, ., respectiv a Bazei de agreement Băneasa".
A precizat că la data de 01.07.2014, dată la care s-au instituit măsurile asigurătorii indicate med sus, societatea nu deținea nicio calitate și nici nu fusese citată în dosarul nr._/3/2012** aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a Penală.
A susținut că la data de 14.07.2014 Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală a transmis către OCPI - BCPI Sector 1 o adresă prin care a solicitat: „în temeiul dispozițiilor art. 253 alin. 4 din Codul de procedură penală, vă trimitem alăturat încheierea de ședință din data de 01.07.2014 împreună cu un exemplar al procesului-verbal prevăzut de art. 253 alin. 1 din Codul de procedură penală, în vederea notării ipotecare asupra imobilelor descrise în încheiere". Actele anexate adresei transmise de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală au fost: adresa nr. 1862/11-13/2014 din data de 07.07.2014 emisă de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și Procesul-verbal din data de 03.07.2014 încheiat de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
A precizat faptul că nici în cuprinsul adresei transmise către OCPI de către Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, nici în cuprinsul actelor anexate nu se precizează cine este persoana în favoarea căreia a fost instituită măsura asigurătorie, deși precizarea acestui aspect era obligatorie în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 7/1996.
A arătat ca parata O.C.P.I. – B.C.P.I. Sector 1 a pronunțat încheierea nr._/17.07.2014 prin care a admis cererea formulată de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală și a dispus „se intabulează dreptul de IPOTECĂ LEGALĂ asupra A1, A1.1 în favoarea: CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ, sub C.89 din cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT București Sectorul 1”. Împotriva acestei încheieri de carte funciară, la data de 14.08.2014, societatea a formulat cerere de reexaminare, invocând printre altele greșita notare în cartea funciară a vreunui drept în favoarea Curții de Apel București, Secția a II-a Penală. Cererea de reexaminare a societății a fost respinsa prin Încheierea nr._ din data de 29.08.2014. La data de 18.09.2014 reclamanta a formulat plângere împotriva Incheierii nr._ din data de 29.08.2014.
Ulterior emiterii Încheierii nr._/17.07.2014, la data de 14.08.2014, prin încheierea_, OCPI - BCPI Sector 1, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 913 din Codul civil, a îndreptat presupusa eroare materială strecurată în cuprinsul Încheierii nr._/17.07.2014, cu privire la titularul privilegiului legal instituit conform încheierii de ședință din data de 01.07.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, în sensul că din eroare a fost trecută Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală în loc de S. R..
Împotriva Încheierii_ reclamanta a formulat cerere de reexaminare prin care a solicitat anularea acestei încheieri și radierea din cartea funciară a măsurilor dispuse prin Încheierea_, invocând următoarele motive de nelegalitate:
- Neîndeplinirea condițiilor legale pentru înregistrarea cererii transmise de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală;
- neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 88 din Legea nr. 7/1996;
- nu există nicio eroare materială care să facă să devină incidente dispozițiile art. 913 Cod civil.
Analizând cererea de reexaminare formulată de reclamanta împotriva Încheierii_, OCPI - BCPI Sector 1 a respins-o prin Încheierea de Respingere invocând următoarele motive: „Îndreptarea din oficiu a erorii materiale, privind imobilul situat în București, ., sector 1, a fost dispusă de registratorul de carte funciară BCPI Sector 1, în baza următoarelor documente: Act administrativ nr._/12.08.2014, emis de OCPIB. Din verificarea cererii și a actelor anexate, raportat la motivarea în fapt și în drept a încheierii nr._/12.08.2014 de către registratorul BCPI Sector 1, la data pronunțării încheierii, au fost incidente dispozițiile prevăzute de:
art. 26 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară nr. 633/2006, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de C. și Publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare
art. 88 alin. 1, 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară nr. 633/2006, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de C. și Publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare
art. 913 Cod Civil
art. 28 alin. 1 din Legea 7/1996, modificată și completată
Oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu intervin, prin operațiunile de publicitate imobiliară dispuse prin încheieri, în conținutul actelor și faptelor juridice evidențiate în cuprinsul acestora, procedura în materie de carte funciară este necontencioasă, registratorul soluționțând cererile pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului. Față de prevederile art. 30 din Legea 7/1996, modificată și completată, cererea de reexaminare se respinge”.
În susținerea plângerii, reclamanta a invocat următoarele motive de nelegalitate ale Încheierii de Respingere:
Registratorul-șef a omis analizarea motivelor invocate de reclamanta prin cererea de reexaminare. Motivele invocate de reclamanta în cererea de reexaminare vizau aspecte care intrau în competența de analiză a registratorilor de carte funciară.
