Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 9163/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9163/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 20-05-2016 în dosarul nr. 9163/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA Nr. 9163/2016
Ședința publică din data de 20 Mai 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. A.-G.
GREFIER: L. S.-M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul I. (D.) S. - DOMICILIUL A. LA S.C.P.A. B. & P. și pe pârâtul D. M. G., având ca obiect constatare nulitate act juridic constatare nulitate certificat de moștenitor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.05.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20.05.2016 când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
I. PROCEDURA
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 19.01.2015 sub numărul_, reclamantul I. S. a formulat în contradictoriu cu pârâtul D. M.-G. acțiune solicitând:
1) Constatarea nulitatii certificatului de moștenitor nr. 125/31.10.2014 emis de BNP E. C. pe numele D. M.-G. in urma decesului D. A.;
2) Stabilirea drepturilor fiecărui moștenitor la succesiunea defunctului D. A.;
3). Obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt, s-a arătat că în data de 25.10.2014 a decedat D. A., CNP_, cu ultimul domiciliu in București, . A, sector 1, lasand ca moștenitori pe reclamant, I. (D.) S., primul copil al acestuia, născut in urma relației cu I. R., si D. M.-G., al doilea copil, născut din alta căsătorie.
In data de 28.10.2014 a avut loc inmormantarea creștineasca a D. A., iar dupa inmormantare reclamantul a convenit cu fratele său, D. M.-G., sa deschidă procedura succesorala peste cateva luni. Dupa aproximativ doua luni, a aflat intamplator faptul ca, D. M. - G., ar fi fost singur la biroul unui notar public si a deschis singur procedura succesorala notariala, declarandu-se unic moștenitor si obținând de unul singur certificatul de moștenitor.
In urma verificărilor efectuate cu privire la aceste aspecte, a constatat faptul ca, . de 31.10.2014, la 6 zile de la deces si la 3 zile dupa inmormatare, pârâtul a obtinut fraudulos certificatul de moștenitor nr. 125 eliberat de BNP E. C., in care figura ca unic moștenitor. Astfel, D. M.-G. a declarat ca e singurul moștenitor, atribuindu-se întreaga masa succesorala compusa din bunuri mobile, constând in: 1.310 parti sociale, in valoare nominala de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 13.100 lei, reprezentând 100% din capitalul social al societatii DORNA PLAST S.R.L., cu sediul in Mun. București, ., sector 1, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_; 16 parti sociale, in valoare nominala de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 160 lei, reprezentând 80 % din capitalul social al societatii ROMPLAST DORNA S.R.L., cu sediul in Mun. București, ., sector 1, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2007, CUI_.
S-a mai arătat că DORNA PLAST S.R.L. deține active imobiliare si utiliaje in valoare de peste 2.000.000 euro, pârâtul deja scoțându-le la vanzare, unele dintre aceste utiliaje fiind chiar instrainate pana in acest moment.
Cererea de dezbatere a succesiunii a fost formulata de pârât in data de 30.10.2014, iar a doua zi, respectiv 31.10.2014, dna. notar C. E. a eliberat certificatul de moștenitor nr. 125, eliberarea certificatul de moștenitor realizandu-se fara respectarea procedurii prevăzute de art. 104 din Legea notarilor publici si a activitatii notarilor nr. 36/1995, privind notificarea tuturor moștenitorilor care au vocație la moștenire.
Obținerea certificatul a fost facilitata si de declarațiile a doi martori, respectiv A. L. si P. Lisabela-M., care au declarat in mod fals faptul ca D. M.-G. este singurul moștenitor al defunctului D. A., nemaifiind alti moștenitori. Ambii martori știau de existenta reclamantului cunoscandu-se personal atat cu A. L., cat si cu P. Lisabela-M..
În aceste condiții, reclamantul a formulat prezenta acțiune in temeiul art. 1134 C.civ. potrivit caruia: „Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instantei judecătorești constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii", in acest sens fiind si prevederile art. 118, alin. (1), teza I din Legea nr. 36/1995.
Pentru toate aceste motive, s-a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulitatii certificatului de moștenitor nr. 125/31.10.2014 emis de BNP E. C. in urma decesului D. A., stabilirea drepturilor fiecărui moștenitor ia succesiunea defunctului D. A. si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata
In drept au fost invocate prevederile art. 194 si urm. C.proc.civ., art. 474 si urm. C.proc.civ., Legea nr. 36/1995, art. 1134 C.civ., art. 975 C.civ.
