Stabilire domiciliu minor. Încheierea nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 21604/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
Ședința publica de la 09.11.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: E. MADULARESCU
GREFIER: A. A. F.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamantul-parat J. A., pe pârâta-reclamanta D. L. si pe autoritatea tutelară P. S. 1 BUCURESTI, având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publica a raspuns reclamantul-parat reprezentat de avocat substituent, care depune imputernicire avocatiala la dosar si parata-reclamanta, personal, identificata cu CI . nr._, CNP_ si asistata de avocat N. D., cu imputernicire avocatiala la fila 167 din dosar, lipsa fiind autoritatea tutelară.
Procedura este de citare legal indeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, care invedereaza instantei faptul ca prin serviciul Registratura al instantei, la data de 19.10.2015 AFP Sector 1 a comunicat relatiile solicitate, dupa care:
Aparatorul paratei-reclamante depune ecografia minorului si adresa de la Directia Pasapoarte, din care reiese ca nu i-a fost comunicat niciun raspuns si prezinta inscrisurile aparatorului reclamantului-parat.
În temeiul disp. art. 244 C.proc.civ.,instanta, socotindu-se lamurita, declara cercetarea procesului incheiata si in temeiul art. 392 C. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor, in ordinea si conditiile prevazute la art. 216, pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.
Aparatorul reclamantului-parat solicita admiterea cererii, exercitarea autoritatii parintesti in comun de catre ambii parinti, stabilirea locuintei minorului la mama, stabilirea unei pensii de intretinere calculata la nivelul venitului minim pe economie din Romania si stabilirea unui program de vizitare a minorului cf. cererii. Din raspunsul la interogatoriu, depozitia martorului si ancheta sociala a rezultat ca reclamantul-parat s-a implicat in limita posibilitatilor in cresterea copilului.
Aparatorul paratei-reclamante solicita admiterea actiunii principale in ceea ce priveste stabilirea locuintei minorului la mama si respingerea cererii cu privire la restul capetelor de cerere. Solicita admiterea cererii reconventionale, exercitarea autoritatii parintesti exclusive, pensie de intretinere la aprecierea instantei, retinand lipsa veniturilor din strainatate ale reclamantului, avand in vedere ca acesta lucreaza in Romania dar nu este inregistrat cu venituri la AFP. Solicita respingerea programului de vizitare, din ancheta sociala rezulta ca reclamantul-parat si-a vazut fiul in ianuarie 2015 ultima oara, si tot din ancheta sociala reiese ca la aceeasi locuinta este proprietar sotia reclamantului-parat, desi din contract rezulta ca e proprietar un domn M., contract expirat in luna octombrie 2015, astfel ca nu s-a facut dovada locuintei reclamantului-parat. Avand in vedere ca reclamantul-parat venea si statea 15-20 de minute la locuinta mamei nu putea sa contribuie la cresterea si ingrijirea copilului. Din ancheta sociala reiese ca reclamantul-parat se ocupa ocazional de minor, cu sume modice. Din contractul de credit depus de parata-reclamata rezulta ca parata-reclamanta a contractat imprumuturi pentru copil. Reclamantul-parat nu are loc stabil de munca, nu contribuie la intretinerea lui, minorul are probleme de sanatate si in acest scop mama nu il poate gasi pe reclamantul-parat in caz de urgneta. Solicita obligarea reclamantului-parat la plata cheltuielilor de judecata cf. chitantei pe care o depune la dosarul cauzei.
În conformitate cu disp. art. 395 C.proc.civ. socotindu-se lămurită, instanța de judecată retine cauza in vederea solutionarii.
I N S T A N T A
Pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, in baza art. 396 C.p.c., va amâna pronuntarea.
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 16.11.2015.
Pronunțată în ședința publică, azi 09.11.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._
Ședința publica de la 16.11.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: E. M.