Din analiza Încheierii de Respingere reiese că registratorul șef nu a analizat motivele de nelegalitate ale Încheierii_ invocate de reclamanta, respingându-le în . că acestea nu ar putea fi analizate pe calea cererii de reexaminare formulată în temeiul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 7/1996, neintrând în atribuțiile registratorului de carte funciară care analizează cererea de înscriere în cartea funciară adresată OCPI - BCPI Sector 1.
Având în vedere omisiunea registratorului-șef de a analiza motivele invocate de reclamanta prin cererea de reexaminare, reclamanta a arătat că va relua respectivele motive de nelegalitate și în cuprinsul prezentei plângeri, solicitând instanței de judecată să le analizeze, după ce, în prealabil, instanța va constata că aspectele invocate puteau fi analizate de către registratorii de carte funciară, fiind aspecte obligatorii de verificat înainte de a fi admisă o cerere de îndreptare eroare materială sau de înregistrare în cartea funciară.
Prin cererea de reexaminare reclamanta a invocat pe scurt motive legate de:
- neîndeplinirea condițiilor legale pentru înregistrarea cererii transmise de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală (inexistență cerere în forma prevăzută de lege, inexistența unei descrieri a bunului asupra cărora fuseseră dispuse măsurile asigurătorii, pronunțarea măsurilor asigurătorii nu a avut loc în contradictoriu cu reclamanta, aceasta nefiind parte la data de 01.07.2014 în dosarul nr._/3/2012**);
- neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 88 din Legea nr. 7/1996;
- nu există nicio eroare materială care să facă să devină incidente dispozițiile art. 913 Cod civil.
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 registratorul de carte funciară verifică dacă cererea de înregistrare în cartea funciară îndeplinește condițiile prevăzute la lit. a)-g), respectiv identifică corect numele persoanei în favoarea căreia s-a constituit dreptul ce se solicită a fi înscris, identifică imobilul prin număr cadastral și carte funciară, îndeplinește prevederile legale stabilite prin legi special (aceste prevederi sunt reluate de art. 55 din Ordinul nr. 633/2006), iar art. 30 din Legea nr. 7/1996 prevede că registratorii de carte funciară dacă „constată că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum și aceasta din urmă nu întrunesc condițiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora, cererea se respinge printr-o încheiere motivată”, prevederi care sunt reluate de art. 26 lit. b) din Ordinul nr. 633/2006 „Registratorul de carte funciară are următoarele atribuții (...) b) dispune respingerea, prin încheiere motivată, a cererilor de înscriere în cartea funciară, în cazul în care acestea nu întrunesc condițiile legale sau nu au fost recepționate de către inspector, pe baza notei întocmite de acesta”.
S-a invocat neîndeplinirea condițiilor formale pentru înregistrarea cererii transmise de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală.
Astfel, pentru a fi admise, cererile de înscriere în cartea funciară trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă ce sunt prevăzute în cuprinsul art. 55 alin. 1 și Anexa nr. 6 din Ordinul nr. 633/2006 (dispoziție legală în vigoare la data emiterii Încheierii_). Neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile art. 55 alin. 1 și 2 și în Anexa nr. 6 din Ordinul nr. 633/2006 este sancționată, potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 7/1996 și art. 55 alin. 5 din Ordinul nr. 633/2006 cu respingerea cererii.
De asemenea, art. 29 din Legea nr. 7/1996 prevede că „(1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative:
a) este încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege;
b) identifică corect numele sau denumirea părților și menționează codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora;
c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz;
d) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română. În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcție în România;
e) este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare, a extrasului de carte funciară pentru informare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului, cu excepția cazului în care se face mențiune despre acestea în cuprinsul actului;
f) este însoțit de dovada achitării tarifului de publicitate imobiliară, cu excepția scutirilor stabilite prin lege sau a situației în care dovada încasării tarifului se face conform procedurilor stabilite prin protocoale încheiate potrivit art. 9 alin. (4) și (5);
g) îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului”.
În acest sens s-a pronunțat și doctrina: „Art. 55 alin. 1 din Regulament prevede expres și în clar cuprinsul cererii de înscriere, respectiv: numele și prenumele sau denumirea titularului cererii; domiciliul sau sediul acestuia; actul de identitate; codul numeric personal; obiectul înscrierii; indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea; localitatea în care este situate imobilul; numărul cadastral al acestuia; numărul de carte funciară. Trebuie precizat că, pentru identitate de rațiune, în cazul în care solicitantul este o persoană juridica, trebuie să arate actul care dovedește legala sa înființare și codul unic de înregistrare sau orice alt număr cu care se identifică. Aceste informații minime sunt necesare pentru o corectă individualizare a titularului înscrierii, pentru determinarea limitelor învestirii registratorului de carte funciară în respectarea principiului specialității înscrierilor în cartea funciară, neputăndu-se proceda la o altă formă de înscriere decât cea solicitată, pentru verificarea competenței biroului de cadastru sesizat și pentru o certă identificare a imobilului asupra căruia poartă înscrierea”.
