Pretenţii. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 20749/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 09.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - P. P.
GREFIER - N. S.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta M. D. G. și pe pârâta P. B. ROMANIA S.A., având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.10.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la datele de 22.10.2015, 05.11.2015 și 09.11.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanta M. D. G. a chemat în judecată pe pârâta P. B. ROMANIA S.A., solicitând instanței următoarele:
- Constatarea existenței clauzei abuzive prevăzută în contractul de credit nr._/30.05.2008, la art. 5.1 privind marja variabilă a băncii ca mod de calculare a dobânzii;
- Obligarea pârâtei la înlăturarea din conținutul art. 5.1 a prevederii „conform deciziei băncii”, sub sancțiunea aplicării de daune cominatorii în cuantum de 10 lei/zi de întârziere;
- Să dispună înlăturarea consecințelor actului adițional nr. 1/12.03.2009 pentru perioada 09.02._11, ca urmare a reintegrării reclamantei;
- Să dispună recalcularea ratelor conform prevederilor contractului de credit nr._/30.05.2008, pentru perioada 09.02._11;
- Să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei rezultate din recalcularea ratelor;
- Să constate existența clauzei abuzive prevăzută în actul adițional la art. 1.3 lit. a, respectiv cea care prevede comisionul pentru rambursarea anticipată de 2%, dar nu mai puțin de 100 Euro, sau echivalent RON/CHF și înlăturarea acesteia din actul adițional;
- Obligarea pârâtei la calcularea ratei de schimb leu/franc elvețian la cursul din ziua de 30.05.2008, afișat pe site-ul BNR, respectiv de 2,2244 lei/franc elvețian pentru toate ratele plătite până în prezent de reclamantă și, respectiv pentru ratele care vor fi plătite până la terminarea creditului;
- Obligarea pârâtei la restituirea diferenței dintre cursul curent și cel din momentul contractării împrumutului, respectiv a diferenței dintre suma efectiv achitată și cea care ar fi trebuit plătită, actualizată în raport de indicele de inflație și a dobânzii calculată de la data plății sumelor nedatorate și până la restituirea efectivă, raportată la momentul fiecărei plăți;
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din data de 08.10.2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetentei materiale prin raportare la capătul de cerere având ca obiect recalcularea ratei de schimb.
Analizând cererile părților și înscrisurile aflate la dosar în vederea soluționării excepției necompetenței materiale, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, necompetența materială trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. În conformitate cu art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă.
În speță, instanța constată, pe de o parte, că cererea de chemare în judecată dedusă judecății în prezentul dosar este evaluabilă în bani, întrucât reclamanta solicită constatarea caracterului abuziv și eliminarea unor clauze din contractul de credit, stabilizarea cursului valutar și denominarea plăților, ceea ce produce efecte asupra cuantumului obligației sale de plată a ratelor de credit și a dreptului pârâtei de a primi suma de bani stabilită prin contract. Având în vedere că reclamanta urmărește obținerea unor avantaje patrimoniale, prin reducerea cuantumului obligațiilor pe care le are față de pârâtă, în mod evident, obiectul cauzei nu este reprezentat de o obligație de a face neevaluabilă în bani, nefiind aplicabile dispozițiile art. 94 lit. h C. proc. civ..
De asemenea, instanța are în vedere și dispozițiile art. 99 alin. 1 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte (…), iar alin. 2 prevede că în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
În speță, sunt deduse judecății clauzele din Contractul de credit nr._/30.05.2008, respectiv ale actului adițional nr. 1/12.03.2009, privind modalitatea de rambursare a întregului împrumut (cursul de schimb aplicabil), solicitându-se obligarea băncii pârâte la stabilizarea cursului de schimb aplicabil contractului, respectiv la denominarea plăților, astfel încât sunt incidente dispozițiile alin. 2 al art. 99 C. proc. civ., capetele principale de cerere decurgând dintr-o situație juridică determinată de încheierea aceluiași contract de credit.
Pe de altă parte, instanța are în vedere că valoarea obiectului cererii, stabilită conform art. 101 alin. 1 și alin. 2 C. proc. civ., este egală cu valoarea contractului de credit la momentul introducerii acțiunii (72.849 CHF, deci mai mult de 200.000 lei), întrucât clauzele din contract care au fost deduse judecății referitoare la stabilizarea cursului de schimb aplicabil contractului, respectiv la denominarea plăților, produc efecte cu privire la cuantumul obligației împrumutaților de rambursare a întregului credit, chiar dacă suma care ar urma să se restituie, ca urmare calculării diferenței de curs, ar fi mai mica.
În consecință, având în vedere că cererea este evaluabilă în bani și că valoarea capătului principal de cerere privind stabilizarea cursului de schimb aplicabil contractului, respectiv denominarea plăților depășește pragul de 200.000 lei prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. j C. pro. Civ., fiind aplicabile în cauză și dispozițiile art. 99 alin. 1 teza I și alin. 2 C. proc. civ., competența materială de soluționare a cererii revine tribunalului, acesta având plenitudine de jurisdicție pentru soluționarea proceselor în primă instanță, potrivit art. 95 pct. 1 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția invocată din oficiu și, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. 3 C. proc. civ., va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M. D. G., identificată prin CNP_, cu domiciliul ales în București, . nr. 25, ., . și pe pârâta P. B. ROMANIA S.A., cu sediul în sector 1, București, .. 29-31, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_, în favoarea Tribunalului București, secția civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi, 09.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. PP
Tehnored. PP/NS
2 ex./12.11.2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