GREFIER: A. A. F.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamantul-parat J. A., pe pârâta-reclamanta D. L. si pe autoritatea tutelară P. S. 1 BUCURESTI, având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Dezbaterile in fond și susținerile părților au avut loc in ședința publică de la 09.11.2015, fiind consemnate in incheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care, instanța, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astazi 16.11.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 1 București la data de 12.12.2014 sub nr. unic_, reclamantul-parat J. A. a chemat în judecată pe pârâta-reclamanta D. L., solicitând instanței ca, prin hotararea ce o va pronunta, să dispună exercitarea autoritati parintesti in comun de catre ambii parinti asupra minorului D. Darius-S., nascut la data de 15.12.2007, stabilirea locuintei minorului la mama, stabilirea programului de vizitare a minorului si stabilirea unei pensii de intretinere in favoarea minorului.
În motivarea cererii se arată că din relatia de concubinaj cu parata-reclamata a rezultat minorul D. Darius-S., nascut la data de 15.12.2007. Intrucat nu exista intelegere intre parinti, reclamantul-parata a inceput sa intampine mari dificultati privind vizitarea copilului si exercitarea autoritatii parintesti asupra acestuia. Acest fapt il destabilieaza emotional pe minor, de vreme ce parata-reclamanta conditioneaza perioadele de vizita ale copilului si de prezenta ei, solicitand stabilirea unui program de vizitare astfel: in prima si a treia saptamana din luna, de vineri ora 18.00 pana duminica ora 18.00, in anii pari pe perioada primei jumatati a fiecarei vacante scolare, in anii impari pe perioada celei de-a doua jumatati a fiecarei vacante scolare, in anii pari, pe perioada sarbatorilor de C., iar in anii impari, pe perioada sarbatorilor de Pasti, cu posibilitatea luarii minorului la domiciliul sau.
In drept au fost invocate disp. art. 262, art. 487, art. 496 al. 3 si al. 5, art. 499, art. 505, art. 529 al. 2 C.civ.
In probatiune, au fost solicitate incuviintarea înscrisuri, interogatoriul paratei-reclamante, martori.
În susținerea acțiunii s-au atașat înscrisuri (f. 7-34).
La data de 13.01.2005 parata-reclamanta a depus intampinare si cerere reconventionala (f. 45) prin care a aratat ca minorul locuieste de la nastere impreuna cu mama si bunicii materni la domiciliul din ., sector 1, Bucuresti. Dupa nasterea copilului, reclamantul-parat a manifestat o totala indiferenta fata de copil, nu a contribuit la cresterea si educarea acestuia pana in anul 2013, desi imediat dupa nastere minorul a avut serioase probleme de sanatate.
Incepand cu anul 2013 a inscris minorul la gradinita si din acel moment reclamantul-parat a inceput sa fie preocupat de minor, achitand sporadic anumite facturi si cumparand pentru copil cateva obiecte de imbracaminte. Aceasta preocupare s-a datorat faptului ca reclamantul-parat a incercat sa–si prelungeasca permisul de sedere in Roamania in ideea de a avea grija de copil.
Prin cererea reconventionala, parata-reclamanta a solicitat exercitarea autoritatii parintesti exclusive, stabilirea locuintei minorului la mama, stabilirea unei pensii intretinere raportata la veniturile realizate de reclamant de la data formularii actiunii si pana la majorat si respingerea unui program de vizitare a minorului.
In toata aceasta perioada pana in anul 2013 parata-reclamanta s-a preocupat de educarea si dezvoltarea minorului, este cea care l-a sustinut din punct de vedere financiar, mama si bunicii materni ducandu-l si aducand-l de la gradinita, a participat la activitatea scolara a minorului, tatal nu s-a prezentat niciodata la gradinita, nu a participat la serbari sau la alte activitati organizate.
In probatiune, au fost solicitate incuviintarea probei testimoniale.
In sustinere, parata-reclamanta a atasat inscrisuri (f. 55-76).