Unul dintre principiile care guvernează înscrierile în cartea funciară este cel al legalității. Legalitatea înscrierilor în cartea funciară vizează două direcții, una formală și una materială, care se întrepătrund și se condiționează reciproc, fiind desprinse din interpretarea sistematică a art. 47, art. 48 și art. 49 din Legea nr. 7/1996.
Legalitatea formală are la bază regula conform căreia registratorul de carte funciară nu poate efectua decât acele înscrieri prevăzute de lege, pe baza actelor și faptelor juridice anume prevăzute sau permise de lege, ținând seama de cererea formulată de titular și de înscrisurile anexate în susținerea acesteia.
Pe de altă parte, legitimitatea acordată de leguitor și altor persoane, în afara persoanelor interesate, precum instanțele de judecată, de a formula cereri de înscriere în cartea funciară, nu exonerează pe aceasta din urmă de obligația de a depunem o cerere la biroul de carte funciară, cu respectarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 7/1996 și art. 55 din Ordinul nr. 633/2006. În concluzie, în cazurile în care înscrierea în cartea funciară se realizează pe baza comunicărilor efectuate de instanțele de judecată nu există nicio derogare de la aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 7/1996 și art. 55 din Ordinul nr. 633/2006; și în cazul acestor solicitări, în virtutea resepectării principiului disponibilității care guvernează înscrierile în cartea funciară, registratorul de carte funciară nu se poate pronunța decât cu privire la obiectul cererii cu care a fost învestit și în raport de actele care au fost atașate cererii.
Din analiza actelor transmise, precum și a cererii formulate de către Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală către OCPI- BCPI Sector 1, rezultă că acestea nu menționeză care este persoana favoarea căreia, prin Încheierea de ședință din data de 01.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012**, au fost instituite măsurile asigurătorii a căror notare s-a solicitat, deși aceste informații erau obligatoriu a fi precizate în cuprinsul cererii adresate OCPI- BCPI Sector 1.
Pe de altă parte, din analiza Încheierii de ședință din data de 01.07.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2012**, nu rezultă faptul că partea în favoarea căreia au fost instituite măsurile asigurătorii este S. R. și nici că această încheiere ar fi fost dispusă în contradictoriu și cu reclamanta.
În măsura în care, registratorii de carte funciară nu aveau date suficiente pentru a realiza înscrierea în cartea funciară a măsurilor dispuse prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală în data de 01.07.2014 în dosarul nr._/3/2012**, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 7/1996 ar fi trebuit să respingă cererea, doarece potrivit Legii nr. 7/1996 și Ordinului nr. 633/2006 nu au atribuții de interpretare a unor dispoziții legale sau a unor dispoziții neclare inserate în cuprinsul unor acte administrative. Calificarea greșită a titularului unui drept nu se putea efectua de către registratorul de carte funciară, a cărui sarcină este doar aceea să verifice îndeplinirea condițiilor de înscriere a dreptului (din punct de vedere formal și material).
De asemenea, actele anexate cererii transmise de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală nu erau suficiente pentru ca OCPI - BCPI Sector 1 să admită cererea de notare a măsurilor asigurătorii dispuse prin încheierea de ședință din data de 01.07.2014.
S-a mai invocat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 7/1996.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 88 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, îndreptarea erorilor materiale se realizează prin încheiere motivată.
Din analiza Încheierii_ rezultă că aceasta nu îndeplinește condiția esențială prevăzută de dispozițiile art. 88 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, respectiv nu se motivează în ce a constat eroarea materială și care au fost cauzele care au condus la apariția respectivei erori.
Deși în cuprinsul Încheierii_ se face mențiune despre un referat al inspectorului de cadastru sau al asistentului-registrator, un astfel de referat nu se regăsește în dosarul nr._/12.08.2014.
S-a învederat că în prezenta cauză nu există nicio eroare materială care să facă să devină incidente dispozițiile art. 913 cod civil intrat în vigoare la 01.10.2011.
Cu ocazia efectuării înscrierilor în cartea funciară pot interveni greșeli materiale, astfel încât, din cauza acestora, starea tabulară să nu mai corespundă cu situația juridică a imobilului. Legea nu enumeră cazurile care pot fi apreciate ca reprezentând erori materiale, însă prin analogie consideră că se aplică dispozițiile art. 281 din Vechiul Cod de Procedură Civilă (înțelege să faca referire la textul de lege din Vechiul Cod de Procedură Civilă dat fiind faptul că există o practică mai bogată decât cu privire la dispozițiile art. 503 alin. 2 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă).
În sfera acestor erori ce pot fi îndreptate intră adresa de situare a imobilului, prețul menționat în act, numărul cadastral etc., însă nu greșeli de fond. În acest sens, art. 88 din Ordinul 633/2003 arata ca pot fi îndreptate doar erorile materiale care nu afectează fondul dreptului.
