Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1497/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1497/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 1497/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1497
Ședinta publică din data de 09.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. Ș.
Grefier: Rădița P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul I. M. in contradictoriu cu pârâta Z. A. A., cu participarea Autorității Tutelare-PRIMĂRIA SECTOR 3 și a Autorității Tutelare – PRIMĂRIA B., având ca obiect ordonanță președințială.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 05.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 C., a amânat pronunțarea la data de 09.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.12.2014 sub nr. _, reclamantul I. M. in contradictoriu cu pârâta Z. A. A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună, provizoriu până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/301/2014: 1. autoritatea părinteasca asupra minorei I. E.-MARLEN, născuta la data de 30.01.2006, sa se exercite in comun de ambii părinți. In privința modalității de exercitare a autorității părintești, a solicitat ca aceasta sa fie astfel: toate deciziile importante privind educația, starea de sănătate, evaluarea si consilierea psihologica a copilului se vor lua de către cei doi părinți de maniera consensuala; programele si activitățile curriculare si extracurriculare vor fi alese consensual de părinți, iar înscrierea copilului la orice astfel de program sau activitate va fi hotărâta prin acord parental, ținându-se cont de aptitudinile, opțiunile si interesul superior al acestuia; domiciliul minorului nu poate fi schimbat sub nicio forma in alta localitate, cu excepția celor situate in jud. Ilfov, fără acordul expres al ambilor părinți; deciziile de zi cu zi se vor lua de părintele cu care copilul locuiește efectiv, potrivit programului de legături personale părinți-copil; regulile stabilite de părinți pentru copil vor fi aceleași in ambele domicilii parentale; ambii părinți pot însoți si vizita minorul la unitățile de învățământ împreuna sau separat, in funcție de programul convenit si conform orarului stabilit de unitățile de învățământ; ambii părinți se obliga sa nu supună copilul niciunei forme de abuz emoțional, sa sprijine relația acestuia cu celalalt părinte si sa nu-1 denigreze pe celalalt părinte in fata copilului sau sa-1 prezinte . pe acesta ori familiile extinse materna si paterna; schimbul de informații referitoare la copil se va face preponderent prin e-mail sau sms, iar in caz de urgenta telefonic ori prin orice alta modalitate; în cazul in care starea de sănătate a copilului este afectata, ambii părinți se obliga sa se anunțe reciproc de îndată ce au aflat despre aceasta împrejurare; în cazul in care copilul este învoit de la cursuri de către un părinte din diverse motive, acesta are obligația de a aduce la cunoștința celuilalt părinte motivele neprezentării la cursuri. Cu cheltuieli de judecata.
A menționat că prezenta acțiune îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru ordonanța președințială, respectiv vremelnicia, neprejudecarea fondului și urgența.
A arătat că în prezent nu are posibilitatea de a exercita autoritatea părintească asupra fetiței, întrucât în ultima perioadă orice decizie, mai mult sau mai puțin importantă privind creșterea și îngrijirea acesteia, este luată de pârâtă unilateral, cel mai adesea fără a-l consulta în prealabil sau sa-l informeze măcar post factum. Chiar refuzul paratei de a rezolva problema autorității părintești pe calea unui acord de mediere reflecta opacitatea si înverșunarea acesteia in luarea in considerare a tatălui ca părinte cu drepturi si obligații egale cu ale mamei, or o astfel de abordare semnifica prin ea însăși urgenta ca si condiție a prezentei acțiuni.
Mai mult decât atât a menționat că în ultima perioada parata nu o mai ducea pe E. la scoală exact in zilele in care trebuia sa se ducă tatăl să o preia in cadrul programului de legături personale.
Minora are aproape 9 ani și deja 43,500 kg. Medicul de familie al minorei a efectuat un set de analize specifice in urma căruia a constatat ca fetița are o greutate mult peste cea normala, fiind obeza, motiv pentru care a emis o trimitere către un medic endocrinolog pentru efectuarea unor investigații de specialitate mai amănunțite. Oricât ar vrea sa ignore unele dintre carențele de care familia materna da dovada in îndeplinirea obligațiilor ce le revin vis a vis de copil, nu poate sa nu remarce problemele școlare pe care E. le are la anumite materii, nu poate trece cu vederea ca nu practica un sport, nu poate sa tacă atunci cand vede ca lipsește la activitățile extrașcolare, pentru a da doar câteva exemple.