La data de 16.02.2015 paratul-reclamant a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea intampinarii ca neintemeiata, avand in vedere ca s-a ingrijit de copil si in perioada de dupa nastere, insa nu a pastrat chitantele pentru tratamente si medicamente. A solicitat respingerea cererii reconventionale avand in vedere ca nu exista dovada pentru exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti doar de catre mamna, parata-reclamanta fiind cea care i-a restrictionat accesul la minor. De cate ori aceasta ii permite, petrece timpul alaturi de minor (merg la piscina, la plaja, la munte, decoreaza dovleci etc.).
In sustinere, reclamantul-parata depus un set de planse foto + chitante (f. 92-110).
Instanta, in temeiul disp. art. 258 NCPC a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, proba cu interogatorii reciproce si proba testimoniala cu cate un martor, fiind audiati N. M. si ancheta sociala la domiciile ambelor parti, luand act ca parata-reclamanta a inteles sa renunte la proba cu interogatoriul reclamantului-parat.
La data de 11.06.2015 DITL sector 3 a comunicat ca reclamantul-parat nu figureaza cu bunuri mobile si imobile impozabile (f. 138).
La data de 13.07.2015 reclamantul-parata depus la dosarul cauzei contractul de comodat din data de 17.10.2012 care atesta dreptul de folosinta asupra imobilului situat in Bucuresti, .. 57, ., sector 1 (f.154-156).
S-a depus referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul ambelor parti de catre Autoritatea Tutelara Sector 1 (f. 157),
La data de 19.10.2015 AFP Sector 1 a comunicat ca reclamantul-parat nu figureaza cu venituri declarate in evidentele fiscale ale sectorului 1 Bucuresti
In speta, a fost amanata pronuntarea pentru data de 16.11.2015, timp in care partile au depus concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Din relația de concubinaj a reclamantului-parat J. A. cu pârâta-reclamanta D. L. s-a născut la data de 15.12.2007 minorul D. Darius-S., după cum rezultă din certificatul de naștere ., nr._, înregistrat la Serviciul de Stare Civilă al Consiliului Local al S. București sub nr. 9740 din data de 28.12.2007, având calitatea de copil din afara căsătoriei.
Prin raportare la disp. art. 1080 al. 2 C., avand in vedere ca reclamantul-parat este cetean iranian, iar parata-reclamanta cetatean roman, avand posibilitatea de a sesiza, la alegerea lor, instanțele unuia sau ale altuia dintre aceste state, instanta se declara competenta in solutionarea prezentei cauzei potrivit disp. art. 1071 C..
Cu privire la exercitarea autorității părintești, instanța urmează să analizeze concomitent capătul de cerere formulat de reclamant cu apararile formulate de parata prin intampinare - cererea reconventionala.
Astfel, instanța arată că, potrivit art. 483 C.civ., autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți, fiind exercitată numai în interesul superior al copilului. Această reglementare trebuie coroborată cu prevederile art. 263 C. civ., care stabilește că ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori, precum și cu dispozițiile art. 505 alin. (1) C. civ., care particularizează exercițiul autorității părintești asupra copiilor născuți în afara căsătoriei, arătând că, în acest caz, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți dar numai dacă aceștia conviețuiesc, per a contrario dispoziția nu este aplicabilă în ipoteza în care părinții nu locuiesc împreună.
În considerarea afirmațiilor făcute de părți, precum și față de concluziile referatului de anchetă socială efectuat la domiciliile ambelor parti din Romania rezultă că părinții minorului nu locuiesc împreună, instanța reținând astfel incidența dispozițiilor art. 504 C.civ., care stabilesc că, daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.
In prezent partile locuiesc separat, aspect necontestat de niciuna dintre parti.