Pe calea procedurii de îndreptare a greșelii materiale nu se poate dispune radierea unui drept intabulat în favoarea unei persoane și întabularea acelui drept în favoarea altei persoane, deoarece, in acest caz, modificarea stării cărții funciare ar afecta însuși fondul dreptului, modificare ce nu poate fi efectuată decât pe calea rectificării cărții funciare, în baza unei hotărâri judecătorești.
În prezenta cauză, prin radierea dreptului înscris în favoarea Curții de Apel București, Secția a II-a Penală și înscrierea unui drept în favoarea Statului R., prin procedura adoptată de OCPI - BCPI Sector 1, este afectat însuși fondul dreptului instituit de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală prin încheierea de ședință din data de 01.07.2014.
În concluzie, având în vedere motivele invocate mai sus, s-a solicitat admiterea plângerii, admiterea cererii de reexaminare și, pe cale de consecință, anularea încheierii_, radierea din cartea funciară_ a mențiunilor efectuate cu privire la imobilul nr. cadastral_, înscris în cartea funciară a municipiului București, sector 1, cu nr._ și construcții aferente înscrise în aceeași carte funciară sub nr. cadastral_-C1 (nr. CF vechi_, nr. cadastral vechi 4441/2), în baza încheierii_ prin care, în mod nelegal și cu depășirea competențelor a fost înscris un drept de ipotecă legală în favoarea Statului R..
În drept: art. 29, art. 30, art. 88 din Legea nr. 7/1996; art. 55 din Ordinul nr. 633/2006; art. 913 din Codul civil; art. 249, art. 252 și art. 253 din Codul de procedură penală.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, atașând la dosar, în copie, înscrisuri (f.12-17).
Reclamanta a achitat taxa judiciara de timbru în cuantum de 50 de lei.
În temeiul dispozițiilor art. 31 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 s-a solicitat instanței de judecată să pună în vedere OCPI - BCPI Sector 1 București să depună dosarul încheierii de respingere, dosarul încheierii_ și copia cărții funciare_, precum și să solicite notarea prezentei plângeri în cartea funciară_.
În data de 09.12.2014, pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, a a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării cererii, excepția lipsei de interes, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata.
Cu privire la excepția lipsei de interes, s-a arătat că, în esență, în procesul civil legiuitorul recunoaște dreptul oricărei persoanei de a se adresa instanțelor de judecată cu cereri, însă acesta nu poate fi exercitat discreționar, ci trebuie să respecte limitele statuate de legiuitor și a condițiilor prevăzute în acest sens.
Astfel, în conformitate cu art.32 alin. 1, lit.d și art.33 din Legea nr. 134/2010, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia, printre alte condiții, justifică un interes determinat, legitim, personal, născut și actual.
Cu privire la acest aspect s-a precizat că prezenta cauză are ca obiect plângere împotriva Încheierii de reexaminare nr._/6.10.2014 prin care OCPI București-BCPI Sectorul 1 a respins cererea de reexaminare a încheierii nr._/14.08.2014 prin care s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale privind imobilul situat în București, ., sector 1.
Prin Decizia penală nr.888/2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012** Curtea de Apel București a dispus confiscarea unor bunuri, printre care și imobilul teren intravilan în suprafață de 3.000 mp situat în București, sector 1, ., identificat cu nr. cadastral_ și a construcțiilor aferente înscrise în aceeași carte funciară sub nr. cadastral_/C1 (nr. CF vechi_, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.
Pe cale de consecință, în contextul în care îndreptarea erorii materiale s-a realizat cu privire la imobilul aflat în proprietatea Statului R., acesta ar fi putut justifica un eventual interes în promovarea plângerii care face obiectul prezentei cauze, ceea ce circumstanțiază soluția de admitere a excepției și de respingere a cererii de chemare în judecată în consecință.
S-a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:
Împrejurarea că petenta nu a făcut dovada că motivele invocate prin plângerea care face obiectul prezentei cauze sunt aceleași cu cele formulate prin cererea de reexaminare împotriva Încheierii nr._, justifică solicitarea paratului ca instanța să procedeze la cenzurarea motivelor invocate prin plângere în măsura în care acestea nu au fost formulate prin cererea de reexaminare.
Potrivit art.29 alin.5 din Legea nr.7/1996 hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă ce poartă mențiunea "conform cu originalul" se comunică de îndată, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului, în vederea efectuării înscrierilor dispuse privitoare la drepturile reale tabulare, actele și faptele juridice, precum și la oricare raporturi juridice supuse publicității, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară.
Din economia dispozițiilor invocate rezultă că, înscrierile privitoare la drepturile reale tabulare, actele și faptele juridice, precum și la oricare raporturi juridice supuse publicității, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară, se realizează în baza hotărârii judecătorești.
Pe cale de consecință, se vor înscrie în cartea funciară drepturile reale tabulare, actele și faptele juridice, precum și oricare raporturi juridice supuse publicității cu privire la care aceasta statuează.