Reclamantul a învederat că prin sentința civilă nr. 2720/03.03.2011 pronunțată de Judecătoria S. 3 in dosarul nr._ a fost consfințită tranzacția încheiată cu pârâta, cu privire la modul in care urma sa hotărască împreuna in toate aspectele importante si chiar mai puțin importante privind copilul: asupra modului de conduita parentala, comunicarea reciproca a informațiilor despre copil si relaționarea cu acesta, asupra costurilor implicate de pregătirea școlara/extrașcolara si cine urma sa le suporte, alegerea unităților de învățământ, precum si multe altele, inclusiv asupra acordului ca in timpul programului meu de legături personale cu E. sa pot pleca cu ea in afara tarii.
Tatăl și-a luat angajamentul să achiziționeze un imobil ce urma sa-1 doneze minorei, lucru pe care l-a si făcut, precum și să plătească o pensie de întreținere în cuantum de 1.100 euro lunar, în afara suportării directe (in natura) a tuturor costurilor legate de pregătirea școlara, stare de sănătate, transport, salariu, bona, activități sportive, cultural-educative, etc.
Daca pentru o foarte scurta perioada parata s-a conformat celor convenite împreuna cu reclamantul si lucrurile păreau sa funcționeze, la scurta vreme situația a început sa se degradeze, astfel ca in prezent schimbarea împrejurărilor este una radicala.
Performantele școlare ale Evei au ajuns sa fie necorespunzătoare, iar la unele materii chiar sub media clasei, si anume la matematica si limba romana. Regimul alimentar asigurat copilului, de asemenea, este unul nociv, E. fiind supraponderala si, tot din păcate, exista persoane ce mi-au atras atenția asupra unor carențe educaționale ale acesteia. Astfel că i-a propus pârâtei diverse si multiple soluții pertinente si rapide la problemele cu care se confrunta minora, însa reacțiile mamei sunt cel puțin reprobabile, chiar iresponsabile, demonstrând astfel ca nu este preocupata de dezvoltarea fizica si psihica armonioasa a minorei. Comportamentul pârâtei a culminat cu unele acțiuni punitive împotriva reclamantului, sabotând fățiș legătura afectiva tata-fiica si amenințându-l chiar cu interzicerea legăturilor personale cu propriul copil, uneori accesul la copil fiindu-ii realmente interzis. Acest tip de conduita adoptat de parata este susceptibil sa afecteze pe viitor nu doar percepția fetiței despre tatăl său, ci și posibilitatea acestuia efectiva de a avea legături personale cu propriul copil.
Pentru edificarea instanței, înțelege să enumere câteva exemple privind tentativele de alienare a copilului, dar si de traumatizare emoționala a acestuia aflate direct de la minoră: - parata i-a spus Evei ca a fost retrasa de la Scoală Americana deoarece tatăl ei nu mai avea bani ca sa-i plătească taxele, lucru total neadevărat, permanenta achitării pensiei de întreținere fiind doar una dintre probele ce demontează o astfel de susținere; - parata a mers pana acolo încât i-a spus Evei ca reclamantul i-ar fi omorât fratele, lucru total surprinzător in condițiile in care aceasta nu a mai avut vreo alta sarcina cu reclamantul; - parata i-a spus Evei ca tatăl său ar fi bătut-o pe bunica materna de fata cu ea când au fost la Pitești, dar ca ea nu-si mai amintește, pentru ca era mult prea mica; afirmația de mai sus este cu atât mai uimitoare cu cat chiar parata este cea care a dat dovada de agresivitate fizica in prezenta copilei, lovind-o pe prietena reclamantului când au venit sa o ia pe E. la programul de legături personale.
Prin tot comportamentul său parental si in mod special prin istoricul acestuia, reclamantul a demonstrat deja ca este un părinte preocupat si interesat deplin in a asigura minorei tot ceea ce este mai bun pentru o dezvoltare armonioasa pe toate planurile.