În consecință, conform art. 397 C.civ. cu referire și la art. 507 C.civ., regula o constituie exercitarea în comun a autorității părintești, excepții fiind admise când, pentru motive temeinice și în considerarea interesului superior al copilului, autoritatea părintească să fie exercitată doar de unul dintre părinți. De asemenea, instanța va avea în vedere și prevederile art. 6 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care stabilește că „respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează, printre altele, prin egalitatea șanselor și nediscriminare și responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești”.
Totodată, instanța arată că prevederile art. 263 C.civ., care reglementează principiul interesului superior al copilului, trebuie coroborate cu dispozițiile Legii nr. 272/2004, care subliniază că „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritatile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecatoresti”.
În consecință, prin raportare la faptul că autoritatea părintească trebuie să fie stabilită astfel încât să fie exercitată de către părinți numai în interesul superior al copilului, conform art. 483 alin. (2) C.civ., că autoritatea părintească este reprezentată de dreptul și îndatorirea ambilor părinți de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea sa fizică, psihică, intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit art. 487 C.civ., precum și la faptul că în cauză nu s-a constatat vreun motiv temeinic care să justifice exercitarea autorității părintești de către un singur părinte, instanța reține că exercitarea autorității părintești atât de către reclamantul-parat, cât și de către pârâta-reclamanta se circumscrie interesului superior al minorului.
Așadar, instanța va analiza perspectiva exercitării de către părinți a custodiei comune a minorului, urmărind în primul rând interesul superior al acestuia, precum și respectarea dreptului la viață privată și de familie.
Interesul superior al copilului presupune asigurarea unei dezvoltări armonioase a acestuia și respectarea, promovarea și garantarea drepturilor sale, în special cele prevăzute de Convenția O. cu privire la drepturile copilului, Constituția României și Legea nr. 272/2004.
Întrucât fiecare copil este unic și întrucât situațiile în care un copil se poate găsi sunt dintre cele mai diverse, practic, interesul superior al copilului impune autorităților și ocrotitorilor legali alegerea celor mai eficiente mijloace de protejare a persoanei copilului și a patrimoniului său, mijloace care să asigure valorificarea întregului set de drepturi de care copilul beneficiază.
Autoritatea părintească sau custodia copiilor, exercitată în comun și în mod egal de către ambii părinți, reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri, care privesc atât persoana cât și bunurile copilului. Așadar, ambii părinți raspund pentru creșterea copilului lor minor, îngrijind de sănătatea și dezvoltatea fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a minorului, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului. Mai mult, custodia comună acordă părinților drepturi egale în deciziile cu privire la bunăstarea copilului și drepturi mult mai largi de a interacționa cu minorul. Este binecunoscut faptul că separarea părinților produce consecințe în viața minorului, însă mult mai pregnant acestea se manifestă atunci când părinții au conflicte ori se ceartă cu privire la deciziile luate de către celălalt părinte, care exercită eventual singur autoritatea părintească. Prin urmare, efectele benefice ale custodiei comune, în cazul în care părinții au în vedere binele și interesul superior al copilului lor, sunt de necontestat.
Având în vedere preocuparea reciproca fata de minor, aspect sustinut de ancheta sociala, de contributia in bani si produse din partea reclamantului-parat (f. 7-21, 27-34), dar si de atasamentul minorului fata de parinti relevat de raspunsul paratei-reclamante la interogatoriu, in care recunoaste ca, desi partial si ocazional, reclamantul-parat a contribuit la cheltuielile necesare tratamentului copilului, taxelor de scolarizare, achizionarii de imbracaminte, alimente si jucarii (f. 127-128), de concluziile anchetei sociale din care a reiesit ca baiatul cere sa vorbeasca ocazional cu tatal, dar si declaratia martorei paratei-reclamanta, numita N. M. (f. 143-14) in sensul ca tatal, desi la 2-3 luni, ia minorul in program de vizitare, minorul este atasat de tata, se bucura cand il vede, iar tatal are un comportament obisnuit fata de copil, nu este violent, este afectuos, se joaca cu el si ii vorbeste frumos, ținând cont de interesul superior al minorului astfel cum este definit în Legea nr. 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, ținându-se seama de posibilitățile materiale ale părinților, de posibilitățile locative ale acestora, de opțiunea copiilor, de vârsta și de nevoile acestora, de legăturile de afecțiune care există între părinți și copii, în temeiul art. 504 C.civ. prin raportare la 397 C.civ. și art. 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, instanța va stabili în sarcina ambilor părinți exercițiul drepturilor părintești față de minor.