În speță, astfel cum susține petenta, prin Încheierea din data de 01.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012** Curtea de Apel București a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra imobilului în litigiu.
Împrejurarea că înscrierea s-a realizat în conformitate cu art.888 din Legea nr.287/2009, respectiv potrivit hotărârii Curții de Apel București, conferă caracter neîntemeiat criticilor petentei.
Orice aspecte privitoare la legalitatea și temeinicia măsurii dispuse de Curtea de Apel București sunt inadmisibile pe calea plângerii în legătură cu notarea în cartea funciară, întrucât antamează tocmai legalitatea hotărârii instanței penale care a dispus măsura, tinzând la desființarea acesteia pe calea plângerii în legătură cu notarea în cartea funciară a măsurii, ceea ce este inadmisibil, acestea putând face obiectul unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești, iar nu a unei plângeri împotriva încheierii emise în vederea notării în cartea funciară a măsurilor dispuse prin aceasta, biroul de carte funciară, precum și instanța învestită cu soluționarea prezentei plângeri, neavând competențe a interveni (sub nicio formă) asupra dispozițiilor instanței penale care a pronunțat hotărârea, întrucât s-ar încălca autoritatea de lucru judecat de care se bucură aceasta.
Pe de altă parte, este lipsită de interes critica privind pretinsa nerespectare a elementelor pe care ar fi trebuit, din punctul de vedere al petentei, să le îndeplinească cererea formulată de Curtea de Apel București, cel puțin din prisma dispozițiilor art.29, alin.5 din Legea nr.7/1996, în condițiile în care, astfel cum am arătat, notarea s-a realizat în baza și în conformitate cu o hotărâre judecătorească, asupra bunului cu privire la care s-a statuat prin aceasta.
Oricum, în considerarea faptului că motivele de critică privitoare la elemente de formalitate vizează legalitatea notării, fiind apreciate chiar de petentă astfel, nu pot fi primite decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
În contextul în care nulitatea relativă privește legalitatea, vătămarea trebuie să afecteze drepturile procesuale ale petentei, respectiv să o pună pe aceasta în imposibilitatea de a le exercita.
Or petenta nu a dovedit și probat un eventual prejudiciu prin pretinsele nereguli invocate, și, mai mult, prin intermediul plângerii aceasta a fost în măsură să invoce toate criticile referitoare la legalitatea notării, context în care solicitarea astfel formulată este neîntemeiată.
Împrejurarea că petenta nu a fost în măsură să indice nicio vătămare care nu s-ar putea înlătura decât prin anularea actului, cum, de altfel, nu a dovedit vreo vătămare prin emiterea lui, circumstanțiază soluția de respingere a criticilor acesteia ca neîntemeiate.
Referitor la motivele potrivit cărora, în speță, nu ar exista nicio eroare materială în lumina art.913 din Legea nr.287/2009, paratul a solicitat instanței să le respingă ca neîntemeiate, în considerarea aspectelor pe care le expune în continuare:
În acest sens, s-a solicitat a se avea în vedere că art.913 din Legea nr.287/2009 prevede ‘‘Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor efectuate în cartea funciară, altele decât cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu.
Potrivit dispozițiilor art.907 și următoarele din Legea nr.287/2009, care reglementează procedura de rectificare a încheierilor de carte funciară, prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară, respectiv când o înscriere nu mai corespunde cu situația juridică reală a imobilului (art.908 din Legea nr.287/2009).
În speță, în condițiile în care hotărârea Curții de Apel București - care reprezintă titlul în baza căruia s-a procedat la înscrierea în cartea funciară, nu a fost modificată sau desființată în ceea ce priveșțe imobilul din prezentul litigiu, și astfel să se rețină o nouă situație juridică a imobilului, în mod evident că nu ne aflam în ipoteza unei rectificări de carte funciară.
Raționamentul paratului este susținut chiar de petentă, care nu a făcut dovada existenței unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-ar fi admis acțiunea de fond, în înțelesul art.907, alin.3 din Legea nr.287/2009.
În probațiune, paratul a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri.
În data de 11.12.2014, O.C.P.I. – B.C.P.I. Sector 1 a înaintat dosarul constituit ca urmare a depunerii cererii de plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Prin adresa de înaintare, paratul O.C.P.I. – B.C.P.I. Sector 1 a invocat Decizia nr.LXXII referitoare la calitatea procesuala pasiva a acesteia în astfel de litigii.
În data de 23.12.2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare.
Cu privire la excepția lipsei de interes, s-a solicitat respingerea acestei excepții având în vedere că reclamanta justifică un interes determinat, legitim, personal, nascut și actual, pentru următoarele motive:
Atât Încheierea de reexaminare nr._/06.10.2014, cât și Încheierea nr._/14.08.2014 prin care s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale privind imobilul situat în București, ., sector 1 au fost pronunțate în contradictoriu cu contestatoarea.
