Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 12792/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 2 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2015
Completul compus din:
Președinte R. M. D.
Grefier I. M. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei de minori și familie, în având ca obiect exercitarea autorității părintești stabilire domiciliu minor, pensie de întreținere, stabilire program vizitare minor, privind pe reclamantul V. R. C. contradictoriu cu pârâta G. E. și autoritatea tutelară PRIMĂRIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amâna pronunțarea pentru datele de 20.11.2015, când
INSTANȚA
Deliberand asupra exceptiei de necompetenta generala, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 2 Bucuresti la data de 12.06.2015 sub nr._, reclamantul V. R. C., in contradictoriu cu parata G. E., a solicitat ca instanta, prin hotararea ce va pronunta, sa dispuna dupa cum urmeaza:
- Exercitarea in comun a autoritatii parintesti de catre ambii parinti cu privire la minora V. A. T.
- Stabilire locuintei minorei la domiciliul mamei din Bucuresti
- Stabilirea modalitatii de plata a pensiei de intretinere in natura pentru ambii parinti
- Sistarea obligatiei reclamantului de plata a pensiei de intretinere incepand cu luna iunie 2015
- Dimensionarea corecta a programului de legaturi personale dintre reclamant si minora.
La data de 28.08.2015, parata a formulat intampinare, solicitand respingerea ca nefondata a cererii de chemare in judecata in privinta tuturor celor patru capete de judecata.
La termenul de judecata din data de 16.11.2015, instanta a invocat exceptia necompetentei generale a instantelor romane.
Analizand lucrarile din dosar, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 132 C.proc.civ. - Solutionarea exceptiei - (1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, din oficiu sau la cererea partilor, ea este obligata sa stabileasca instanta judecatoreasca competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent. (…) (3) Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei judecatoresti competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
In speta, instanta retine ca, prin sentinta civila nr. 5666 din31.07.2008 pronuntata in dosarul nr._ de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, a incredintat minora V. A.-T. spre crestere si educare mamei, respingand cererea de stabilire a domiciliului minorei ca ramasa fara obiect.
In cererea de chemare in judecata, reclamantul a precizat faptul ca parata, profitand de acordul acestuia din data de 20.04.2007, de scoatere a minorei din tara in perioada aprilie 2007 – 31.12.2008, s-a stabilit cu minora in Spania. In intampinare, parata a mentionat ca domiciliul sau este in Spania, minora locuind cu ea, aspect confirmat de referatul de ancheta psihosociala intocmit de A. Tutelara Sector 2, in care se arata ca parata a contactat telefonic reprezentantii Autoritatii ocazie cu care a declarat ca adresa din cererea de chemare in judecata este adresa de corespondenta, unde locuiesc mama sa, sustinand ca locuieste in fapt in Spania, impreuna cu minora, inca din anul 2010, fiind transmisa o declaratie in acest sens la sediul Autoritatii Tutelare.
In consecinta, instanta retine ca minora locuieste efectiv in Spania, iar afirmatia reclamantului conform caruia domiciliul paratei este in Romania deoarece astfel apare inscris in actul de identitate al paratei este neintemeiat, fiind emisa in scopul doar scopul de a atrage competenta instantei romane.
Instanta precizeaza ca domiciliul in sens procesual nu coincide cu domiciliul legal astfel cum este mentionat acesta in actul de identitate al unei persoane. Prin domiciliu procesul se intelege locul efectiv in care locuieste parte si unde poate lua cunostinta de actele de procedura efectuate in cadrul dosarului.
Astfel incat, in speta, instanta urmeaza sa-si verifice competenta luand in considerare ca prezenta procedura judiciara prin care se solicita stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti este un proces cu element de extraneitate.
Potrivit art. 1064 C.proc.civ., dispozitiile Cartii a VII a “Procesul civil internationale” se aplica proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate in masura in care prin tratatele internationale la care Romania este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
F. de faptul ca resedinta copilului este in Spania, tara membra a Uniunii europene, iar, potrivit art. 189 pat. 2 din Tratatul de la Maastrich privind Uniunea Europeana, regulamentele institutiilor europene sunt de aplicabilitate generala, obligatorii in toate elementele lor si direct aplicabile in fiecare stat membru, in masura in care exista o norma comunitara care reglementeaza competenta in materia autoritatii parintesti, instanta va aplica cu prioritate aceasta norma.
