Contestaţie la executare. Sentința nr. 6674/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6674/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 6674/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6674
Ședința publică de la 15.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: L. M.-V.
Grefier: F.-G. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare silită, privind pe contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR în contradictoriu cu intimatul R. N..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care instanța încuviințează proba cu înscrisuri și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sectorului 2 București la data de 27.08.2012, contestatoarea a solicitat anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 874/2012 al B. RAPORTORU G..
În motivare, a arătat că hotărârea nr. 186/2010 a Comisiei județene N. pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 nu reprezintă titlu executoriu și că, potrivit art. 372 C.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
A invocat și greșita actualizare a creanței, precum și caracterul excesiv al onorariului de avocat în faza de executare silită.
În drept, a invocat prevederile art. 399 și urm. C.pr.civ. și cele ale Legii nr. 290/2003.
A anexat înscrisuri.
Intimatul a depus întâmpinare. A solicitat respingerea contestației, arătând că hotărârea nr. 186/2010 este titlu executoriu, astfel cum a stabilit instanța care a încuviințat executarea silită.
A mai arătat că debitoarea nu a afirmat niciodată că hotărârea – titlu executoriu ar cuprinde prevederi nelegale, dovadă fiind faptul că nu a contestat-o.
A afirmat că a pretinde o nouă procedură judiciară pentru valorificarea aceluiași drept constituie o sarcină excesivă, ceea ce contravine dispozițiilor art. 6 din Convenție.
A fost administrată proba cu înscrisuri. A fost atașat dosarul de executare silită.
Prin sentința civilă nr. 3856/11.03.2013, Judecătoria Sectorului 2 București a anulat executarea silită, reținând inexistența unui titlu executoriu.
Prin decizia civilă nr. 3844R/21.11.2014, Tribunalul București a casat sentința anterior amintită și a trimis cauza spre rejudecare.
A reținut că în cauză există un titlu executoriu, precum și faptul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra celorlalte critici aduse de contestatoare.
În rejudecare, având în vedere că s-a stabilit deja, irevocabil, existența unui titlu executoriu, instanța va avea în vedere doar celelalte motive invocate de contestatoare, asupra cărora nu s-a pronunțat inițial. Astfel, nu este incident nici cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 24 alin. 1 CPC1865.
Critica referitoare la greșita actualizare este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile legale arătate de contestatoare se referă la actualizarea sumelor plătite de bunăvoie, în timp ce în cauză debitul a fost recuperat prin executare silită, motiv pentru care actualizarea s-a făcut, corect, în temeiul art. 3712 alin. 3 CPC1865, de la data la care creanța a devenit exigibilă.
Sub aspectul susținerii contestatoarei privind faptul că, în absența disponibilităților bănești ale statului, prin raportare la dificultățile prin care trece economia țării, s-ar stabili, în momentul de față, în sarcina sa o obligație imposibil de realizat, instanța o consideră drept neîntemeiată, întrucât ar fi inacceptabil într-un stat de drept ca autoritatea statală, odată ce a fost obligată la plata unei sume de bani în beneficiul unui cetățean, să nu execute această obligație.
În acest sens, în hotărârea pronunțată în cauzaȘ. contra României, din 24.03.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (citată în continuare CEDO) a statuat că este excesiv și, prin urmare, contrar dreptului la un proces echitabil, să se pretindă unui creditor al statului să recurgă la o procedură de executare silită pentru a-și realiza dreptul de creanță stabilit într-o procedură judiciară.
Totodată, instanța reține că intimatul este titluarul unui drept de creanță, care constituie un drept de proprietate asupra unui bun, în accepțiunea Convenției. Intimata are o creanță bine stabilită pentru a beneficia de protecția art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (cauzele Rafinăriile Grecești Stran și Stratis Adreadis c. Greciei, Jasiuniene c. Lituaniei, Ș. și V. I. c. României), iar întârzierea la plată sau refuzul de plată din partea contestatoarei constituie atingeri aduse dreptului său, astfel cum este garantat și protejat de Convenție.
Textul Convenției și implicit jurisprudența CEDO fac parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României.
De asemenea, nu se poate susține că un onorariu de 1300 de lei pentru avocat este excesiv, având în vedere cuantumul și vechimea creanței.
Față de soluționarea contestației, cererea de suspendare a executării silite a rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, în contradictoriu cu intimata R. N. cu domiciliul ales în Iași, .. 2 „Casa cu Absidă”, la Cabinet Avocat T. D. C..
Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red/dact – L.M.-V.
4 ex. – 18.06.15
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6531/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 6676/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