La datele la care s-au pronunțat Încheierea de reexaminare nr._ și Încheierea nr._ imobilul situat în București, ., sector 1 se afla încă în patrimoniul contestatoarei.
A aratat ca reclamanta a atacat încheierile de carte funciară prin care imobilul situat în București, ., sector 1 a fost trecut în proprietatea Statului și de asemenea a atacat și încheierea de carte funciară prin care au fost înscrise pentru prima dată, în cartea funciară, măsurile asigurătorii luate cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1 în cadrul dosarului penal nr._/3/2012**; prin urmare contestatoarea justifică același interes în privința prezentei cereri de chemare în judecată ca și cel pe care îl are în privința plângerii formulate împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a dispus notarea în cartea funciară a măsurilor asigurătorii înscrise conform încheierii de ședință din data de 01.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012**.
Împotriva Deciziei penale nr. 888/08.08.2014 pronunțate în dosarul nr._/3/2012** au fost formulate căi extraordinare de atac care pot avea drept consecință anularea măsurii confiscării.
Dacă intimata ar fi fost proprietara imobilului situat în București, ., sector 1, nu s-ar fi putut dispune măsuri asigurătorii în favoarea sa asupra acestui bun; rațiunea instituirii măsurilor asigurătorii în cadrul unui dosar penal este aceea ca titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor indisponibilizate prin măsurile asigurătorii să își îndeplinească obligațiile față de partea civilă la finalizarea procesului penal; or, este evident faptul că intimata era beneficiara măsurilor asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nr._/3/2012** asupra bunurilor intimatei;
A arătat ca Încheierea nr._ a fost pronunțată anterior pronunțării Deciziei penale nr. 888/08.08.2014.
Pe fondul cauzei, cu privire la primul aspect invocat de intimat s-a învederat instanței de judecată faptul că după atașarea dosarului aferent Încheirii de reexaminare nr._/06.10.2014, cât și cel aferent Încheierii nr._/14.08.2014, pe care a solicitat-o prin cererea de chemare în judecată în temeiul dispozițiilor art. 31 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, urmează să faca dovada faptului că cererea de reexaminare anexată cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului mai sus rubricat este cea care a fost transmisă către OCPI București - BCPI Sectorul 1. A precizat că plângerea conține, pe lângă motivele expuse prin cererea de reexaminare, și contraargumente la cele expuse de OCPI București - BCPI Sectorul 1 în cuprinsul încheierii de reexaminare nr._/06.10.2014, deoarece plângerea ce formează obiectul dosarului mai sus rubricat reprezintă o critică adusă și încheierii de reexaminare nr._/06.10.2014 și nu doar încheierii nr._/14.08.2014.
Atât prin plângerea formulată, cât și prin cererea de reexaminare contestatoarea a invocat doar aspecte ce țin de legalitatea înscrierilor în cartea funciară și nu de legalitate a măsurilor dispuse de Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală prin Decizia penală nr.888/08.08.2014.
Contrar celor susținute de intimată prin întâmpinare, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 55 alin. 1 și Anexa nr. 6 din Ordinul nr. 633/2006 are o sancțiune clar prevăzută de dispozițiile art. 30 din Legea nr. 7/1996 și art. 55 alin. 5 din Ordinul nr.633/2006 - respingerea cererii, nefiind nevoie ca, contestatoarea, să dovedească vreo vatamare.
A menționat că, în speță, chiar dacă am admite interpretarea dată de intimată în legătură cu justificarea vătămării, deși astfel cum a arătat, nu există o astfel de obligație în sarcina contestatoarei, s-a învederat că reclamanta justifică următoarele vătămări:
A fost înscris un drept în favoarea intimatei asupra unui bun al contestatoarei care este indisponibilizat.
Persoana în favoarea căreia s-au înscris măsurile asigurătorii (dreptul) nu este cea corectă. A arătat că în dosarul penal nr._/3/2012** a figurat ca parte civilă Statul Român prin Ministerul Agriculturii și nu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice; prin urmare atâta timp cât măsurile asigurătorii au fost luate pentru asigurarea îndestulării părții civile Statul Român prin Ministerul Agriculturii, este evident că nu puteau fi înscrise în cartea funciară drepturi în favoarea Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
În cauză, instanța a administrat proba prin înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Analizând prioritar, în temeiul art.248 C.pr.civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de paratul OCPI, instanța reține următoarele:
Având în vedere obiectul și temeiul formulării prezentei cereri de chemare în judecata, precum și cele statuate prin Decizia nr.LXXII (72) din 15 octombrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite (recurs în interesul legii), în sensul că în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, O. de C. și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă, instanța apreciază că paratul OCPI-BCPI Sector 1 nu are calitate procesuală pasive în prezenta cauză.
