Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 3573/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3573/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 3573/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3573
Ședinta publică din data de 12.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. Ș.
Grefier: Rădița P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții F. N. și F. H. în contradictoriu cu pârâții I. C. și M. D., având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 19.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 C., a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015, 26.02.2015, 05.03.2015 și ulterior la data de 12.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.10.2013 sub numărul_/301/2014, reclamanții F. N. și F. H. au chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, Comisia Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, Instituția Prefectului Municipiului București, I. C. și M. D., pentru emiterea ordinului prefectului și partajul bunurilor comune, solicitând: - să se constate că imobilul una casă compus din două camere, vestibul, antreu, bucătărie, magazie și WC situat în București, ., sector 3 este bunul propriu al reclamanților întrucât au avut contribuție de 100% la dobândirea acestuia; - obligarea Comisiei Locale Sector 3 pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor să înainteze Comisiei Municipiului București pentru Aplicarea Fondului Funciar, documentația necesară în vederea eliberării în baza art. 36 alin. 3 și 5 din Legea 18/1991 și art. 30 din Legea nr. 58/1974 a Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate Privată pe numele reclamanților asupra suprafeței de 234 mp teren intravilan situat în București, .; - obligarea Comisiei Municipiului București pentru Aplicarea Fondului Funciar să efectueze toate formalitățile necesare în vederea eliberării Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate Privată pe numele reclamanților pentru suprafața de 234 mp teren intravilan situat în București, .; - obligarea Instituției Prefectului Municipiului București în urma primirii documentației aferente de la Comisia Municipiului București pentru Aplicarea Fondului Funciar și Comisia de Fond Funciar Sector 3, să emită Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate Privată pe numele reclamanților pentru suprafața de 234 mp teren intravilan situat în București, .. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, au arătat că reclamanta F. N. la data de 03.10.1965 s-a căsătorit cu I. A., de care s-a despărțit în fapt în mai 1979, plecând din domiciliul conjugal, când l-a cunoscut pe reclamantul F. H., cu care a trăit în concubinaj, cu chirie, până în mai 1982. În luna aprilie 1982 reclamanții au hotărât să își cumpere o casă.
Astfel, la data de 12.04.1982, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4334 de notariatul de Stat Sector 3 București, au cumpărat de la numiții A. I. și A. L., o casă compusă din două camere, vestibul, antreu, bucătărie, magazie și WC situată în București, ., sector 3, cu prețul de 9300 lei. Toată această sumă a fost dată de reclamantul F. H., dar pentru că el nu avea domiciliul în București, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat pe numele reclamantei F. N., pe baza acordului ambilor reclamanți.
Cu toate că în acest preț era cuprinsă și valoarea terenului în suprafață de 234 mp, în contractul de vânzare-cumpărare s-a înscris faptul că suprafața de 100 mp teren intravilan de sub construcție se dă în folosință reclamanților în baza dispozițiilor art. 47 din Legea 4/1973.
A. I. și A. L. au dobândit imobilul teren și construcție în cauză de la Sari Tudorița, iar Sari Tudorița de la C. D. și C. R., iar potrivit mențiunilor înscrise în actul de vânzare-cumpărare terenul intravilan construit și neconstruit în suprafață de 234 mp situat în București, sector 3, ., a trecut în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea 58/1974.
Prin sentința civilă nr. 6768/12.07.1982 a fost desfăcută căsătoria dintre reclamanta F. N. și I. A., deși în fapt erau despărțiți din mai 1979. La data de 27.08.1984 reclamanții s-au căsătorit și de la această dată și până în prezent au locuit în imobilul menționat.
Numitul I. A. nu are nici un drept asupra construcției și nici asupra terenului intravilan în suprafață de 234 mp situat în ., sector 3, București, întrucât nu a contribuit cu nicio sumă de bani la cumpărarea imobilului.
Au menționat că au formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 234 mp situat în ., sector 3, București la Primăria Sector 3 Serviciul de Fond Funciar și Registrul Agricol, cererea ce nu a fost soluționată până în prezent. Primăria Sector 3 le-a solicitat actul de identitate al numitului I. A., fapt imposibil de realizat, întrucât acesta a decedat la data de 18.10.1997. Singurii moștenitori legali ai acestuia sunt fratele și sora, respectiv I. C. și M. D..