B. Cerere completatoare
La data de 09.02.2015 reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere completatoare prin care a înțeles să solicite și:
- Constatarea nulitatii certificatului de moștenitor nr. 140 din 19.11.2014, eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar Ia certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014;
- Constatarea nulitatii certificatului de moștenitor nr. 144 din 27.11.2014, eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014.
S-a arătat că la data de 30.01.2015 reclamantul s-a prezentat la sediul Societatii Profesionale Notariale C. si V. in vederea soluționării pe cale amiabila a neînțelegerilor cu privire la succesiunea defunctului D. A.. D. M. G., desi a fost citat si incunostintat de către biroul notarial cu privire la aceasta întâlnire nu s-a prezentat, motiv pentru care nu s-a putut ajunge la nicio intelegere pe cale amiabila.
Cu toate acestea, la acel moment, reclamantul a aflat ca fratele său a mai obtinut in mod fraudulos alte doua certificate de moștenitor eliberate de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014, respectiv:
1. Certificatul de moștenitor nr. 140 din 19.11.2014 prin care i-a fost atribuita întreaga masa succesorala constând in bunuri mobile, respectiv pușca cu alice, de vanatoare, categoria „B", marca I.J., ., calibru 16, înregistrata sub nr._/14.11.2013, detinuta de defunct in baza permisului de arma . nr._ emis de Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul D.G.P.M.B.
2. Certificatul de moștenitor nr. 144 din 27.11.2014 prin care i s-a atribuit pârâtului intreaga masa succesorala costând in bunuri imobile, respectiv imobilul situat in București, . A, sector 1, format din suprafața de 787,44 m.p. teren, cu număr cadastral_ si construcțiile situate pe acesta: CI - locuința (S+P+2), cu o suprafața de 116,77 m.p., cu număr cadastral_-C1 si C2 - locuința, cu o suprafața de 42,22 mp, cu număr cadastral_-C2, imobil intabulat in Cartea Funciara nr._ a mun. București Sector 1 asa cum rezulta din încheierea nr. 8331/25.05.2005 emisa de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara.
Reclamantul a apreciat că si aceste certificate de moștenitor au fost obtinute in mod nelegal de către pârât, care s-a declarat unic moștenitor al defunctului, in scopul insusirii pe nedrept a întregii mase succesorale.
Reclamantul a apreciat că este moștenitor legal si descendent al defunctului D. A., avand astfel vocație succesorala la moștenitoarea acestuia, iar in conformitate cu prevederile art. 975, alin. (4) C.civ., masa succesorala trebuia sa se imparta in mod egal intre reclamant și pârât.
C. Apărări
Pârâtul a depus întâmpinare la data de 10.03.2015 (f. 20) solicitând respingerea cererii așa cum a fost formulată și completată ca fiind neîntemeiată.
Pe cale de excepție, s-a invocatlipsa calitatii procesuale active a reclamantului I. S..
Reclamantul a arătat în susținerea excepției că se folosește proba cu testul de fraternitate, această cerere întemeindu-se legal pe Hotararea CEDO pronuntata in cauza O. împotriva României care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 601/12.08.2014, Partea I.
In considerentele acestei hotarari se arata ca Institutul N. de Medicina Legala " M. Minovici " a comunicat curții prin agentul guvernamental faptul ca o proba ADN, in determinarea exacta a filiației nu putea fi realizata înainte de anul 1981.
Stabilirea filiației dupa tata a avut loc in anul 1974 si s-a bazat, asa cum rezulta din cuprinsul sentintelor judecătorești pe proba cu martori si determinarea grupei sanguine.
S-a arătat că atitudinea defunctului in sensul de nerecunoastere a pretinsului frate, rezulta din apararile formulate in fata instantei, in dosarul nr. 524/1974 al Judecătoriei Sector 5 București, precum si din Sentinta de recurs, inexistenta la dosarul cauzei, solicitand a pune in vedere reclamantului si depunerea acestui inscris.
Pe fond, s-a arătat că pârâtul este singurul copil al defunctului D. A., rezultat din casatoria cu D. N., in prezent SOUDER N., domiciliata in United States of America identificata cu pașaport . USA nr._ eliberata de United States Department of S. la data de 20.01.2015, născută la data de 04.09.1951 in Romania.
In perioada 08.08._91, părinții săi au fost casatoriti, divorțul pronuntandu-se prin Sentinta Civila nr. 537/12.02.1991, in dosarul nr. 4813/1990 al Judecătoriei Sector 6 București.
Deoarece prin aceasta sentinta s-a pronuntat si partajul, tatal său a fost obligat către mama sa la o sulta de 57.000 lei.