Pentru ca educația minorei a fost o prioritate permanenta a tatălui, E. a fost înscrisa inițial la Scoală Americana. In luna martie 2013 s-a decis consensual ca minora sa fie transferata la Scoală nr. 52 I. din sectorul 2 (. a finalizat clasa I. In anul școlar următor a fost transferata in vacanta intersemestriala la Scoală Metropolitana ARC, unde este si in prezent. Reclamantul a fost cel care a căutat o alta unitate de învățământ optima pentru minoră, in condițiile in care parata nu a întreprins nimic in aceasta direcție, deși cunoștea faptul ca minora nu se adaptase la Scoală nr. 52.
Deși de ceva vreme se află la Londra la studii pentru desăvârșirea pregătirii sale profesionale, de fiecare data când are program de legături personale cu minora se deplasează in România pentru a nu rata acele puține ocazii in care poate fi alături de acest copil. Excepțiile au fost foarte puține si au fost determinate de fiecare data de situații obiective ce îl puneau efectiv in imposibilitate de a ajunge in tara.
Se consideră un sponsor și un finanțator al pârâtei pentru că in realitate aceasta a fost beneficiarul aproape exclusiv al sumelor transferate, astfel că deși obligația asumata de reclamanta era de plata lunara a unei sume de 1.100 euro cu titlu de pensie de întreținere, in realitate a virat permanent 1.500 EURO/luna. Plățile le efectua de doua ori pe an, in iunie si decembrie, in cuantum de 9.000 euro fiecare, astfel ca la data prezentei a achitat pensia de întreținere cu un avans de 2 ani. Peste aceasta suma achitata cu regularitate, a suportat integral toate costurile legate de taxele școlare, investigațiile si tratamentele medicale, cursuri opționale, extracurriculare, tabere, excursii, inclusiv in străinătate (Cipru, Marea Britanie. G.), tratamente medicale in străinătate (stomatolog si dermatolog), petreceri aniversare si pana si transportul Evei de acasă la scoală si viceversa.
Mai mult decât atât, a arătat că a donat un apartament minorei in care urma sa locuiască împreuna cu parata. In concret, este vorba de un apartament compus din patru (4) camere si dependințe (vestibul, loc de luat masa, bucătărie, camera de zi, WC, 3 dormitoare, baie) in suprafața totala de cea 111 mp, din care numai terasa este in suprafața de 14 mp. Apartamentul este situat in loc. Voluntari, .. 198C, Tronson Central, ., etaj 7, .. In contractul de donație, autentificat sub nr. 1778/15.11.2012, a solicitat in mod expres notificarea interdicției de înstrăinare, închiriere, subînchiriere, împrumut de folosința a imobilului pana la împlinirea vârstei majoratului de către minoră, fără acordul expres al reclamantului. Însă parata, invocând cheltuielile necesare pentru copil, i-a cerut acordul sa închirieze acest apartament si sa încaseze personal chiria, adică o suma pe care nu o cunosc exact, dar care se situează intre 800 – 1000 euro/luna.
A menționat că minora este fericită și împlinită alături de el,iar timpul petrecut împreuna in mod recreativ si creativ este de cea mai buna calitate, activitățile desfășurate împreuna fiind extrem de variate. E. a fost permanent principala prioritate a tatălui, crescând si dezvoltându-se . patern deosebit de armonios in limitele de timp impuse abuziv de fosta partenera, fiind înconjurata nu numai de dragostea si atenția acestuia, dar si de afecțiunea familiei paterne extinse si a anturajului tatălui.
Referitor la o stabilire in concret a modului de exercitare a autorității părintești, a arătat ca determinarea de către instanța a limitelor si conținutului acesteia este admisibila tocmai din perspectiva interesului superior al copilului, consacrat de disp. art. 2 din Legea nr. 272/2004, acesta fiind principiul ce permite instanțelor sa stabilească modul de exercitare a autorității părintești chiar in absenta unui capăt de cerere expres, iar disp. art. 486 C.civ., reprezintă temeiul de drept material al unui astfel de capăt de cerere.