Au precizat că succesiunea de pe urma defunctului I. A. nu a fost dezbătută.
Au evaluat imobilul la suma de_ lei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 36 alin. 3 și 5 din Legea 18/1991, art. 30 din Legea nr. 58/1974, art. 6 alin. 6, art. 339, art. 343 alin. 2, art. 551 pct. 1, art. 555, art. 557, art. 631, art. 632 alin. 1 lit. b, art. 667 NCC, art. 24, art. 29-33, art. 35, art. 56, 57, 80, 84-87, 97 pct. 1 lit. 1, art. 148-151, art. 192-199, art. 451 NCPC.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială și expertiza topografică.
La data de 03.02.2014 pârâta Instituția Municipiului București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției Prefectului Municipiului București și excepția inadmisibilității prezentei cereri.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a menționat că potrivit art. 36 alin. 3 „Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.” Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății și persoana pârâtului, or în cazul de față, nu este respectat acest raport întrucât potrivit alin. 6 art. 36 din Legea 18/1991 „Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin. (2)- (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.”
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii, a arătat că în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor instanțele de judecată nu pot interveni decât dacă sunt sesizate conform art. 53 și 54 din Legea 18/1991, cu plângeri împotriva actelor administrative emise pentru soluționarea cererii persoanei îndreptățite, rolul instanței fiind acela de a îndeplini controlul judiciar în cazul contestării hotărârilor comisiilor județene, respectiv a Mun. București, de aplicare a Legii 18/1991, neavând însă posibilitatea de a ordona direct măsuri cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate. Reclamanții nu au depus la dosar înscrisuri care să probeze soluționarea cererii formulată de aceștia pe cale administrativă, astfel că prezenta cerere este inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, a arătat că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4334/18.04.1982 reclamanta, căsătorită cu I. A., a cumpărat de la A. I. și A. L. imobilul situat în București, ., sector 3, menționându-se că suprafața de teren de 100 mp va urma prevederile art. 47 din Legea nr. 4/1973.
Art. 36 alin. 3 din Legea 18/1991 prevede că „Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.” Legea nu precizează întinderea suprafeței de teren care trece în proprietatea persoanei îndreptățite la atribuire, dar față de formularea - trec in proprietatea actualilor deținători terenurile atribuite în folosință- se deduce că legiuitorul a avut în vedere suprafața atribuită în folosință, înscrisă în decizia de atribuire, în speță 100 mp.
Nu există un temei legal pentru a fi obligate pârâtele să emită un ordin de atribuire și pentru diferența de 134 mp.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 205 alin. 1 C.proc.civ., Legea 18/1991, HG 890/2005.
La data de 19.02.2014 pârâta Subcomisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Sector 3 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Subcomisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Sector 3 față de capetele 1 și 2 ale cererii de chemare în judecată arătând că în speță nu este îndeplinită condiția conform căreia pentru a exista calitate procesuală este necesar ca între persoana pârâtă despre care reclamanții susțin că este titular al obligației și persoana care are această calitate trebuie să existe identitate. Subcomisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Sector 3 nu are și nu a avut niciodată calitatea de proprietar al imobilului/construcție menționat.
Cu privire la capătul II de cerere a menționat că o astfel de cerere în constatarea incidenței prevederilor art. 36 din Legea 18/1991 nu s-ar putea realiza în contradictoriu cu Subcomisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Sector 3, ci atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2 și 5 din art. 36 se va face prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor.
Pe fondul cauzei, a arătat că Serviciul Fond Funciar și Registru Agricol din cadrul Primăriei Sector 3, în urma cererii reclamanților de emitere a titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 234 mp, a solicitat reclamanților acte în completarea dosarului administrativ, acte care nu au fost depuse până în prezent.
Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 4334/12.04.1982 numita I. N. (actuală F.) a cumpărat imobilul situat în ., sector 3 și terenul în suprafață de 100 mp. Având în vedere că terenul a fost dobândit în timpul căsătoriei cu numitul I. A., se impune dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului I. A., întrucât au vocație succesorală și moștenitorii acestuia.