Astfel, parata-reclamanta, care a solicitat exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv, nu a făcut dovada că reclamantul-parat prin comportamentul și atitudinea sa fi pus în pericol dezvoltarea și integritatea fizică a minorului. Neînțelegerile care au intervenit între cei doi nu sunt motive temeinice care să determine instanța să dispună o exercitate a autorității părintești în mod exclusiv de către mama si nici un motiv pentru a sancționa doar pe unul dintre cei doi părinți, cu atat mai mult cu cat s-a sustinut de catre martorul reclamantului-parat (Tahmasebian Alireza, f. 163) ca, in calitate de prieten de familie cu ambele parti are cunostinta ca la inceput parata nu l-a lasat pe reclamant sa il vada pe copil, insa, in urma unor discutii pe care le-a avut cu parata, aceasta l-a lasat pe reclamant sa isi vada copilul, ca au existat situatii in care parata nu a raspuns la telefon desi reclamantul dorea copilul in programul de vizitare, insa aceasta relatie s-a remediat de circa 1 an si jumatate. Chiar si in considerarea de a limita comportamentul de inceput al reclamantului, aceasta atitudine a se prezinta ca o consecinta a faptului ca tatal este cetatean iranian, fiind posibile deplasari in tara natala, dar si faptul ca acesta se afla ., oficializata in martie 2015 (ancheta sociala – f. 157), aspect care il solicita deopotriva pe reclamant. Comportamentul tatalui, nu atat de apropiat fata de minor in prezent va putea fi atenuat printr-o legatura cu acesta, nicidecum prin indepartarea reclamantului din deciziile privitoare la minor, urmand ca acesta sa fie sanctionat in ceea ce priveste mediul in care va creste pe viitor minorul.
Referitor lalocuinta minorului D. Darius-S., instanța arată că, în conformitate cu prevederile art. 496 C.civ., copilul minor locuiește la părinții săi, iar conform alin. (2), în cazul în care aceștia nu locuiesc împreună, părinții vor stabili de comun acord locuința minorului.
Față de capătul de cerere formulat de reclamantul-parat, care solicită stabilirea la mama a locuintei minorului si cererea reconventionala a paratei-reclamante in acelasi sens, instanța urmează să constate înțelegerea existentă între părinți cu privire la acest capt de cerere.
Astfel, în considerarea prezenței constante a paratei-reclamante in viata minorului inca de la nastere, prezența acesteia apare ca deosebit de importantă pentru creșterea și dezvoltarea fizică și psihică a copilului, ea oferindu-i îngrijirea specifică de zi cu zi și atenția corespunzătoare, astfel cum reiese si din cuprinsul anchetei sociale, in care se arata ca mama si bunicii materni se implica in activitatile scolare ale minorului (f. 157), din aprecierile din mediul scolar, din care reiese ca minorul este dus si adus de la scoala de catre bunicii materni si de mama, acestia implicandu-se activ in educatia copilului, dar si declaratiile martorilor, in sensul ca minorul se afla in grija mamei. Pe de alta parte, tatal, desi o prezenta activa in viata minorului, il vede destul de rar, contributia la cresterea si ingrjirea acestuia este sporadica, fiind de acord cu stabilirea locuintei minorului la mama.