In fapt, atunci când unul dintre părinți refuza colaborarea in luarea deciziilor privind copiii, când obstrucționează comunicarea informațiilor despre aceștia si le ignora dreptul de a avea legături personale directe si nemijlocite, părintele interesat poate cere instanței sa creioneze limitele si modalitățile efective de exercitare a autorității părintești, iar o astfel de cerere nu poate fi inadmisibila nici prin raportare la textele de drept comun ori din legea speciala, nici la practica CEDO si nici la disp. art. 5 (2) NCPC, ce prevăd ca „ niciun judecător nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara ori incompleta".
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 996 și urm. NCPC, art. 397, 398, 403, 486 și art. 530 C.civ., Legea nr. 272/2004.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, audierea minorei în prezența unui psiholog din cadrul DGASPC Sector 3, ancheta psihosocială, proba testimonială cu doi martori în persoana numiților B. și H. D., planșe foto și înregistrări audio-video.
La data de 03.02.2015 pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondată, nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 996 Cproc. Civ. și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că deși au încheiat tranzacția autentificată sub nr. 283/23.02.2011 consfințită prin hotărârea nr. 2720/03.03.2011 pronunțată de Judecătoria S. 3 in dosarul nr._, starea conflictuală dintre părți a continuat. Acesta inventează diverse motive pro causa pentru a-și motiva cererea. Astfel reclamantul spune că pârâta ar fi întrerupt orice fel de comunicare cu minora, lucru neadevărat, minora urmând ca în viitorul apropiat să iasă cu tatăl său din țară, pârâta fiind de acord cu acest lucru și îndeplinind procedurile necesare pentru acest demers. Mai afirmă reclamantul că toate instituțiile pe care le-a contactat pentru a-i furniza informații despre minoră l-au refuzat, însă acest lucru nu privește faptele personale ale pârâtei și nu justifică vreo urgență. Totodată, reclamantul a arătat că nu a putut constata progrese în educația și îngrijirea minorei, lucru neadevărat. Ceea ce omite reclamantul să arate este că la insistențele lui pârâta a fost nevoită să schimbe școala minorei fapt de natură a o dezechilibra pe minoră.
Raportat la programul de vizitare, unul destul de generos cu reclamantul, relația cu reclamantul rămâne una firească, ca și până acum, existând continuitate prin întâlnirile cu minora, urmând ca aceasta să-și continue tabieturile ludice și educaționale într-un mediu stabil, astfel încât să nu afecteze continuarea procesului de educare.
Mai mult decât atât minora a crescut alături de mamă și nu a locuit niciodată cu reclamantul.
Eventualele probleme nutriționale ale minorei se datorează stresului cauzat de presiunile pe care reclamantul le exercită asupra acesteia și asupra mamei sale, precum și schimbării școlii, neavând nicio legătură cu îngrijirea pe care mama o acordă minorei.
Reclamantul nu menționează că la insistențele sale, minora a fost înscrisă la Școala Americană, urmând cursurile acestei instituții în perioada 2009-2013, când la sfârșitul semestrului I din clasa I, datorită dificultăților financiare ale reclamantului, au fost nevoiți să mute minora la Școala I., până în aprilie 2014, dată de la care, tot la insistențele tatălui, minora a fost mutată la ARC (Școala Metropolitană) unde studiază și în prezent.
Modul luxuriant și ambiguu în care prezintă faptele reclamantul în acțiune necesită un probatoriu laborios ce excede sumaritatea cercetării judecătorești în cazul ordonanței președințiale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 996 C.proc.civ. și art. 483 C.civ.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, ancheta socială și interogatoriul reclamantului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanța reține că minora I. E.-MARLEN, născuta la data de 30.01.2006 este fiica părților, care au întreținut o relație de concubinaj și acesta locuiește în prezent la mama-pârâtă.
In prezent, intre parti exista intelegere in privinta modalitatii concrete de desfasurare a legaturilor personale dintre reclamant si fiica sa minoră, iar aceste neintelegeri au la bază acuze reciproce privind modalitatea de creștere și întreținere a minorei.
În ceea ce privește condițiile unei cereri de ordonanță președințială, pe lângă cerințele generale ce trebuie să existe în cazul oricărei acțiuni civile, respectiv formularea unei pretenții, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale, ce decurg din art. 996 alin. 1 din C.p.c.