Motiv pentru care instanța va admite excepția și va respinge plângerea formulată în contradictoriu cu acest parat, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Cat privește excepția lipsei de interes, invocată de paratul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, intanța reține următoarele:
Ținând cont de faptul că Încheierea nr. _/14.08.2014 a produs consecințe juridice în patrimoniul reclamantei, instanța apreciază că reclamanta justifică interesul de a supune analizei instanței legalitatea măsurilor dispuse prin această încheiere, în special dacă neregularitatea constatată de registratorul de carte funciara putea fi îndreptată, din oficiu, în condițiile art.88 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr.633/2006.
D. pentru care, instanța va respinge excepția lipsei de interes, ca neîntemeiata.
Pe fond, prin Încheierea din data de 01.07.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012**, Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, a dispus, printre altele, în temeiul art. 32 din Legea nr. 656/2002 și art. 10 din Legea nr. 78/2000 instituirea măsurilor asigurătorii față de imobilului (teren+construcții) construit pe suprafața de 36.676,79 m² cu destinația sediu societate, aflat în București, sector 1, ., respectiv a Bazei de agreement Băneasa (f.56).
În acest context, în baza art.253 alin.4 C.pr.penală, instanța de judecată a cerut O.C.P.I. București notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând încheierea din 01.07.2014 și procesul verbal întocmit de organul de urmărire penală în condițiile art.253 alin.1 C.pr.penală (f.58-60).
Prin Încheierea nr._ din 17 iulie 2014 emisă de O.C.P.I. București – B.C.P.I. Sectorul 1 în dosarul nr._/15.07.2014, s-a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral 4441/2, înscris în cartea funciara_ (provenită din cartea funciara de pe hartie cu numarul_) UAT București Sectorul 1 având proprietarii: . si Compania Grivco S.A. în cota de 1/1 de sub B.2, S.C. G. I. V. si Compania Grivco S.A. în cota de 1/1 de sub B.5. De asemenea, s-a dispus întabularea dreptului de ipotecă legală asupra A1, A1.1. în favoarea Curtii de Apel București – Secția a II-a Penală, sub C.89 din cartea funciara_ (provenită din cartea funciara de pe hartie cu numarul_) UAT București Sectorul 1 (f.61).
Prin Încheierea nr._ din 14.08.2014 emisă de OCPI București – B.C.P.I. Sectorul 1 în dosarul nr._/12.08.2014, s-a dispus admiterea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral 4441/2, înscris în cartea funciara_ (provenită din cartea funciara de pe hartie cu numarul_) UAT București Sectorul 1 având proprietarii: . si Compania Grivco S.A. în cota de 1/1 de sub B.2, S.C. G. I. V. si Compania Grivco S.A. în cota de 1/1 de sub B.5. De asemenea, potrivit art.913 C.civil., s-a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul încheierii nr._/15.07.2013 în sensul că dreptul de ipotecă legală se înscrie în favoarea Statului R. și nu în favoarea Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, sub C.90 din cartea funciara_ (provenită din cartea funciara de pe hartie cu numarul_) UAT București Sectorul 1 (f.63).
În data de 12.09.2014, G. I. V. și Compania Grivco S.A. a formulat cerere de reexaminare a Încheierii nr._ din data de 14.08.2014 pronunțată în dosarul nr._/12.08.2014 de O.C.P.I. București – B.C.P.I. Sectorul 1, prin care a solicitat anularea Încheierii_ și, pe cale de consecință, radierea din cartea funciara_ a mențiunilor efectuate cu privire la imobilul nr. cadastral_, înscris în cartea funciara_
Prin Încheierea de reexaminare nr._ din 06.10.2014 emisă de OCPI București – BCPI Sectorul 1, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de G. I. V. și Compania Grivco S.A. împotriva Încheierii nr._/12.08.2014 emisă de BCPI S1, privind imobilul cu nr. cadastral 4441/2, înscris în cartea funciara_ (provenită din cartea funciara de pe hartie cu numarul_) București Sectorul 1 având proprietarii: S.C. G. I. V. și Compania Grivco S.A. în cota de 1/1 de sub B.5. (fila 14).
Analizând plângerea împotriva încheierii de carte funciara, prin prisma motivelor de fapt și drept invocate de petenta, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept puse în discuția părtilor, instanța constată că aceste motive sunt nefondate, pentru următoarele considerente
Având în vedere faptul că pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciara reclamanta este îndreptățită să invoce doar motive de nelegalitate ale încheierii de reexaminare emisă de registratorul-șef sau ale încheierii de carte funciara ce a facut obiectul cererii de reexaminare, instanța nu va analiza argumentele reclamantei referitoare la legalitatea înscrierilor efectuate în baza altor încheieri de carte funciara, cum ar fi cele privind legalitatea înregistrării cererii transmise de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, ce a fost dispusă prin Încheierea nr._.