Prin intelegere, părinții săi au stabilit ca aceasta sulta sa fie investita de tatal său in desfasurarea si sustinerea activitatii ., J_, societate care urma sa îi asigure traiul zilnic dupa moartea părinților săi.
Astfel, în virtutea celor prezentate, în baza principiului disponibilității s-a solicitat instanței sa-i pună în vedere reclamantului să timbreze prezenta cerere, după precizarea masei succesorale.
D. Răspuns la întâmpinare
La data de 21.04.2015 reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, reiterând, în esență, cele arătate în cererea de chemare în judecată.
C. Cerere precizatoare
În raport de dezbaterile purtate în ședința din 12.02.2016 privind precizarea capătului II de cerere, reclamantul a depus la dosarul cauzei două cereri precizatoare.
Prin prima a indicat aspectul că solicită și partajarea masei succesorale (f. 18), iar în cea de-a doua a arătat că că nu înțelege să solicite și partajul propriu-zis al bunurilor succesorale, ci doar stabilirea drepturilor ambilor moștenitori la succesiune (f. 19).
În raport de aceste evidente contradicții, instanța la termenul din 25.03.2016, i-a pus în vedere reclamantului să arate care cerere precizatoarea și-o însușește, iar reclamantul a afirmat că nu solicită partajul propriu-zis al bunurilor succesorale, ci doar stabilirea cotelor.
Reclamantul la termenul din 06.05.2016 a precizat că înțelege să solicite nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor.
D. Probe
În prezenta cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, conform art. 255 C.p.c..
La termenul din 06.05.2016 instanța a respins restul probelor solicitate de părți.
E. Excepții procesuale
La termenul din 06.05.2016 instanța a respins excepția netimbrării ca fiind neîntemeiată pentru motivele arătate în încheiere.
La același termen instanța a unit excepția lipsei calității procesuale active cu fondul cauzei, în temeiul art. 248 alin. 4 C.p.c.
II. ÎN FAPT
În urma analizării înscrisurilor din dosar, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr. 1931/24.05.1974 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul 524/1974 (f. 55) instanța a admis acțiunea civilă intentată de doamna I. R. formulată în contradictoriu cu defunctul D. A., constatând că domnul D. A. este tatăl reclamantului I. S.. Recursul împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 2163/1974 (f. 12, 13).
În urma unei alte relații petrecute între defunctul D. A. și D. N., s-a născut în anul 1975 pârâtul, domnul D. M.-G..
Domnul D. A. a decedat la data de 25.10.2014 (f. 30).
La data de 31.10.2014 pârâtul D. M. G. s-a deplasat la sediul S.P.N. C. și V. și a procedat la deschiderea succesiunii tatălui său, obținând certificatul de moștenitor nr. 125/31.10.2014, declarând că este unicul moștenitor de pe urma defunctului D. A. culegând întreaga masă succesorală.
Ulterior, la datele de 19.11.2014, respectiv 27.11.2014, pârâtul s-a deplasat la același notar public și a obținut certificatele suplimentare de moștenitor nr. 140, respectiv 144.
III. ÎN D.
A. Reglementări generale incidente
În ce privește procedura aplicabilă prezentei cereri, instanța reține aplicabilitatea Codului de procedură civilă 2010 – Legea nr. 134/2010, publicată în M.Of. nr. 545 din 03.08.2012, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, publicată în M.Of. din 30.05.2012 – intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.
Cauza de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 19.01.2015 prin urmare procedura se va desfășura conform Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
În ceea ce privește dreptul material aplicabil, în raport de faptul că decesul domnului D. A. a avut loc după anul 2011, iar certificatele de moștenitor a căror nulitate se solicită în cauză de față au fost emise ulterior intrării în vigoare a Codului civil 2009, instanța reține că aplicabil în speță va fi Codul civil 2009 intrat în vigoare la 01.10.2011.
B. Soluția instanței
B.1. Soluția instanței asupra excepției lipsei calității procesuale active și a capetelor principale de cerere
În raport de natura lor apropiată, instanța va analiza în același timp excepția procesuală activă și pretențiile principale, căci pârâtul, prin invocarea acestei excepții, pune în discuții însăși legitimarea procesuală activă a reclamantului în raport de faptul că acesta nu ar fi fiul domnului D. A., acesta din urmă neavând decât un singur fiu în persoana pârâtului.
Instanța nu poate achiesa acestor susțineri, reținând că este fără putință de tăgadă că reclamantul are și dumnealui calitatea de fiu al defunctului D. A., rezultând din sentința civilă evidențiată la situația faptică expusă mai sus.