Cu privire la minor, aceasta este un copil cu un aspect ingrijit, sociabil, comunicativ, insa cu probleme de sanatate, fiind in evidenta medicilor cu pareza plex branhial stang partial recuperata, . secundara (ancheta sociala - f. 157). In prezent, mama ocupa un corp de casa de la adresa bunicilor materni, situata in Șoseaua Chitilei nr. 201, format din doua camere cu dependinte, racordatre la utilitati.
În privința condițiilor locative ale tatalui, acestea nu au putut fi aflate, existand neconcordanta intre concluziile referatului de acheta sociala in care se precizeaza ca domiciliul actual al paratului din .. 57 ei. 1, . proprietatea dnei J. (f. 157), iar in contractul de comodat depus de reclamant se precizeaza numele unui alt proprietar, numitul M. G., contract ajuns la termen (f. 154). In cauza nu s-a facut nici dovada sederii legale in Romania, existand prezumtia existentei unui permis in acest sens prin casatoria incheiata de reclamant in luna martie 2015 cu un cetatean roman, astfel cum reiese din referatul de ancheta sociala (f. 157)
Față de vârsta minorului – 8 ani, instanța apreciază că acesta este prea mic pentru a putea exprima o opțiune valabilă.
Art. 263 alin.(1) C.civ. arată că orice măsură cu privire la copil, indiferent de autorul ei trebuie luată cu respectarea interesului superior al copilului, care trebuie determinat în baza unor criterii obiective precum: nevoile fizice, emoționale și psihologice ale copilului, inclusiv nevoia de stabilitate; natura, forța și stabilitatea relației dintre copil și fiecare dintre cei doi părinți; capacitatea fiecărui părinte de a îngriji și de a răspunde nevoilor educaționale, morale și materiale ale minorului; istoricul îngrijirii copilului.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (2) C.civ., fata de toate aceste considerente, constatand ca este in interesul minorului de a se dezvolta ., sanatos si care sa ii confere stabilitate, precum si interesul acestuia de a fi ingrijit in acelasi mediu ca pana in prezent retinand problemele de sanatate de care sufera, instanța va lua act de acordul partilor cu privire la acest capat de cerere si stabili ca locuinta minorului D. Darius-S. să fie la mama acestuia.
Cu privire laobligația legală de întreținere, instanța reține că, în baza dispozițiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr.272/2004 potrivit cărora exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el precum și prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, instanța urmează a stabili contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare și învățare.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 499 C.civ., care stabilesc că tatăl și mama sunt obligați în solidar să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Dată fiind stabilirea locuinței minorului la mama, instanța urmează să stabilească în sarcina reclamantului-parat o pensie de întreținere în favoarea minorului D. Darius-S., în conformitate cu prevederile art. 529-533 C.civ..
Instanța constată că la dosarul cauzei nu s-a facut dovada veniturilor reclamantului-parat. La data de 11.06.2015 DITL sector 3 a comunicat ca reclamantul-parat nu figureaza cu bunuri mobile si imobile impozabile (f. 138), iar la data de 19.10.2015 AFP Sector 1 a comunicat ca reclamantul-parat nu figureaza cu venituri declarate in evidentele fiscale ale sectorului 1 Bucuresti. In acelasi sens, parata-reclamanta a lasat la aprecierea instantei cu privire la acest capat de cerere, pentru ca prin concluziile scrise aceasta sa fie de acord cu stabilirea unei pensii de intretinere in favoarea minorului in calculata la nivelul venitului minim pe economie.
