Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 14-09-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 8889/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 8889
Ședința publică din data de 14.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. V.
Grefier: A. N. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „ordonanță președințială – exercitare autoritate părintească, stabilire program vizitare minor” și privind pe reclamanta P. E. A., în contradictoriu cu pârâtul P. M..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta, prin reprezentant convențional, avocat O. M., cu împuternicire avocațială la dosar (fila 27), lipsind pârâta-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Instanța, față de prev. art. 114 din Codul de procedură civilă, a invocat din oficiu, excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 2 București și a acordat cuvântul pe aceasta.
Reprezentantul reclamantei a solicitat respingerea, având în vedere înscrisurile pe care le-a depus la acest termen de judecată, conform cărora domiciliul pârâtului se află în București, . B, sector 2. De asemenea, a susținut că a formulat plângere penală împotriva inspectorului care a întocmit referatul de anchetă psihosocială, având în vedere că nu sunt reale susținerile privind domiciliul pârâtului în Voluntari.
Instanța a reținut cauza spre soluționarea excepției necompetenței teritoriale.
INSTANȚA
I.PROCEDURA
A. Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 16.02.2015 reclamanta P. E. A. a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâtul P. M. ca, pe calea ordonanței președințiale să dispună exercitarea autorității părintești de către ambii părinți asupra minorei P. M. LOARA, născută la data de 23.03.2004, să încuviințeze reclamantei legături personale cu minora conform programului indicat în cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
2. În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat instanței de judecată faptul că prin sentința civilă nr. 50/09.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul cu nr._ definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 474A din 02.05.2012 pronunțată de Tribunalul București s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți din culpă comună, încredințarea spre creștere și educare a minorei P. M. LOARA, născută la data de 23.03.2004 către pârât, cu obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei.
3. În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri, respectiv sentința civilă nr. 50 din 09.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București (fil 9-10, dosar declinat), Decizia civilă nr. 474A din data de 02.05.2012 pronunțată de Tribunalul București secția a –V-a civilă (fil. 11-12).
4. În drept au fost invocate dispozițiile art. 996 și urm. NCPC.
5. Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în conformitate cu art.6 alin. 4 OUG 80/2013 în cuantum de 45 lei.
6. Prin Sentința civilă nr. 2421 din data de 20.04.2015 Judecătoria B. a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. În motivare s-a reținut în esență că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 107 C.proc.civ (competența revine instanței de la domiciliul pârâtului), dispozițiile art.114 C.proc.civ., așa cum și practica și doctrina au stabilit, aplicându-se doar situațiilor privind tutela, curatela, punerea sub interdicție (vz. Titlul III din codul civil), iar nu tuturor cauzelor de dreptul familiei sau celor privind minori.
7. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr. de dosar_ și a fost repartizată aleatoriu prezentului complet C23. Instanța a dispus atașarea din oficiu din sistemul ECRIS a Sentinței civile nr. 7889 din data de 17.07.2015. La termenul de judecată din 14.09.2015 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 2 București și a rămas în pronunțarea asupra acesteia.
II. ASUPRA EXCEPȚIEI NECOMPETENȚEI TERITORIALE
8. Cu respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) NCPC, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale exclusive invocată.
A.Reglementări incidente
9. În cauza de față, instanța se va raporta la prevederile legale în materia competenței teritoriale, care au incidență în legătură cu excepția invocată în cauză.
10. Potrivit art. 997 C.pr.civ. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului. Conform art. 107 alin. (1) C.proc.civ cererea de chemare in judecata se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
11. Instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 114 C.proc.civ potrivit cărora Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
B. Soluția instanței de judecată
12. Analizând înscrisurile de la dosarul cauzei, instanța apreciază că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București este întemeiată, motiv pentru care o va admite, pentru următoarele considerente:
13. Cu titlu prealabil instanța reține că în cauză competența revine instanței în a cărei rază teritorială se găsește minorul, nefiind aplicabile prevederile art. 107 alin. (1) NCPC, cum a reținut prima instanță sesizată.
14. În conformitate cu dispozitiile art. 114 C.proc.civ., daca legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita. Textul de lege mentionat constituie o norma speciala in raport de continutul art. 107 C.proc.civ., reglementand competenta privitoare la cererile formulate in materie de tutela si familie, alineatul 1 stabilind drept criteriu principal domiciliul sau, dupa caz, resedinta persoanei ocrotite.
15. Notiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definita expres de legiuitor, insa poate fi regasita in cuprinsul Titlului III din Cartea I „Despre persoane” din Codul Civil (art. 104-186). In acest sens, in art. 106 Cod Civil, se stabileste ca ocrotirea minorului se realizeaza prin parinti, doar in subsidiar, atunci cand copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parinteasca, fiind instituite masuri speciale de protectie alternativa. In situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai, potrivit art. 38 din Legea nr. 272/2004, instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti.
16. De altfel, in doctrina existenta anterior Codului civil din 2009, ocrotirea parinteasca era definita ca „reglementarea prin care legea tinde sa asigure, atat in privinta persoanei, cat si in privinta bunurilor ocrotirea cea mai deplina a minorului de catre tatal si mama sa”.