Instanța la termenul de judecată din 06.05.2016 a respins probele solicitate de pârât ca nefiind utile cauzei în raport de faptul că, prin apărările sale, înțelege să repună în discuție aspecte stabilite cu autoritate de lucru judecat prin judecata ce a avut loc cu mai mult de 40 ani în urmă.
Or, în primul rând, autoritatea de lucru judecat a sentinței respective rămasă definitivă și irevocabilă, nu poate fi înfrântă pe cale de apărare în procesul de față, pârâtul având alte mijloace procesuale la dispoziție, de natura unei revizuiri împotriva respectivei sentințe.
De asemenea, instanța reține că pârâtul a invocat jurisprudența CEDO și art. 8, arătând că viața sa privată trebuie să fie protejată de stat.
Tocmai, instanța consideră că ar fi o ingerință nepermisă ca după 40 de ani să se repună în discuție calitatea de reclamantului de fiu al defunctului D. A., statele trebuind să protejeze, în virturea Convenției, tocmai viața privată a tuturor persoanelor, iar această protecție trebuie să vizeze și siguranța că unei persoane nu i se va repune în discuție paternitatea sau maternitatea în funcție de evoluțiile tehnologice ale societății, căci asemenea ingerințe ar avea grave consecințe asupra stabilității relațiilor umane.
În raport de aceste concluzii, instanța va reține că reclamantul I. S. este fiul defunctului D. A. și va respinge excepția lipsei calității procesuale active ca fiind neîntemeiată.
Totodată, prin apărările exercitate de pârât instanța reține că acesta nu a negat în niciun fel că nu ar fi cunoscut de existența fratelui său consangvin nici la momentul decesului tatălui său, domnul D. A., iar nici la momentul deschiderii succesiunii și obținerii celor 3 certificate de moștenitor contestate în cauza de față.
Astfel, instanța apreciază că pârâtul a fost de rea-credință la momentul deschiderii succesiunii, cunoscând că acesta nu este singurul moștenitor de pe urma tatălui său.
Potrivit art. 118 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, respectiv art. 1.134 C.civ., cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Certificatul de moștenitor este actul juridic emis de către notarul public, și care cuprinde constatările referitoare la masa succesorală, calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin acestora.
De asemenea, potrivit art, 1.103 C.civ, dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de 1 an de la data deschiderii moștenirii.
Totodată, raportat la dispozițiile art. 963, 964 C.civ., rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine: clasa I descendenții.
De asemenea, instanța reține că niciuna din părțile litigiului de față nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte că ar exista alți descendenți ai defunctului sau că la momentul decesul său acesta era căsătorit.
De asemenea, instanța reține că decesul defunctului D. A. a avut loc la 25.10.2014, iar acțiunea de față a fost introdusă la 25.01.2015, reclamantul, astfel, acceptând succesiunea în termenul de 1 an instituit de art. 700 C.civ..
Instanța, în raport de toate aceste aspecte, reține că de pe urma defunctului D. A. au rămas doi copii: reclamantul I. S. și pârâtul D. M.-G., ambii având potrivit art. 975 alin. 4 C.civ. dreptul de a culege în mod egal succesiunea, iar cele trei certificate de moștenitor contestate au fost emise în mod nelegal, prin omisiunea unui moștenitor legal.
In ceea ce privește criticile formulate de pârât care a arătat că reclamantul nu a formulat o acțiune propriu-zisă în deschiderea succesiunii, instanța nu poate achiesa acestei optici, considerând că reclamantul a contestat cele trei certificate de moștenitor arătate în cererile introductive și completatoare, iar ulterior constatării nulității lor, a solicitat instanței stabilirea cotelor fiecăruia dintre părțile litigiului de față.
Instanța consideră că formularea unui capăt expres de cerere prin care să se solicite deschiderea succesiunii apare ca fiind superfluu și rezultat al unei viziuni formaliste, în condițiile în care oricum pentru pârât succesiunea a fost deschisă în raport de mențiunile de pe certificatele de moștenitor.
Astfel, constatând îndeplinite cerințele generale ale dreptului la moștenire privind capacitatea și vocația succesorală legală și concretă a reclamantului, văzând că acesta nu este nedemn, cu consecința decăderii acestuia din dreptul de a culege moștenirea rămasă de pe urma defunctului D. A., instanța apreciază că certificatul de moștenitor nr. 125/31.10.2014 emis de BNP E. C., certificatul de moștenitor nr. 140 din 19.11.2014 eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014, certificatul de moștenitor nr. 144 din 27.11.2014 eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014 au fost emise cu nesocotirea art. 104 din Legea nr. 36/1995 care stabilesc că procedura succesorală se desfășoară numai cu citarea tuturor celor care au vocație la moștenire.
