Pretenţii. Sentința nr. 1471/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1471/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 1471/2016
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 1471/2016
Ședința publică de la 01.02._ Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. L. C.
GREFIER D. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. E. MUNTENIA S.A. și pe pârâtul L. L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 163 alin. 1,3 C.p.c.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, conform art. 131 alin. 1 cu referire la art. 107 alin. 1 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, iar potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 1 NCPC estimează durata procesului la o lună.
Instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, apreciind-o concludentă, utilă și pertinentă în soluționarea cauzei, admisibilă potrivit legii și de natură să conducă la dezlegarea fondului litigiului, în temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1, art. 255 alin. 1 și art. 254 alin. 1 NCPC.
Respinge, ca neutilă soluționării cauzei proba cu interogatoriul pârâtului, solicitată de reclamantă, în raport de dispozițiile art. 351 alin. 1 C.p.c raportat la art. 52 alin. 1 din Legea 123/2012, având în vedere că faptele personale ce se doresc a fi dovedite nu sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei pe fond.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 21.10.2015, sub număr unic_, având ca obiect „pretenții”, reclamanta . SA, avand cu sediul în București, .. 41-43, Sector 1 și cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Sector 2, .. 10A, Clădirea C3, . cu pârâtul L. L., cu domiciliul in Bucuresti, Sector 1, .. 9, . ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 3116,25 lei, reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată, precum și la plata sumei de 167 lei cu titlu de penalități de întârziere.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că înttre părți s-au derulat raporturi contractuale, pârâtei fiindu-i atribuit codul de client_, în baza cărora reclamanta a livrat energie electrică, corelativ născându-se în sarcina acestuia obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise. A mai învederat reclamanta că între părți operează condițiile standard ale unui contract de adeziune, contract aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, aplicabil la nivel național, termenul de scadență al obligațiilor de plată fiind de 15 zile de la data emiterii facturii. Potrivit dispozițiilor Art. 33/Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hg nr. 1007/2004, furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul. Totodată, potrivit dispozițiilor Art. 61 alin. 2 din Legea nr. 132/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe: penalizări, sistarea temporară a furnizării energiei electrice, rezilierea contractului, suportarea de către consumator a cheltuielilor opartorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea, fiind reglementată de dispozițiile Art. 200 alin. 5 din HG 1007/2004. În ceea ce privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, reclamanta a învederat că lipsa semnăturii pârâtului de pe facturile fiscale nu poate fi asimilată cu neînsușirea acestora la plată, furnizarea serviciilor de către E. făcându-se pe baze contractuale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Art. 150 alin. 1,2; Art. 223 alin. 3, Art. 277, Art. 453, Art. 628 alin. 2, Art. 662; Art. 1270, Art. 1516 și Art. 1535 NCC
În dovedire, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, conform dispozițiilor Art. 3 alin. 1 din OG 80/2013.
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
La data de 13.12.2012 reclamanta a emis pe numele pârâtului factura fiscală nr. 2 MF_/13.12.2012, în valoarea totală de 6079,15 lei reprezentând regularizare. Factura nu a fost semnată de către consumator. În cuprinsul facturii fiscale, fila 23 – detalii factură, instanța constată că serviciile de furnizare a enenrgiei electrice au fost prestate în baza contractului nr._
Potrivit dispozițiilor Art. 52 alin. 1 din Legea nr. 123/2012 privind energia electrică și consumul de gaze „furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licență comercializează energie electrică clienților. Pentru furnizarea energiei electrice la clienți se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare., iar potrivit dispozițiilor Art. 52 alin. 3 din același act normativ „sunt interzise consumul și furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepția situațiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă
Cum reclamanta nu a depus la dosar contractul încheiat cu pârâtul în baza căruia a furnizat pârâtului energie electrică, iar susținerea acesteia referitoare la faptul că prin acceptarea furnizării energiei electrice acesta ar fi acceptat și condițiile standard ale contractului aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/1999, sunt neîntemeiate. Deși se invocă existența unui contract cadru aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/1999, în cuprinsul facturii fiscale emise se face trimitere la un contract cadru fără a se menționa și anul încheierii acestuia, astfel că instanța nu poate aprecia în ce măsură actul normativ invocat este sau nu aplicabil în speța de față.
Prin urmare, reclamanta nu a probat existența raporturilor contractuale în baza cărora aceasta a furnizat energie electrică pârâtului. Faptul consumului energiei electrice fără a avea la bază un contract intră sub incidența codului penal, însă nu este de natură a conduce la concluzia că între părți există un raport contractual, cât timp acesta nu a fost dovedit, ci deschide reclamantei calea acțiunii civile în cadrul procesului penal sau separat de acțiunea penală, însă în temeiul răspunderii civile delictuale, nu contractuale.
Pentru aceste motive instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul este beneficiar al produselor furnizate și nici că acesta și-a asumat obligația, în conformitate cu dispozițiile Ordinului A.N.R.E. nr. 57/1999 de a achita contravaloarea energiei electrice în termen de 15 zile de la data emiterii facturii, motiv pentru care va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea astfel cum aceasta a fost formulată de reclamanta . SA, avand cu sediul în București, .. 41-43, Sector 1 și cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Sector 2, .. 10A, Clădirea C3, . cu pârâtul L. L., cu domiciliul in Bucuresti, Sector 1, .. 9, ..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică din data de 01.02.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
I. L. C. D. C. M.
RED:I./TEH:I./DC 4 EX
25.09.2016
← Întoarcere executare. Sentința nr. 1221/2016. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 1073/2016. Judecătoria... → |
---|