Pensie întreţinere. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 12564/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința Publică din data de 18.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. C. D. G.
GREFIER: Ț. A.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect pensie de întreținere, privind pe reclamanta A. R. B. în contradictoriu cu pârâtul A. F..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2015 fiind cuprinse fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.07.2015, sub nr._, reclamanta A. R. B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. F., tatăl acesteia, obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere atâta timp cât aceasta va continua studiile, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a precizat că locuiește cu părinții săi, iar de aproximativ patru ani tatăl său nu mai contribuie financiar la creșterea și educația sa sau la cheltuielile locuinței.
Aceasta a mai precizat că mama sa este bolnavă, astfel că veniturile acesteia din pensie nu ajung și pentru îngrijirea și educația sa.
Astfel, reclamanta a precizat că pârâtul nu contribuie la cheltuielile casei sau la îngrijirea și educația sa, deși are această îndatorire.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 499, art. 524, art. 527, art. 529, art. 531 C.civ..
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei interogatoriul pârâtului. Aceasta a depus următoarele înscrisuri: adeverință, certificat de căsătorie, certificat de naștere, documente medicale (filele 6-15).
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru, conform prevederilor art. 29 din O.U.G. nr. 80/2013.
Deși legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare.
La data de 04.09.2015, reclamanta a formulat o cerere de renunțare la judecată (fila 19).
Ulterior, la data de 29.09.2015, reclamanta a depus o cerere prin care a arătat că nu dorește să renunțe la judecata cererii de stabilire a pensiei de întreținere și că dorește continuarea procesului (fila 23). Aceasta a precizat că a depus cererea de renunțare la judecată fiind constrânsă de tatăl său.
La termenul din data de 05.10.2015, instanța a constatat că reclamanta dorește continuarea procesului și nu a luat act de cererea de renunțare la judecată, având în vedere manifestarea de voință a reclamantei exprimată înainte ca instanța să ia act prin încheiere de actul acesteia de dispoziție.
În temeiul art. 258 raportat la art. 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat la termenul din data de 05.10.2015 proba cu înscrisuri, considerând că aceasta este utilă și concludentă, putând duce la soluționarea cauzei. S-a avut în vedere că reclamanta a arătat că nu dorește să mai fie administrată proba cu interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt,
Potrivit certificatului de căsătorie . nr._ (fila 7), la data de 31.07.1996 s-a încheiat căsătoria între A. F. și I. V..
La data de 16.06.1997 s-a născut reclamanta A. R. B., părinții acesteia fiind pârâtul A. F. și A. V., astfel cum reiese din certificatul de naștere depus la dosar (fila 8).
Reclamanta este elevă în clasa a XI-a la Școala Superioară Comercială N. K., astfel cum reiese din adeverința nr. 770 din 13.07.2015 eliberată de această instituție de învățământ (fila 6).
Potrivit documentelor medicale depuse la dosar, mama reclamantei suferă de mai multe boli (filele 9-15).
Pârâtul este angajat al S.C. ROYAL SERVICE SECURITY S.R.L., fiind angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, astfel cum reiese din răspunsul de la I.T.M. (filele 32-33).
Potrivit adeverinței nr. 49 din 15.10.2015 (fila 36), emisă de S.C. ROYAL SERVICE SECURITY S.R.L., pârâtul are un salariu de încadrare de 1050 de lei și un salariu net de 843 lei.
În drept,
Potrivit art. 499 alin. (1) C.civ., tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Conform alin. (3) al aceluiași articol, părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Potrivit art. 516 alin. (1) C.civ., obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
În ceea ce privește aceste situații premisă necesare a fi dovedite pentru stabilirea în sarcina unei persoane a unei obligații de întreținere, instanța reține că sunt întrunite în cauză.
Astfel, reclamanta, deși majoră, se află în continuarea studiilor, astfel cum reiese din adeverința eliberată de școala unde aceasta urmează cursuri liceale. De asemenea, se cere întreținere de la una din persoanele ce o datorează potrivit legii, și anume de la ruda în linie dreaptă de gradul I – tatăl reclamantei.
Referitor la condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a fi admisă o cerere de stabilire a pensiei de întreținere, instanța reține că acestea sunt prevăzute în Capitolul III din Titlul V al Cărții a II-a din Codul civil.
Astfel, potrivit art. 524 C.civ., are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
Potrivit art. 527 C.civ., poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Instanța reține și că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, potrivit art. 529 alin. (1) C.civ..
Reclamantei îi revenea sarcina probei cu privire la dovedirea îndeplinirii tuturor acestor condiții, în conformitate cu prevederile 249 C.pr.civ, potrivit cărora cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Se are în vedere și faptul că starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă, astfel cum rezultă din prevederile art. 528 C.civ..
Or, instanța reține că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi dispusă obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere.
Astfel, în primul rând trebuia probat de către reclamantă starea de nevoie în care se află și faptul că nu se poate întreține din munca sau din bunurile sale. Aceasta a arătat că are nevoie de bani pentru bacalaureat și pentru manuale școlare și că nu obține venituri, fără a aduce înscrisuri doveditoare în acest sens și fără a propune alte probe pentru dovedirea acestor aspecte.
Se are în vedere și faptul că prevederile art. 524 C.civ. fac referire la persoana care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale, iar nu la persoana care nu realizează venituri. Or, în cauză nu s-a dovedit imposibilitatea prestării unei munci de către reclamantă din care să se obțină venituri.
Prevederile Codului civil permit prezumarea stării de nevoie în cazul minorilor, în situația acestora fiind de presupus că nu pot obține venituri prin munca lor.
Reclamanta din prezenta cauză este majora, astfel că aceasta trebuia să dovedească starea de nevoie în care se află, întinderea acesteia, precum și faptul că nu se poate întreține prin munca sa.
Din înscrisurile de la dosar rezultă că pârâtul are mijloacele pentru a presta întreținere, acesta obținând un venit net de 843 lei.
De asemenea, instanța reține că obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, astfel cum stabilesc prevederile art. 530 alin. (1) C.civ., iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
Astfel cum rezultă din susținerile reclamantei, aceasta locuiește în prezent cu ambii părinți, aceștia fiind în continuare căsătoriți.
În această situație, în care cel care pretinde pensie de întreținere locuiește și gospodărește împreună cu cel de la care se pretinde întreținerea, este instituită o prezumție simplă în sensul că întreținerea este prestată în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, de către cel care o datorează.
Instanța reține că reclamanta nu a făcut proba contrară acestei prezumții, în sensul că obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, de către pârât, deși îi revenea sarcina probei sub acest aspect, conform prevederilor art. 249 C.pr.civ..
D. urmare, pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, întrucât nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru stabilirea obligației de întreținere sub forma pensiei de întreținere, va fi respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere atâta timp cât aceasta se află în continuarea studiilor.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453 alin. (1) C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar în conformitate cu dispozițiile art. 452 C.pr.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată, trebuie să facă dovada existenței și întinderii lor, în condițiile legii.
Instanța reține că reclamantei i s-a respins cererea de chemare în judecată, iar pârâtul nu a solicitat acordarea unor cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. R. B., cu domiciliul în București, ., sector 2, cu CNP_, în contradictoriu cu pârâtul A. F., cu domiciliul în București, ., sector 2, cu CNP_.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18.11.2015
PREȘEDINTE GREFIER
B. C. D. G. Ț. A.
Red./Tehn./B.C.D.G./4 ex./09.12.2015
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Încheierea nr. 24/2015.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 20/2015.... → |
|---|