A invocat disp. art. 36 alin. 3 și art. 30 din Legea 58/1974 „Dobindirea terenurilor cuprinse in perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale se poate face numai prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobindirea prin acte juridice a acestor terenuri. In caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestor constructii trece in proprietatea statului cu plata unei despagubiri stabilita potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973.”
Dispozițiile art. 36 alin. 3 din Legea 18/1991 reprezintă un beneficiu constitutiv de drept real în patrimoniul proprietarilor construcției, condiționat de o cerere formulată potrivit Legii 18/1991, dreptul de proprietate cu privire la terenul aflat în folosința proprietarului construcției luând naștere în baza ordinului prefectului, la propunerea primăriilor, făcute pe baza verificării situației juridice a terenului și nu de drept.
A mai arătat că potrivit art. 36 alin. 5 din Legea 18/1991 „(5) Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere”, care trebuia depusă până la 01.01.2001.
Prin încheierea din data de 19.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr._/301/2014, instanța a admis excepția necompetenței functionale a instantei cu privire la capatul de cerere privind pe reclamantii F. N., F. H. in contradictoriu cu paratii I. C. si M. D. ca fiind mostenitori ai defunctului I. A. având ca obiect stabilirea calitatii de bun propriu al bunului imobil dobandit cu contributie de 100% in timpul casatoriei si urmeaza sa disjunga acest capat de cerere si a trimis cauza la Registratura pentru repartizare aleatorie catre completul specializat de Minori si Familie, formându-se dosarul nr._ la data de 10.06.2014.
După disjungerea cauzei, instanța a încuviințat la termenul din data de 09.10.2014 proba cu încrisuri și interogatoriul pârâților, fiind prorogată proba testimonială.
Se depune la dosar certificatul de deces al reclamantei F. N., decedată la data de 22.11.2013 și certificatul de moștenitor nr.10/20.01.2014, din care rezultă că reclamantul este moștenitor în calitate de soț supraviețuitor.
La termenul din data de 04.12.2014, s-a dispus administrarea probei cu interogatoriul pârâtei M. D. și au fost audiate martorele M. E. și M. A..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiat capătul de acțiune disjuns, având ca obiect constatarea calității de bun propriu al reclamanților F. N. și F. H..
Instanța reține că imobilul în litigiu a fost cumpărat de defuncta reclamantă F. N., ce era la acea dată căsătorită cu primul soț I. A.(în prezent decedat), la data de 12.04.1982, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4334 de Notariatul de Stat Sector 3 București, au cumpărat de la numiții A. I. și A. L., o casă compusă din două camere, vestibul, antreu, bucătărie, magazie și WC situată în București, ., sector 3, cu prețul de 9300 lei.
Instanța mai reține că reclamanta F. N. divortează de primul sot I. A., data de 12.07.1982 și cumpără imobilul în litigiu, căsătorită fiind cu acesta, ce dobândește astfel caracterul unui bun comun, dobândit în timpul căsătoriei cu primul soț, fără să se facă un partaj, în care s-ar fi putut susține eventual, că este un bun dobândit în timpul căsătoriei, dar cu o cotă de contribuție de 100% din partea acesteia, în condițiile în care era separată în fapt de acesta din anul 1979. În acest sens, pârâta M. D. a recunoscut că fratele său I. A. s-a despărțit în fapt soție în anul 1979 și din auzite, știe că aceasta ar fi cumpărat o casă în București.
Față de aceste considerente, instanța apreciază ca neîntemeiat capătul de acțiune privind constatarea calității de bun propriu a imobilului situat în București, sector 3, ., formulat de către F. N.(decedată) și F. H.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge capătul de cerere disjuns în cauza privind pe reclamanții F. N., CNP:_, cu ultimul domiciliu în sector 3, București, . (decedată) și F. H., CNP:_, cu domiciliul în sector 3, București, . în contradictoriu cu pârâții I. C., cu domiciliul în București, ., sector 3 și M. D., cu domiciliul în . M., Principala, nr. 41, județul G..
Cu drept de apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 3452/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 4477/2015. Judecătoria... → |
|---|
