Întoarcere executare. Sentința nr. 9526/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9526/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 26-05-2016 în dosarul nr. 9526/2016
Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9526/2016
Ședința publică de la 26 Mai 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier G. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. NAȚIONALĂ DE T. F. DE M. C. M. SA și pe pârâtul S. D., având ca obiect întoarcere executare
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a instanței și reține cauza spre soluționarea excepției.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.01.2016, sub nr._, reclamanta S. NAȚIONALĂ DE T. F. DE M.-C. MARFA SA a formulat, în contradictoriu cu pârâtul S. D., cerere de întoarcere a executării silite, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 288 lei, constând în diferența de impozit datorat la bugetul de stat, care a rezultat din cumularea veniturilor salariale din lună cu cele din sentința civilă, cumulare care a condus la o deducere personală mai mică decât un impozit mai mare.
Reclamanta a precizat că prin cererea de executare depusă la SNTFM C. M. SA Sucursala Muntenia Dobrogea, pârâtul a solicitat executarea Sentinței Civile nr.105/22.01.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul civil nr._, prin care reclamanta din prezenta cauză a fost obligată: „la plata drepturilor bănești, reprezentând diferența dintre salariul la care pârâtul avea dreptul, calculat în funcție de salariul minim brut la nivelul ramurii transporturi de 700 lei prevăzut de art. 41 din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și salariile efectiv încasate în perioada noiembrie 2009-decembrie 2010, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data la care trebuiau plătite până la data plății efective.
Urmare a acestei sentințe pârâtul s-a adresat executorului judecătoresc cu o cerere de punere în executare a titlului executoriu, formându-se dosarul execuțional nr.635/2013, contul C. M. fiind poprit cu suma de 46.265,58 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare.
Reclamanta a mai precizat că suma de 288 lei reprezintă diferența de impozit datorată la bugetul de stat care a rezultat din cumularea veniturilor salariale din lună cu cele din sentința civilă, cumulare care a condus la o deducere personală mai mică decât un impozit mai mare conform tabelului depus la dosar.
Reclamanta a mai precizat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a de dispune întoarcerea executării silite, restabilirea situației anterioare și obligarea pârâtului la plata sumei de 288 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.723 alin.3 Cod.pr.civ.
În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
In susținerea cererii au fost depuse înscrisuri: procură judiciară, tabel calcul, angajament de plată, raport de expertiză contabilă extrajudiciară, Sentința civilă nr.105/22.01.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul civil nr._ ( f 7- 29).
Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de executare nr.635/2013 al B. O. S..
La termenul de judecată din data de 10.03.2016 instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. iar prin sentința civilă nr.3291/14.03.2016 a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.04.2016, sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 26.05.2016 instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale.
Analizând, cu prioritate excepția invocată, față de dispozițiile art 248 NCPC, instanța reține următoarele:
Sub aspectul competentei teritoriale, instanța are în vedere că, potrivit disp. art. 723 alin 3 NCPC, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 650 alin 1 NCPC (forma în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită-30.10.2013) ca fiind „judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea”. De asemenea, potrivit art 650 alin 2 NCPC, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
În speță, executorul judecătoresc a fost sesizat cu cererea de executare silită la data de 30.10.2013, solicitându-se Judecătoriei C. încuviințarea executării silite.
În prealabil, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 25 din Noul Cod de procedură civilă, procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Prin Decizia nr. 348/17.06.2014, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Instanța apreciază că se impune o distincție între executările silite în cazul cărora instanța de executare a fost sesizată înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 348/17.06.2014, respectiv după această dată, urmând a se ține cont de următoarele aspecte: deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor, respectiv de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României; ceea ce rezolvă instanța de executare reprezintă incidente apărute în cursul executării silite, astfel că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite; trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta.
În speță, cum instanța de executare a fost sesizată anterior declarării ca neconstituționale a dispozițiilor art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării aparține instanței de la sediul organului de executare.
D. fiind că biroul executorului judecătoresc care face executarea se află în circumscripția Judecătoriei C., instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării este Judecătoria C. (care a și încuviințat executarea silită prin încheierea din 20.11.2013, pronunțată în dosarul nr_/212/2013).
F. de aceste considerente si avand in vedere ca dispozitiile legale menționate instituie o competenta teritoriala absoluta, instanta va admite exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si in baza art. 130, 132 NCPC va declina competenta de solutionare a cauzei avand ca obiect cererea de întoarcere a executării in favoarea Judecatoriei C..; constatând ivit conflictul negativ de competență, va înainta cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S. NAȚIONALĂ DE T. F. DE M. C. M. SA, cu sediul în București, .. 38 sector 1, în contradictoriu cu pârâtul S. D., cu domiciliul în CONSTANTA, ., nr. 2 jud. C., în favoarea Judecătoriei C..
Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red: MP/Th.red: MP/G.R.
4ex/ 03.06.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7867/2016. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 8765/2016. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