Fundamental în raționamentul dezvoltat de instanță, prin raportare la stabilirea locuinței copilului minor la mama, dar și prin dispunerea exercitării autorității părintești în comun, de către ambii părinți asupra minorului, este faptul că parata-reclamanta, în mod corelativ cu obligarea reclamantului-parat la plata pensiei de întreținere, va contribui la cheltuielile rezultate din nevoile concrete de creștere, educare, îngrijire și dezvoltare ale minorului D. Darius-S. în condițiile în care aceasta, desi realizează venituri salariale modice de 200 de lei, se bazeaza pe sprijinul parintilor sai, care se ocupa de afaceri (ancheta sociala - f.157) în completarea contribuției de întreținere în natură pe care o va presta implicit față de acesta.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța va obliga reclamantul-parat la plata în favoarea minorului D. Darius-S., nascut la data de 15.12.2007 a unei pensii de întreținere calculata la nivelul venitului minim pe economie, in cuantum de 260 de lei lunar de la momentul formularii cererii de chemare in judecata, 12.12.2014, si pana la majoratul acestuia
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la păstrarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, instanta constata urmatoarele.
Având în vedere prevederile art. 401 cod civil, instanța reține că în cazul în care s-a stabilit locuința minorului la mama, tatal păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Instanta constata ca prin actiunea principala reclamantul-parat a solicitat stabilirea unui program de vizitare in prima si a treia saptamana din luna, de vineri ora 18.00 pana duminica ora 18.00, in anii pari pe perioada primei jumatati a fiecarei vacante scolare, in anii impari pe perioada celei de-a doua jumatati a fiecarei vacante scolare, in anii pari, pe perioada sarbatorilor de C., iar in anii impari, pe perioada sarbatorilor de Pasti, cu posibilitatea luarii minorului la domiciliul sau, iar prin cererea reconventionala, cat si prin concluziile scrise parata-reclamanta a refuzat stabilirea unui program de vizitare a minorului de catre tata.
Instanta nu va avea in vedere solicitarea paratei-reclamante, retinand ca, potrivit art. 14 din L. 272/2004/ nu numai părintele este îndreptățit la a avea legături personale cu copilul său, ci și copilului îi este recunoscut dreptul de a menține contacte directe cu părinții, rudele și cu alte persoane față de care acesta a dezvoltat legături de atașament.
Pentru copilul care este separat de unul dintre părinți este necesar a menține legături cu părintele cu care nu locuiește constant pentru păstrarea identității sale. Pentru ca dezvoltarea și structurarea personalității copilului să fie armonioasă, este benefic ca minorul să-și cunoască ambii părinți, obiceiurile, cultura tradițiile fiecăruia din cei doi părinți.
În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a susținut că legăturile personale între părinte și copilul său reprezintă un element fundamental al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți este ruptă, iar împiedicarea legăturii între părintele cu care copilul nu locuiește și acest ar constitui o ingerință în viața de familie, așa cum este ea protejată conform art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În speță, reclamantul-parat, în calitatea sa de tata, este indubitabil, titular al dreptului de a avea legături directe cu minorul, aceleași ca și mama, precum și de a se implica în educarea, învățătura, pregătirea lui profesională, de a petrece vacanțele și sărbătorile împreună fără a fi nevoie de acordul mamei. Aceste drepturi există în patrimoniul oricărui părinte independent de vreo încuviințare a vreunui organ abilitat și cu atât mai puțin de încuviințarea celuilalt părinte. Acestui drept îi corespunde dreptul copilului de a avea legături cu părinții săi (nefiind exclus tatal de la acest drept) și acest drept nu poate fi negat niciunui copil.
Față de aceste considerente, instanța reține că este în interesul minorului să realizeze o legătură firescă cu tatăl in doua etape, legătură care nu se poate realiza decât în lipsa paratei-reclamante și prin lăsarea minorului pe o perioadă de timp în grija acestuia, astfel încât să se dea posibilitate acestora să se apropie firesc fără constrângeri din partea unei alte persoane, fie ea și parata-reclamanta. La aprecierea programului de vizitare însă, instanța a avut în vedere faptul că minorul are o anumită vârstă (8 ani) care îi impune un anumit program de hrană, odihnă si scoala, necesar unei dezvoltări armonioase, de stabilitate în mediul locativ în special în timpul nopții, știut fiind că minorii până la o anumită vârstă sunt dependenți din punct de vedere psihologic de persoana de atasament, de camera lor, de obiectele care ii inconjoara care le conferă siguranță. In plus, instanta va avea in vedere situatia locativa incerta a paratului-reclamant, astfel incat sa dea posibilitatea acestuia sa asigure in viitor conditiile necesare unei intrevederi reale, firesti si nestingherite.