17. În consecință, din interpretarea sistematica a textelor de lege mentionate, precum si prin raportare la denumirea marginala generica a art. 114 C.proc.civ., rezulta ca actiunile avand ca obiect modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti (drepturile si indatoririle parintilor cu privire la persoana si bunurile copilului) si stabilirea domiciliului unui minor se circumscriu sferei notiunii de ocrotire a minorilor si, implicit, sferei notiunii de ocrotire a persoanelor fizice.
18. În determinarea locuinței minorilor trebuie avute in vedere prevederile art. 91 Cod Civil, potrivit carora, in principiu, dovada domiciliului se face cu mențiunile din cartea de identitate, precum si sensul procesual al notiunii: adresa parintelui la care minorii locuiau efectiv, la data sesizarii instantei. In speță, atât din susținerile părților cât și din referatul de anchetă socială întocmit rezultă că minorul are locuința la tată, respectiv în sectorul 4, București. De altfel, consecințele neaplicării disp. art. 114 NCPC într-o acțiune având un astfel de obiect ar produce consecințe injuste pentru persoana ocrotită dacă procesul s-ar soluționa la o distanță foarte mare de locuința persoanei ocrotite, instanța în a cărei rază teritorială domiciliază aceasta fiind cea mai în măsură să administreze probele. A fortiori, instanța reține că toate reglementările europene din materie (de ex. Regulamentul 2201/2003) stabilesc competența în favoarea instanței în a cărei rază teritorială se găsește reședința obișnuită a persoanei ocrotite. Instanța constată că domiciliul pârâtului este în sectorul 2 București, dar reședința obișnuită a acestuia și a minorei (ceea ce de fapt este relevant în cauză) este în raza teritorială a Judecătoriei B.. De altfel, și din cuprinsul Sentinței civile nr. 7889 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București la data de 17.07.2015 rezultă că din referatul de anchetă socială efectuat de Autoritatea Tutelară Voluntari reiese faptul că atât minora cât și pârâtul locuiesc în Voluntari, ., ., .. De altfel, în ședința publică din data de 14.09.2015 pârâtul a învederat instanței de judecată faptul că la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată avea domiciliul în sectorul 2 București. Cu toate acestea, reține instanța că nu are importanță care este domiciliul legal al părții (înscrisurile depuse în ședința publică din data de 14.09.2015 confirmând dovada domiciliului legal al pârâtului în sectorul 2 din anul 2012), ci reședința obișnuită, care se dovedește prin înscrisuri. Ori din raportul de anchetă socială întocmit rezultă reședința obișnuită în B., afirmațiile privind falsitatea celor relevate în cuprinsul raportului nefiind de competența instanței.
19. Față de aceste aspecte, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, apreciind că competența revine Judecătoriei B., ca instanță în a cărei rază teritorială locuiește minora. Totodată, instanța reține faptul că sunt întrunite condițiile pentru a constata ivirea unui conflict negativ de competență, respectiv i) există 2 instanțe sesizate cu aceeași pricină (Judecătoria Sectorului 2 București și Judecătoria B.), instanțele s-au declarat necompetente, declinările de competență sunt reciproce, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza. Având în vedere că în cauza dedusă judecății conflictul de competență s-a ivit între 2 judecătorii care nu sunt în circumscripția aceluiași tribunal, instanța va trimite spre soluționare regulatorul de competență Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 2 București invocată de instanță din oficiu, față de prev. art. 114 NCPC, apreciind că Judecătoria B. este competentă să soluționeze prezenta cauză, privind pe reclamanta P. E. A., CNP_, cu domiciliul în București, .-3, ., . și cu sediul ales la C..Av. O. M., din București, ., ..A, ., în contradictoriu cu pârâtul P. M., CNP_, cu domiciliul în Voluntari, ., ., ..
2. Față de prevederile art.133 alin. (1) pct. 2 NCPC, constată ivit un conflict negativ de competență între Judecătoria B. și Judecătoria Sectorului 2 București.
3. În temeiul dispozițiilor art. 134 NCPC, suspendă din oficiu judecarea prezentei cauze, având ca obiect ordonanță președințială-exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu minor.
4. Înaintează dosarul Curții de Apel București, pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competență.
5. Fără cale de atac.
6.Pronunțată în ședință publică azi, 14.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. V. A. N. C.
Red./Tehn. G.V./C.A.N.4 ex. imprimate la data de 16.09.2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Data emiterii: 16.09.2015
Către
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Având în vedere că prin sentința civilă nr. 8889/14.09.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._, având ca obiect „ordonanță președințială – exercitare autoritate părintească, stabilire program vizitare minor” și privind pe reclamanta P. E. A., în contradictoriu cu pârâtul P. M., s-a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 2 București invocată de instanță din oficiu, față de prev. art. 114 NCPC, apreciind că Judecătoria B. este competentă să soluționeze prezenta cauză, față de prevederile art.133 alin. (1) pct. 2 NCPC, s-a constatat ivit un conflict negativ de competență între Judecătoria Sectorului 4 București și Judecătoria B. și s-a dispus înaintarea dosarul Curții de Apel București, pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competență, vă înaintăm dosarul cu numărul de mai sus (conținând . file, 1 volum) și dosarul nr._ al Judecătoriei B. (conținând 29 file, 1 volum).
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. V. A. N. C.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 2813/2015. Judecătoria... | Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 4640/2015.... → |
|---|
