Uzucapiune. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 21704/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 17.11.2015
Instanta constituita din:
P. A. A. P.
Grefier E. A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul E. F. și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din 10.11.2015, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.11.2015, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul aceste instanțe la data de 14.10.2014, sub nr._, reclamantul E. F. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând instanței să constate intervenită uzucapiunea de 30 ani asupra terenului situat în București, sector 1, ., în suprafață de 100 mp și constatarea vacanței succesorale.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în conformitate cu art. 652-680 C.civ bunul este fără stăpân iar prin acțiunea înregistrată sub nr._/299/2007 a solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de vânzare cumpărare privind imobilul ce face obiectul prezentei cauze întrucât la data de 05.09.1982 a încheiat cu fostul proprietar VLAGUTA G. o chitanță de mână prin care acesta i-a vândut proprietatea asupra terenului. Acțiunea a fost însă respinsă întrucât fostul proprietar era decedat la momentul pronunțării hotărârii. Reclamantul a mai arătat că începând cu anul 1982 a ocupat suprafața de teren și construcția vândute prin chitanța sub semnătură rpeivată, nefiind deranjat de nicio persoană, în exercitarea posesiei. După anul 1990, reclamantul a refăcut în totalitate construcția.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 652, 680 C.civ și art. 1846-1862 C.civ iar în probațiune au fost anexate înscrisuri și s-a solicitat administrarea preobei testimoniale și a probei cu expertiza.
Acțiunea a fost legal timbrată.
La data de 18.12.2014 intimatele au formulat întâmpinare, prin intermediul căreia au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și inadmisibilitatea capătului de cerere având ca obiect constatarea vacanței succesorale, față de dispozițiile legii 36/1995. În motivarea excepției lipsei calității procesuale, s-a arătat că reclamanții nu au probat că S. R. este ultimul proprietar al imobilului în litigiu și nici că vânzătorul inițial nu are moștenitori. S-a mai arătat că o astfel de cerere ar putea fi introdusă împotriva unității administrativ teritoriale pe raza căreia se afla terenul și construcția. Pe fond s-a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prev de art. 1890 C.civ întrucât anterior consacrării legale a proprietății private a statului, bunurile aparținând statului și unităților administrativ teritoriale, nu puteau fi dobândite prin uzucapiune.
În drept au fost invocate Legea 36/1995, art. 1890 C.civ și legea 50/1991 iar în probațiune s-a solicitat administrarea probei cu însrisuri.
Potrivit criteriului impus de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și în funcție de caracterul și efectele pe care le produc diferitele excepții în cadrul procesului civil, instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, având în vedere caracterul acesteia de excepție de fond, peremptorie și absolută.
Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. În mod similar, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Calitatea procesuală activă presupune valorificarea de către titularul unei cereri a unui drept personal dedus judecății, iar întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil de către persoana care-l posedă, este în primul rând o sancțiune împotriva titularului inițial al dreptului de proprietate, care manifestă indiferență față de situația imobilului, acesta rămânând în posesia unei alte persoane. Totodată uzucapiunea vine să clarifice anumite situații juridice incerte, transformând aparența într-un drept de proprietate cert. Astfel, în cazul acțiunilor ce au ca obiect constatarea uzucapiunii, calitatea procesuală pasivă aparține persoanelor care au în proprietate terenul posedat de reclamant.
Având în vedere că reclamantul nu a făcut nicio dovadă în sensul că defunctul nu are moștenitori iar moștenirea rămasă de pe urma defunctului Vlaguta G. este vacantă și nici nu și-a modificat acțiunea, în sensul chemării în judecată a moștenitorilor acestuia, instanța stabilește că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată în contradictoriu cu proprietarii terenului asupra căruia se solicită constatarea uzucapiunii întrucât dreptul de proprietate al terenului cu privire la care reclamantul solicită constatarea uzucapiunii, nu aparține niciunui pârât din prezenta cauză.
Potrivit art. 194 Cod procedură civilă este în sarcina reclamantului, iar nu a instanței, identificarea persoanelor pe care înțelege să le cheme în judecată, iar aceasta ar trebui realizată mai înainte de sesizarea instanței. Reclamantul nu a înțeles să facă dovada inexistenței moștenitorilor defunctului Vlaguta G. - decedat în 2001, iar simplul fapt al emiterii certificatului nr. C6622/23.07.2010 în conformitate cu care succesiunea privind pe defunctul în discuție, decedat în 2001, nu a fost înregistrată pe rolul vreunui Birou Notarial Public, nu echivalează cu inexistența moștenitorilor ci probează exclusiv ceea ce și prevede, respectiv că procedura succesorală nu a fost înregistrată pe rolul vreunui Birou Notarial Public.
O vocație succesorala generală a statului nu îi poate legitima acestuia calitatea de parat, reclamantul nefiind în măsură a justifica atragerea in procedura jurisdicționala a unei părți căreia nu are motive sa îi opună dreptul afirmat. In absenta unui certificat de vacanta succesorala, nu exista conflict intre părți aflate pe poziții de contrarietate juridica si deci statului nu i se poate opune, in calitate de parat, pretenția reclamantului asupra unui teren fata de care statul este terț.
Mai mult, dispozițiile art.26 alin.1 din Legea nr.18 1991 stabilesc expres persoana în patrimoniul căreia intra terenurile persoanelor decedate fără moștenitori și prin urmare calitatea procesuala în ceea ce privește constatarea uzucapiunii ar aparține Municipiului București, iar nu, Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice sau Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București.
În ceea ce privește cererea de constatare a vacanței succesorale, instanța stabilește că aceasta nu reprezintă un veritabil capăt de cerere distinct, fiind o chestiune prealabilă care este verificată de instanță cu ocazia stabilirii calității procesuale pasive, ceea ce s-a întâmplat prin prezenta hotărâre în ceea ce îl privește pe defunctul Vlaguta G..
Presupunând însă că cererea de constatare a vacanței succesorale ar reprezenta un capăt de cerere distinct, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozitiilor art.26 alin.1 din Legea nr.18 1991, "terenurile situate în intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fara mostenitori, trec în proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz si în administrarea primariilor" iar în conformitate cu art.25 din Decretul nr.31 1954, "S. este persoana juridica în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor, afara de cazurile în care legea stabileste anume alte organe în acest scop". De asemenea, conform art.68 alin.1 din Legea nr.36 1995 competenta de a solicita deschiderea succesiunii aparține "oricarei persoane interesate, procurorului, precum si a secretariatului consiliului local al localitatii în raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile".
Față de aceste dispoziții legale precum și de dispozitiile art.680 Cod civil, instanța apreciază că în cazul succesiunilor vacante moștenitor este statul prin unitatea administrativ teritoriala de la ultimul domiciliu al defunctului, nu S. prin Ministerul Finanțelor.
Dând eficiență considerentelor mai sus expuse instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți și va respinge cererea ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul E. F. cu domiciliul ales in sector 1, București, .. 21, . în contradictoriu cu pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în sector 5, București, ., DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în sector 2, București, .. 13 ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.11.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red/tehn A.A.P/E.A.S
4 ex 06.01.2016
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria... → |
|---|