Nelegalitatea înregistrării cererii transmise de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală se putea invoca pe calea cererii de reexaminare a Încheierii nr._ si, ulterior, pe calea plângerii împotriva încheierii registratorului șef.
De altfel, ținând seama de obiectul dosarului nr._/299/2014, reiese că reclamanta a uzitat de această cale de atac.
În plus, a da curs solicitării reclamantei de a se reanaliza legalitatea înregistrării Curtii de Apel București – Secția a II-a Penală ar însemna eludarea termenelor prevăzute de art.71¹ alin.1 și alin.7 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliara aprobat prin Ordinul nr.633/2006 (în vigoare până la 29 august 2014), respectiv art.31 din Legea nr.7/1996, respectiv dispozițiile art.431 din C.pr.civilă (lucrul judecat).
Pentru aceleasi considerente, instanța nu va ține seama de argumentul reclamantei în sensul că nu a fost parte în procesul penal și nici cele referitoare la forma cererii de înscrierii a măsurii asigurătorii ce a fost trimisă de instanța care a luat măsura asigurătorie. În plus, reclamanta nu a produs probe care să ateste că nu a fost parte în acest proces penal, cum ar fi hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de fond.
În altă ordine de idei, ținând seama de faptul că prin Încheierea_ s-a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în cuprinsul Încheierii_ cu privire la beneficiarul măsurii asigurătorii, instanța constată că, pe calea prezentei plângeri, reclamanta este îndreptățită să invoce doar aspecte referitoare la această operațiune.
Ca atare, având în vedere faptul că, în speța, măsura asigurătorie a fost dispusă de instanța judecatoreasca în temeiul art.32 din Legea nr.656/2002, care prevede că luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul în care s-a savarsit infracțiunea de spălare a banilor, pentru a se evita distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, reiese că beneficiarul sechestrului asigurător penal nu putea fi decât S. R..
Prin urmare, faptul că în cuprinsul cererii înaintate în condițiile art.253 alin.4 C.pr.penală nu s-a menționat beneficiarul măsurii asigurătorii nu are vreo înrâurire asupra încheierii de îndreptare eroare materială (_ din 14.08.2014).
Analizând încheierea nr._ din 17 iulie 2014 emisă de OCPI București – B.C.P.I. Sectorul 1 în dosarul nr._/15.07.2014, instanța constată că în cuprinsul acesteia s-a strecurat o eroare materială privind identificarea beneficiarului măsurii asigurătorii, în sensul că, în baza art.253 alin.4 C.pr.penală raportat la art.42 lit.n) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr.633/2006, măsura asigurătorie a fost notată în favoarea Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, cea care a și dispus această măsură, iar nu în favoarea Statului R., cum era corect.
În acest context, în baza art.913 C.civil si art. 88 alin.1 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr.633/2006, fiind vorba de o eroare materiala privind denumirea beneficiarului măsurii asigurătorii, care nu afectează fondul dreptului, ce a fost săvârșita cu prilejul înscrierii dispuse prin Încheierea nr._, instanța apreciază că aceasta eroare se putea îndrepta, din oficiu, pe calea Încheierii nr._ din 14 august 2014 emisă de OCPI Bucureșt – BCPI Sectorul 1 în dosarul nr._/12.08.2014.
Ținând seama de natura erorii materiale strecurate în cuprinsul Încheierii nr._, instanța apreciază că motivele invocate în cuprinsul Încheierii nr._ au fost suficiente pentru a reține legalitatea încheierii de îndreptare eroare materială.
Față de cele mai sus expuse, instanța nu poate primi argumentul reclamantei în sensul că eroarea cu privire la beneficiarul măsurii asigurătorii ar fi trebuit îndreptată pe calea rectificării cărții funciare. În acest sens, trebuie menționat și faptul că instanța care a lua măsura asigurătorie nu a solicitat notarea ipotecară pe numele acesteia.
Față de cele mai sus expuse, instanța va respinge plângerea formulata de petenta G. I. V. ȘI COMPANIA (GRIVCO) S.A in contradictoriu cu paratul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ca neîntemeiata.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului O.C.P.I. – B.C.P.I. Sectorul 1.
Respinge plângerea formulată de petenta G. I. V. ȘI COMPANIA (GRIVCO) S.A împotriva paratului OCPI – B.C.P.I. Sector 1 cu sediul în București, sector 1, SOSEAUA P. D. KISELEF, nr. 34, ca fiind introdusa împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Respinge excepția lipsei de interes, ca neîntemeiata.
Respinge plângerea formulata de petenta G. I. V. ȘI COMPANIA (GRIVCO) S.A.- cu sediul în București, . B, sector 1 și cu sediul ales la S.C.A C., P.& ASOCIATII, în sector 1, București, ., nr. 2, . in contradictoriu cu paratul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în sector 5, București, ., ca neîntemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.04.2015.
P. GREFIER
Red.C.A./tehn. C.A/H.A.
5 ex./23.11.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 6439/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6514/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