În raport de acest aspect, instanța constată ca reclamantul a fost vătămat în drepturile sale prin emiterea certificatelor de moștenitor enumerate mai sus, drept pentru care urmează a dispune anularea în parte a certificatelor de moștenitor, numai în ceea ce privește calitatea de moștenitori și cotele-părți ce se cuvin acestora, aspecte cu privire la care urmează a se pronunta instanța de judecată, menținând celelalte dispoziții ale certificatelor.
De asemenea, în cauză aflându-ne în prezenta unui concurs la moștenire între pârât și reclamant, ambii în calitate de fii, rezultă că moștenitori ai defunctului D. A. cu vocație succesorală concretă sunt ambele părți ale litigiului de față, în temeiul art. 975 C.civ., reclamantului I. S., în calitate de fiu, revenindu-i jumătate (1/2) din masa succesorală, iar pârâtului D. M.-G., în calitate de fiu, jumătate (1/2) din masa succesorală.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 118 alin. 4 din Legea nr. 36/1995, cu modificările ulterioare, instanța va dispune ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, o copie a acesteia sa fie transmisă Societății Profesionale Notariale ”C. si V.” în vederea eliberării unor noi certificate de moștenitor, cu mențiunile stabilite de instanță.
B.2. Cu privire la cheltuielile de judecată
Având în vedere dispozițiile art. 453 C.proc.civ., instanța va admite în parte capătul de cerere privitor la cheltuieli de judecată și va obliga pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată reprezentând parte din taxa de timbru.
În ceea ce privește suma la care pârâtul urmează a fi obligat, instanța reține că timbrajul legal al acțiunii de față este stabilit astfel: 50 lei x 2 = 100 lei reprezentând capăt de cerere referitor la constatarea calității de moștenitor a reclamantului și pârâtului (conform art. 5 alin. 1 lit. b din OUG nr. 80/2013), alături de 100 lei x 3 = 300 lei reprezentând capetele de cerere referitoare la constatarea nulității absolute a celor 3 certificate de moștenitor (conform art. 8 alin. 1 din OUG nr. 80/2013).
Chiar dacă reclamantul a depus la dosarul cauzei o chitanță din care rezultă că a achitat o valoare superioară a taxei de timbru, instanța va obliga pârâtul doar la plata sumelor reprezentând taxă de timbru ce erau efectiv datorate în litigiul de față, respectiv 400 lei.
Totodată, instanța va lua act că reclamantul a solicitat să se ia act că va solicita cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția netimbrării ca fiind neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active ca fiind neîntemeiată.
Admite în parte cererea privind pe reclamantul I. (D.) S. domiciliat în București, ..10, ., ., sector 3 și cu domiciliul ales la S.C.P.A. B. & P., situat în sector 4, București, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 1, ., . în contradictoriu cu pârâtul D. M. G. domiciliat în București, sector 6, ., ., . domiciliul ales la C.. Av. M. Janette R., situat în București, .. 6, ., ., sector 3.
Anulează în parte certificatul de moștenitor nr. 125/31.10.2014 emis de BNP E. C., certificatul de moștenitor nr. 140 din 19.11.2014 eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014, certificatul de moștenitor nr. 144 din 27.11.2014 eliberat de S.P.N. C. si V. suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 125 din 31.10.2014 în ce privește calitatea de moștenitor și cotele părți ce se cuvin.
Constată că de pe urma defunctului D. A., decedat la data de 25.10.2014 au rămas drept moștenitori: reclamantul I. S. în calitate de fiu revenindu-i jumătate (1/2) din masa succesorală, iar pârâtul D. M.-G. în calitate de fiu revenindu-i jumătate (1/2) din masa succesorală.
Menține celelalte dispoziții ale certificatelor de moștenitor.
Obligă pârâtul la plata că reclamant a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată – parte din taxa judiciară de timbru.
Ia act că s-au solicitat de către reclamant cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial pe cale separată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. 4 din Legea nr. 36/1995 după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, se va comunica o copie a hotărârii Societății Profesionale Notariale ”C. si V.” în vederea eliberării unor noi certificate de moștenitor, cu mențiunile stabilite de instanță.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2016.
PREȘEDINTE, D. A.-G. | GREFIER, L. S.-M. |
Red. D.A.G./Thred. L.S.
4 ex./26.05.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8081/2016. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9177/2016. Judecătoria... → |
|---|