În consecință instanța va stabili un program de vizitare disociat în favoarea reclamantului-parat în doua etape, în funcție de vârsta minorului, instanța apreciind că dupa un an de la pronuntarea prezentei hotarari, dupa ce minorul se va fi obisnuit cu prezenta tatalui, pragul vârstei de 9 ani dă posibilitatea unei mai mari adaptabilități a minorului la mediul înconjurător, putând face față unei schimbări de locuință pe o durată mai mare de timp.
Astfel, instanța consideră că va echilibra emotional viata minorului si va asigura o ritmicitate a întâlnirilor intre copil si tata in primul an de la pronuntarea prezentei hotarari sambata si duminica in intervalul orar 10.00 – 13.00, pentu ca, dupa primul an de la pronuntarea prezentei hotarari, tatal sa poata avea legaturi cu minorul de sambata pana duminica in intervalul orar 10.00 – 18.00, impunandu-se ca exercitarea acestui drept să nu fie stânjenită de prezența paratei-reclamante, comunicarea dintre părinte și copilul sau minor trebuiind să aibă loc în mod firesc, fără nici o restrângere, prin luarea minorului la domiciliul reclamantului-parat, în aceste condiții nefiind afectat nici principiul proporționalității mai sus menționat si readucerea la acelasi domiciliu la terminarea programului de vizitare, fara posibilitatea ramanerii peste noapte, cel putin in primul an de la pronuntarea prezentei hotarari.
Întrucât ambele parti au cazut in pretentii, reclamantul-parat fiind singurul care a solicitat si a facut dovada cheltuielilor de judecata, instanța va obliga pe reclamantul-parat în temeiul art. 453 C.proc.civ la plata a ½ din c/val. cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat in cuantum de 500 de lei
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul-parat J. A., CNP_, cu domiciliul ales in sector 5, București, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 3, ., . cu pârâta-reclamanta D. L., CNP_, cu domiciliul in sector 1, București, . si cu autoritatea tutelară P. S. 1 BUCURESTI, cu sediul in sector 1, București, .. 7-9 si in parte cererea reconventionala formulata de pârâta-reclamanta D. L. in contradictoriu cu reclamantul-parat J. A..
Autoritatea parinteasca in ceea ce il priveste pe minorul D. Darius – S., nascut la data de 15.12.2007 se va exercita in comun, de catre ambii parinti.
Stabileste locuinta minorului la domiciliul mamei.
Obliga reclamantul-parat la plata in favoarea minorului D. Darius – S. a pensiei de intretinere calculata la nivelul venitului minim pe economie, in cuantum de 260 de lei lunar de la momentul formularii cererii de chemare in judecata, 12.12.2014, si pana la majoratul acestuia.
Stabileste in favoarea reclamantului-parat urmatorul program de legaturi personale cu minorul, in doua etape:
- in primul an de la pronuntarea prezentei hotarari:
- sambata si duminica in intervalul orar 10.00 – 13.00;
- dupa primul an de la pronuntarea prezentei hotarari:
- de sambata pana duminica in intervalul orar 10.00 – 18.00.
Intreg programul de vizitare se va realiza cu luarea minorului din domiciliul mamei si cu readucerea la acelasi domiciliu la terminarea programului de vizitare.
Obliga reclamantul-parat la plata a ½ din c/val. cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat in cuantum de 500 de lei.
Cu apel in 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16.11.2015.
PRESEDINTEGREFIER
Red. E.M./Tehred. AF/ 24.12.2015/ 5 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 305/2015. Judecătoria... → |
|---|