Potrivit acestor dispoziții, instanța poate ordona măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Așadar, textul de lege stabilește două dintre condițiile de admisibilitatea ale cererii de ordonanță președințială, și anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, decurgând, totodată, o a treia condiție de admisibilitate, respectiv ca prin măsura luată să nu se prejudicieze fondul.
În ceea ce privește condiția urgenței, art. 996 alin. 1 din C.p.c., enumeră categoriile generale de situații caracterizate prin urgență, și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
Minora are situația legală a copilului din casatorie, fiind aplicabile în speță dispozițiile art. 503-504 C.civ. referitoare la modalitatea de exercitare a autorității părintești.
Față de cererea privind exercitarea autorității părintești în mod comun de catre părinți, instanța reține că este îndeplinită condiția urgenței și vremelniciei, dar nu este îndeplinită condiția neprejudecării fondului, în condițiile în care daca in ordonanta s-ar administra probe pentru a se decide autorității părintești s-ar antama fondul cauzei ce face obiectul Dosarului nr._/301/2014 aflat pe rol la Judecătoria S. 3 București, ce are ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilirea domiciliului minorei, legături personale și plata pensiei de întreținere.
Prin definiția data în art.483 din Codul Civil, autoritatea părintească aparține în mod egal ambilor părinți și cuprinde ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului. Conform art.505 al.2 coroborat cu prevederile art. 396-398 din Codul Civil, în cazul in care părintii copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, autoritatea părintească se exercita în comun de către ambii părinți, iar daca există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al minorului, instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”. Atunci când pronunță divorțul părinților minorului sau atunci când este vorba despre minori născuti din afara căsătoriei ai cărui părinți nu conviețuiesc, instanța trebuie să aibă în vedere în mod automat și stabilirea condițiilor de exercitare a autorității părintești cu privire la minori. În cazul minorei, copil din căsătorie, având filiația stabilită față de ambii parinți, nu a fost stabilit modul de exercitare a autorității părintești față de acesta. Având în vedere faptul că reglementarea modului de exercitare a autorității părintești față de un minor este o condiție primordiala a satisfacerii interesului superior al copilului, instanța constată că este întrunită condiția urgenței în ceea ce privește pronunțarea unei ordonanțe președențiale având ca obiect exercitarea autorității părintești față de minora I. E.-MARLEN, născuta la data de 30.01.2006. În ceea ce privește vremelnicia, instanța constată că stabilirea prin ordonanță președențială a modului de exercitare a autorității părintești față de minoră și-ar produce efectele până la data soluționarii dosarului de fond având ca obiect autoritatea părintească și domiciliul minorei.
Neprejudecarea fondului este o condiție care nu este îndeplinită în condițiile în care daca in ordonanta s-ar administra probe pentru a se decide daca mama poate exercita singura autoritatea parinteasca s-ar antama fondul cauzei ce face obiectul dosarului nr._/301/2014 aflat pe rol la Judecătoria S. 3 București.
Instanța retine ca in conformitate cu textele legale citate mai sus, exercitarea autorității părintești se face de regulă, de către ambii părinți. Așa cum prevede art. 398 din Codul Civil, numai pentru motive întemeiate și având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca exercitarea autorității părintești să se faca numai de către unul dintre părinți. Insa pentru a putea decide cu privire la autoritatea parinteasca instanta ar trebui sa administreze probe în prezentul dosar, probe ce ar fi comune cu cele necesar a se administra pe fondul cauzei.
Ca urmare, în baza art.996 și urm. din Codul de Procedura Civilă, instanta va respinge ca inadmisibilă cererea privind acordarea dreptului de exercitare a autoritătii părintesti cu privire la minoră, solicitată de reclamant pe calea ordonanței președențiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge ca inadmisibilă cererea privind exercitarea autorității părintești comune formulată de reclamantul I. M., cu domiciliul în sector 1, București, ., ., . cu pârâta Z. A. A., CNP:_, cu domiciliul în sector 3, București, M. B., nr. 72, ., ., cu participarea Autorității Tutelare - PRIMĂRIA SECTOR 3, cu sediul în sector 3, București, .-4 și a Autorității Tutelare – PRIMĂRIA B., cu sediul în B., ., J. Ilfov.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. Ș. Rădița P.
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3079/2015. Judecătoria... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 169/2015. Judecătoria... → |
---|