Instanta retine ca, in speta de fata, norma comunitara incidenta este Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, intrat in vigoare in 2005.
In viziunea Regulamentului, potrivit art. 2 pct. 7, raspunderea parinteasca este ansamblul drepturilor si obligatiilor conferite unei persoane fizice sau unei persoane juridice in temeiul unei hotarari judecatoresti, in temeiul legii sau al unui acord in vigoare privind persoana sau bunurile unui copil; aceasta cuprinde in special incredintarea si dreptul de vizita.
Potrivit art. 8 al acestui Regulament, instantele judecatoresti dintr-un stat membru sunt competente in materia raspunderii parintesti privind un copil care are resedinta obisnuita in acest stat membru la momentul la care instanta este sesizata, sub rezerva dispozitiilor articolelor 9, 10 si 12.
Asadar, in ipoteza in care circumstantele de fapt ale cauzei nu permite incadrarea . prevazute de aceste trei articole, ramane aplicabila norma generala, respectiv art. 8 susmentionat.
Art. 9 se refera la situatia in care copilul se muta in mod legal dintr-un stat membru in altul si dobandeste o noua resedinta obisnuita, caz in care instantele judecatoresti din statul membru al fostei resedinte obisnuite a copilului isi pastreaza competenta, prin derogare de la art. 8, pe o perioada de trei luni de la mutare, pentru modificarea unei hotarari privind dreptul de vizita pronuntata in acest stat membru inainte de mutarea copilului, in cazul in care titularul dreptului de vizita in temeiul hotararii privind dreptul de vizita continua sa locuiasca in mod obisnuit in statul membru al fostei resedinte obisnuite a copilului, afara de cazul in care titularul dreptului de vizita mentionat a acceptat competenta instantelor judecatoresti din statul membru in care copilul are noua sa resedinta obisnuita prin participarea la o procedura in fata acestor instante fara a le contesta competenta.
Instanta constata ca aceasta situatie nu este incidenta in speta de fata, minora locuind in Spania inca din anul 2010.
De asemenea, nici art. 10 nu este produce efecte in cauza de fata, acesta referindu-se la competenta in situatia rapirii copilului, minora fiind incredintata mamei spre crestere si educare, iar tatal si-a exprimat acordul cu privire la parasirea teritoriului national de catre minora.
In ceea ce priveste art. 12, instanta retine ca acesta priveste situatia in care instantele judecatoresti din statul membru care exercita competenta in temeiul articolului 3 cu privire la o cerere de divort, de separare de corp sau de anulare a casatoriei sunt competente in orice chestiune privind raspunderea parinteasca in legatura cu aceasta cerere, ceea inseamna ca nici acesta nu se aplica, minora fiind nascuta dintr-o relatie de concubinaj.
F. de aspectele expuse anterior, instanta considera ca instantele spaniole sunt competente sa solutioneze cauza, in a caror raza teritoriala se afla se afla resedinta obisnuita a copilului, ratiunea stabilirii acestei competente fiind potrivit pct. 12 din Preambulul la Regulament “(…) interesul superior al copilului si, in special, de criteriul proximitatii. Prin urmare, ar trebui sa fie competente in primul rand instantele statului membru in care copilul isi are resedinta obisnuita, cu exceptia unor cazuri de schimbare a resedintei copilului sau ca urmare a unui acord incheiat intre titularii raspunderii parintesti”
In baza considerentelor susmentionate, instanta urmeaza sa admita exceptia de necompetenta generala a instantelor romane si sa respinga cererea ca nefiind de competenta instantelor romane.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia de necompetenta generala a instantelor romane.
Respinge cererea privind pe reclamantul V. R. C., cu domiciliul în B., ., . ILFOV contradictoriu cu pârâta G. E., cu domiciliul în Spania, LA CORUNA, CAMINO PONTE DO BA NR. 1, P. 2B, ARTEIXO și autoritatea tutelară PRIMĂRIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI, cu sediul în sector 2, București, .-13, ca nefiind de competenta instantelor romane.
Cu drept de recurs in termen de 30 zile de la data comunicarii.
Cererea de recurs se depune la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
Pronuntata, astazi, 20.11.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. D. I. M. T.
Red. Jud. R.M.D./Th.red.I.M.T.
06.01.2016/ 4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Hotărâre din 04-11-2015, Judecătoria... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Încheierea... → |
|---|
