Pretenţii. Sentința nr. 376/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 376/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 376/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 376/2016
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. L.
Grefier A. T.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta E. E. MUNTENIA SA și pe pârâtul R. S., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 11.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de 18.01.2016, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 01.10.2015, sub număr unic_, având ca obiect „pretenții”, reclamanta . SA, avand cu sediul în București, .. 41-43, Sector 1 și cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Sector 2, .. 10A, Clădirea C3, . cu pârâtul R. S., cu domiciliul in Bucuresti, Sector 1, ., ., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 3659,26 lei, reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că înttre părți s-au derulat raporturi contractuale, pârâtului fiindu-i atribuit codul de client_, în baza cărora reclamanta a livrat energie electrică, corelativ născându-se în sarcina acestuia obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise. A mai învederat reclamanta că între părți operează condițiile standard ale unui contract de adeziune, contract aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, aplicabil la nivel național, termenul de scadență al obligațiilor de plată fiind de 15 zile de la data emiterii facturii. Potrivit dispozițiilor Art. 33/Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hg nr. 1007/2004, furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul. Totodată, potrivit dispozițiilor Art. 61 alin. 2 din Legea nr. 132/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe: penalizări, sistarea temporară a furnizării energiei electrice, rezilierea contractului, suportarea de către consumator a cheltuielilor opartorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea, fiind reglementată de dispozițiile Art. 200 alin. 5 din HG 1007/2004. În ceea ce privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, reclamanta a învederat că lipsa semnăturii pârâtului de pe facturile fiscale nu poate fi asimilată cu neînsușirea acestora la plată, furnizarea serviciilor de către E. făcându-se pe baze contractuale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Art. 1031 NCPC.
În dovedire, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, conform dispozițiilor Art. 3 alin. 1 din OG 80/2013.
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
La data de 22.10.2012 reclamanta a emis pe numele pârâtului factura fiscală nr. 3 MF_/13.08.2013, în valoarea totală de 3672,28 lei reprezentând regularizare. Factura nu a fost semnată de către consumator. În cuprinsul facturii fiscale, fila 2 – detalii factură, instanța constată că serviciile de furnizare a enenrgiei electrice au fost prestate în baza contractului nr. 1001-_-1/01.01.1950.
Potrivit dispozițiilor Art. 52 alin. 1 din Legea nr. 123/2012 privind energia electrică și consumul de gaze „furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licență comercializează energie electrică clienților. Pentru furnizarea energiei electrice la clienți se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare., iar potrivit dispozițiilor Art. 52 alin. 3 din același act normativ „sunt interzise consumul și furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepția situațiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă
Cum reclamanta nu a anexat la dosar contractul încheiat cu pârâtul în baza căruia a furnizat pârâtei energie electrică, iar susținerea acesteia referitoare la faptul că prin acceptarea furnizării energiei electrice acesta ar fi acceptat condițiile standard ale contractului aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/1999, sunt neîntemeiate. În mod evident reclamanta este în eroare, în condițiile în care invocă existența unui contract cadru aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 57/1999, iar în cuprinsul facturii fiscale emise face trimitere la un contract cadru în vigoare la nivelul anului 1950, imposibil să fi fost aprobat printr-un ordin emis la 49 de ani diferență.
Prin urmare, reclamanta nu a probat existența raporturilor contractuale în baza cărora aceasta a furnizat energie electrică pârâtului. Faptul consumului energiei electrice fără a avea la bază un contract intră sub incidența codului penal, însă nu este de natură a conduce la concluzia că între părți există un raport contractual, cât timp acesta nu a fost dovedit, ci deschide reclamantei calea acțiunii civile în cadrul procesului penal sau separat de acțiunea penală, însă în temeiul răspunderii civile delictuale, nu contractuale.
Pentru aceste motive instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul este beneficiar al produselor furnizate și nici că aceasta și-a asumat obligația, în conformitate cu dispozițiile Ordinului A.N.R.E. nr. 57/1999 de a achita contravaloarea energiei electrice în termen de 15 zile de la data emiterii facturii, motiv pentru care va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea astfel cum aceasta a fost formulată de reclamanta . SA, având sediul în București, .. 41-43, Sector 1 și cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Sector 2, .. 10A, Clădirea C3, . cu pârâtul R. S., cu domiciliul in Bucuresti, Sector 1, ., ., ., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.01.2016.
PREȘEDINTE C. I. L. | GREFIER A. T. |
Red. C.I.L./ Th.red. A.T./ 4ex./08.02.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 110/2016. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2182/2016. Judecătoria... → |
|---|
